2,199 matches
-
satisfacție estetică suficientă sieși, ci de o profundă angajare existențială. Golul ne cere o Învestire destinală, trebuie să-l suplinim oarecum cu plinul nostru sufletesc. Arheologia este prin definiție o artă a scrutării Întregului prin puținul devenit o lupă a Închipuirii. Estetica perfecțiunii vrea să credem că opere desăvîrșite sînt doar cele care Întrunesc toate calitățile posibile, dar mai ales că ele sînt rezultatele unui travaliu laborios, scrupulos și cu deosebire Îndelungat. Opera preia astfel servil caracteristicile copleșitoare ale acelor lucruri
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
strîns În palmă, dar și la figurat, vizînd viața bătrînului, textul oferă un hint, un indiciu simbolic referitor la timpul uman, mereu ușor atins de morbul finitudinii și-al irosirii. Tot acest joc al spusei lapidare care incită la căutări, Închipuiri și construcții abia ghidate prin aluzii evazive reprezintă farmecul discret al haiku-ului. Pentru hippocren, jocul se desfășoară doar Înăuntrul limbajului, o expresie oarecare, albă, este omonimă cu una colorată, expresivă și cunoscută. Ceea ce ne Încîntă este faptul că există
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
evident contrast cu Începutul pe care-l evocă polenul de pe verighetă. Se poate să fie primăvară și o brumă de polen să fi rămas pe verighetă de la vreo floare culeasă. Se poate ca aceste urme să nu fie decît În Închipuirea simbolică a celui ce-și privește verigheta acum, la un apus de soare, care-și adaugă și el semnificația alegorică la trăirea vreunui crepuscul intim. Amploarea asfințitului și frăgezimea polenului. Poate că verigheta este doar Însemnul logodnei ciudate și trainice
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
simplă și scheletică, din două cuvinte: atît... poveștile. Poemul are Însă nevoie de toată forța, amplitudinea și subtilitatea cuvintelor, de fapt, a lucrurilor vii și autentice vară, prispă, greieri. Doar prin urzeala lor simbolică, țese suveica, din firele concretului, pînza Închipuirii, a meditației și-a reveriilor. Toamna de aur este și ea o metaforă sadea. Aurul ei nu este Însă acel clișeu decorativ care exaltă trăirile noastre satisfăcute prea lesne-n pastel. Din contra, este vorba despre o ofertă incomensurabilă și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
secular, zvonul deșteaptă o harnică rumoare de roi gata de un alt Început, amorsează reconfortarea ce relansează sufletul pe drumul imperios al căutării altor rosturi. Zvonul recules al brumelor muiate, stinse pe patul frunzei moarte este pentru auzul ascuțit al Închipuirii o urmă fascinantă, plină de cele mai fabuloase bănuieli, o călăuză iscusită a avîntului contemplativ și un imbold nebănuit al istețimii reveriei. Căci tocmai vagul și nedeslușirea sa stîrnesc nostalgia și tocmesc sufletul să-și regleze acordul fin după acest
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
tonul militarist, acum desigur ironic, și recuzita ghidușă a unei confruntări perpetuate dar cu semn schimbat, m-am gîndit să folosesc În partea a doua cuvîntul desant ca un pandant al armelor abandonate. Asta pentru că de multă vreme vedeam În Închipuirea mea semințele de păpădie ca niște trupe parașutate subversiv În spatele frontului. Acum totul era gata pentru a ilustra, chiar și pentru cei ce nu cred În el, cum arată momentul haiku: cel care-l surprinde (sau se lasă surprins de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Haiku-ul nu este expunerea discursivă pe care am făcut-o eu mai sus. Stilistic, el nu face nici afirmațiile, și nici comparațiile de care m-am folosit eu. El dă cititorului numai un succint instrumentar: cremenea, amnarul și iasca. Închipuirea lui trebuie să știe să le mînuiască, să le ciocnească pe primele pentru a isca scînteia care să aprindă mocnit iasca ironiei. Plouă cu soare De cum am Înregistrat poemul de mai jos În concurs, m-am bucurat de valoarea lui
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
aproape neutră a obiectului, fără a face alte presupuneri cu privire la locul, momentul și motivul pentru care pictorul nu se află În fața șevaletului. În sintagma de mai sus Însă, uitat are un evantai mai larg de semnificații care ne pot trimite Închipuirea către situații diferite. Poate că cel care picta l-a uitat, l-a scăpat din vedere la plecarea sa precipitată de un eveniment neașteptat. Poate că acela care s-a ocupat o vreme cu pictura neglijează șevaletul, se dezinteresează de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și ceainciul argintat care sugerează implicit valoare, ironia aceea fină care Împletește impetuozitatea miresmei de tei revărsate peste lume cu utilitatea ticăită a ceaiului de tei, de acum asigurat, cu care bunicul va trece și prin iarna care vine. Sigur, Închipuirea generoasă poate broda pe păsuirea provocată de răbufnirea teiului care convoacă vechi amintiri legate de alte vremuri mai pe măsura vechiului ceainic. Dar firul mai subțire, mai delicat și mai glumeț este cel care face șarmul poemului. sfârșit de varăîntre
