964 matches
-
mă duc din trup și n‑am Învățat mai bine rugăciunea lui Iisus ! În toate necazurile mele numai cu aceasta m‑am mângâiat”290. Credință și vindecare 273 Mărturisitorii și martirii români care au Îndurat caznele Închisorilor comuniste, din motive Închipuite sau doar pen‑ tru simplu fapt că erau preoți de vocație, intelectuali creștini sau credincioși fervenți ai Bisericii, au subliniat aproape la unison, că singurul suport, sprijin, Întărire și mângâiere pentru ei În răstimpul acela de chin și groază a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Sau, cum zice Eminescu: "Ci trăiește, / Chinuiește / Și de toate pătimește / Ș-ai s-auzi cum iarba crește". În zădar în colbul școlii...). Aceasta este diferența între mimul-epigon și artistul adevărat: cel dintâi nu poate auzi decât nimicul, adică momentul închipuitei morți a identicului, la care nici nu mai poate avea acces. Iarba eminesciană crește, pe când iarba epigonului e numai de decor, doar mască. De aceea, epigonii mânjesc marea cu valuri, cerul cu stele, Dumnezeu ucis e doar umbră, patria o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
suprarenali, În efortul biologic de a crea echilibrul, făcând, astfel, să se accelereze ritmul cardiac și respirația și să crească tensiunea arterială. Aceasta este o irosire involuntară a energiei fizice limitate, doar pentru a pregăti corpul pentru amenințări sau griji „Închipuite”. Prin faptul că ne golește de energia corporală vitală, stresul nu poate decât să accelereze procesul de Îmbătrânire și să scadă imunitatea. Alt motiv pentru care chinezii arată relativ mai tineri decât occidentalii de aceeași vârstă este faptul că au
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
se mișcă între cauzalitatea lucrului și libertatea divină. Raportul dintre cauzalitate și libertate este rezolvat de Spinoza prin cunoaștere. El definește libertatea ca fiind necesitate înțeleasă, întrucât omul poate fi liber dacă înțelege prin cunoaștere necesitatea. Omul are o libertate închipuită atunci când din raportul cauzal cunoaște numai cauza sau numai efectul, adică libertatea umană închipuită este rezultatul unei cunoașteri pe jumătate. Spinoza vorbește de o libertate relativă. Omul posedă libertatea, o libertate oferită în sensul liberului arbitru. Liber este doar acel
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
rezolvat de Spinoza prin cunoaștere. El definește libertatea ca fiind necesitate înțeleasă, întrucât omul poate fi liber dacă înțelege prin cunoaștere necesitatea. Omul are o libertate închipuită atunci când din raportul cauzal cunoaște numai cauza sau numai efectul, adică libertatea umană închipuită este rezultatul unei cunoașteri pe jumătate. Spinoza vorbește de o libertate relativă. Omul posedă libertatea, o libertate oferită în sensul liberului arbitru. Liber este doar acel om în care voința acționează constrânsă de propria ei natură, și nu acela a
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
mod obișnuit unor nemulțumiri legate de condițiile de viață din mediul familial, unor stări psihice conflictuale. Evident, sub aspect psihologic, asemenea devieri de conduită au semnificația modalității de evadare a unei personalități insuficient evoluate, aflată în fața unei dificultăți reale sau închipuite. Furtul. Aprecierea furtului la copil se face în funcție de capacitatea sa de a înțelege relațiile de proprietate, adică de a putea face distincție între bunul personal și al altuia. Graba de a pune semnul egalității între însușirea unui lucru străin și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
voie, sinistre manechine,/ Țintind spre nicăierea priviri de umbră pline,/ Neștiutori de lume, cu umblet de lunatici./ Pe fața lor se stinge a cerului lumină!/ Ei ochii și-i îndreaptă spre larga depărtare/ Și-așa cum trec pe stradă spre-o-nchipuită zare/ Oricât de greu li-e gândul, ei fruntea nu și-o-nclină./ Se pierd prin noaptea soră cu veșnica tăcere.../ Tu râzi și cânți, cetate cu lacomă plăcere/ Și voluptatea vieții cu frenezie-o sorbi./ Mă vezi numai pe
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
adunarea și sfatul de judecată al animalelor din Ajunul Bobotezei din acest an. Dar oare pentru ce am ascultat noi această poveste?! Am ascultat-o pentru un anumit scop, care este următorul: dacă povestea cu sfatul animalelor reflectă o stare închipuită, neadevărată, a lumii de azi, atunci cu toții trebuie să ne bucurăm; dar dacă această povestire nu este o născocire, ci o stare adevărată a noastră, a oamenilor care trăim azi, trebuie să ne dea de gândit adânc și să ne
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
contemporanul nostru, RL, 1999, 10; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 99-102; Dicț. esențial, 887-889; Ghițulescu, Istoria, 324-332; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 371-375; Alex. Ștefănescu, Penelopa lui Matei Vișniec, RL, 2001, 14; Al. Cistelecan, Ultimele poeme închipuite ale lui Matei Vișniec, „Cuvântul”, 2001, 4; Dumitru Țepeneag, Ion Simuț, Un român la Paris, în 2001, CNT, 2001, 23; Bogdan Crețu, Comic și tragic în comedia lui Matei Vișniec, DL, 2001, 41; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 280-283
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
cu zi, durerile și aspirațiile celor mulți. În conferința Curentul Eminescu și o poezie nouă (1892), ca și în poezia Unde ni sunt visătorii?..., scriitorii sunt chemați să renunțe la