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
că lumea stă la picioarele tinerilor independenți, că aceste făpturi năstrușnice ar fi chemate să vadă și să săvîrșească lucruri minunate și să exercite negreșit o înrîurire nemaipomenită asupra societății. Atît de puternice au fost în mintea-mi copilărească aceste închipuiri, încît, privind lucrurile cu judecata mea de acuma, mi se pare c-am părăsit școala fără a încerca o firească părere de rău. Despărțirea nu m-a impresionat cît m-au impresionat alte despărțiri. În zadar caut să-mi aduc
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
acoperit fața cu mantaua, a ieșit și a stat la gura peșterii.“ Iată și un alt fragment, de data aceasta din Pseudo-Dionisie Areopagitul, Teologia mistică: „Iarăși urcând, spunem că dumnezeirea nu e nici suflet, nici minte și nu are nici închipuire, nici opinie, nici rațiune, nici înțeles. [...] Nu e nici putere, nici lumină. Nici nu viețuiește, nici nu e viață. Nu e nici ființă, nici veac, nici timp, nici nu există atingere spirituală a ei. Nu e nici știință, nici adevăr
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
implicit diferite niveluri de percepție, respectiv stări de conștiință, discernabile ca trepte ale întruchipării de sine. Proiecția este dublă: concomitența propriului chip și a principiului întemeietor în relația lor esențială este amplu tematizată. La fel de amplu tematizată este însă și imposibilitatea „închipuirii“ divinului, înțeleasă ca atribuire a chipului, sau chiar interdicția formulată explicit de a face chip și deci de a „materializa“ esența ultimă a principiului așezat cu precauție „dincolo de toate“. De aici și imposibilitatea atribuirii unui nume principiului „de nenumit“, ca
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
se păstrează și aici condiția ca nimeni să nu își extindă proprietatea atât de mult încât să lipsească alți oameni de la cele necesare supraviețuirii, căci Dumnezeu a dat lumea "spre folosință celor harnici și raționali (...) și nu a dat-o închipuirii și zgârceniei celor certați și mereu puși pe sfadă"25. Fără a fi muncit, pământul nu are nici o valoare, întrucât munca este cea care dă valoare lucrurilor. Este de remarcat faptul că, înaintea lui Adam Smith, Locke este primul gânditor
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
reprezentărilor morții din culturile antice, precum și cu cea ideologică, și, adaug în spiritul demonstrației de față, cu simbolistica politicului. Sursele, puțin numeroase, relevă o anumită instabilitate a semnificației cuvântului în ocurențele respective, o oscilație de la un sens care ține de închipuire (chiar cu o nuanță peiorativă) la unul politic și istoric. Contextele ne par astăzi de asemenea ambigue: imaginarius înseamnă fie cel care realizează o figură (materială), fie cel care o poartă în cadrul ritualului funus publicum (în practică, mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
până atunci. Tânărul S. scrie cu precădere despre altceva, despre O călărire în zori, de pildă, o parafrază modernă pe un motiv eminescian, despre glezna lui cu aripi și, mai ales, despre ceea ce s-ar putea numi „figurile adolescenței” și închipuirile „vederii” sale. „Vedere” este un cuvânt important în vocabularul său liric. Și vederea cuprinde totul, de la eros la fantasma universului care moare. De mare efect sunt, în O viziune a sentimentelor și în volumele ulterioare, poemele de dragoste. S. este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
acestea, în teoria lui S., și anume că, studiind modelele lirismului, el încearcă să se despartă de ele, chiar și în plan strict formal. Se va despărți și altfel, prin viziunile și prin curajul de a aduce în poem toate închipuirile sale, chiar și bâlbâielile limbajului, chiar și teoriile despre nașterea universului și teoriile matematicienilor, făcând din conceptele științelor exacte veritabile mituri poetice. S. este, în fond, spiritul cel mai liber pe care l-a dat literatura noastră, spiritul care a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
de lucru. Către sfârșitul cărții, munca devenea strivitoare. Nu mai simțeam nicio bucurie în fața manuscrisului, și clipa când trebuia să mă așez la masă mă deprima. Dar, în același timp, farmecul nu mai putea fi rupt; eram robul propriei mele închipuiri și, cu toată rezistența ființei mele - care se împotrivea acestei extenuări fără glorie - mă supuneam, în cele din urmă. Rămâneam atunci, cât puteam mai mult, gârbovit asupra foilor de hârtie; rămâneam până la istovirea finală. Căci singura mea nădejde era să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de lucru. Către sfârșitul cărții, munca devenea strivitoare. Nu mai simțeam nicio bucurie în fața manuscrisului, și clipa când trebuia să mă așez la masă mă deprima. Dar, în același timp, farmecul nu mai putea fi rupt; eram robul propriei mele închipuiri și, cu toată rezistența ființei mele - care se împotrivea acestei extenuări fără glorie - mă supuneam, în cele din urmă. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte (15-30 de rânduri) despre influența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
oarecare întâietate la împărțeala părerilor de bine, pentru că eu îl știam încă din copilărie și eram prieten chiar și cu Budulea cel bătrân. [...] Întorcândumă acasă după cele dintâi ceasuri petrecute la școală, sufletul îmi era plin de minunățiile ce văzusem. Închipuirea mea de copil era prea slabă spre a putea aduna atâta sumedenie de copii la un loc, și toți acești copii, pe care îi văzusem acum în aievea, ședeau tăcuți, nemișcați și cu ochii țintiți la învățător: îmi era ca și când
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
îl întoarcă pe bărbatul infidel cu ajutorul vrăjilor, închipuind o păpușă de ceară și arzând-o în timp ce dansează goală în jurul focului aprins într-o zonă năpădită de buruieni din spatele casei. „Narațiunea” se încheagă, împotriva retorismului și a convenționalismului, ca înlănțuire de închipuiri ale protagonistei - scene de iubire brutală petrecute în trecut sau fantezii întunecate izvorâte din spaima de a fi înșelată, din îndoieli și anxietăți, risipite în final prin decodare ironică. Experimentală este și Cravata de cânepă, prelucrare parodică în cheie urmuziană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
face un portret caracterologic minuțios, fiind prezentat la început ca un om "foarte mulțumit; om cu dare de mână, cu han la drum". Având mereu senzații de incertitudine în privința dispariției fratelui său, hangiul trăiește o mare dramă, cu halucinații și închipuiri, acumulează tensiuni și în final cedează, epuizat nervos. La Hanul lui Mânjoală La Hanul lui Mânjoală este o nuvelă fantastică, în care acțiunea se petrece la limita dintre natural și supranatural. În acest spațiu se petrec întâmplări stranii. Senzaționale, granițele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
persoană reală. Dacă m-aș opri din muncă chiar și o secundă, aș dușmăni. Aș trece prin perete și aș urî. Ura care răzbate astfel poate fi bombă. Cel mai mult nu putem suporta că nu mai am vise și închipuiri. Nu din cauză că lumea închipuirilor, lumea pasiunii și sălbătăciei, nu mai există. Ea există întotdeauna. Dar, cînd eram treaz mă "deconectam" de la vise. Sufeream de psihoză. După spusele unui critic: Cînd Janey povestește despre avorturile din viața ei, adaugă imediat că
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
aș opri din muncă chiar și o secundă, aș dușmăni. Aș trece prin perete și aș urî. Ura care răzbate astfel poate fi bombă. Cel mai mult nu putem suporta că nu mai am vise și închipuiri. Nu din cauză că lumea închipuirilor, lumea pasiunii și sălbătăciei, nu mai există. Ea există întotdeauna. Dar, cînd eram treaz mă "deconectam" de la vise. Sufeream de psihoză. După spusele unui critic: Cînd Janey povestește despre avorturile din viața ei, adaugă imediat că acestea nu ar trebui
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
i se confesa părintelui Ioan, așa bătrân cum e, s-ar face luntre și punte, dacă ar fi văduv, s-o aibă de nevastă. ,,Mărturisirea verifică și în real ce ar fi putut rămâne, păstrându-și valoarea probantă, numai în închipuirea lui Iorgovan, nota Vasile Popovici -. Dacă acesta nu și-a pus nici o clipă măcar, la început, ipoteza căsătoriei cu Simina era pentru că știa foarte bine că ea nu putea fi acceptată de ,,familie" (de tată, cu alte cuvinte)"107. Știm
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
care conține, după Roger Caillois, teme ale genului fantastic și aceasta pentru că fantasticul se naște din această dimensiune simbolică a ființei umane de care vorbea Epictet: Ceea ce îl tulbură și îl nelinișteste pe om nu sunt lucrurile, ci opiniile și închipuirile despre lucruri". Omul trăiește într-o lume de simboluri și o lume de simboluri trăiește în om. Literaturii fantastice îi revine meritul de a descoperi și de a adânci prin propria simbolistică această latură "vizionară" a omului. Nuvela "Hanul Ciorilor
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]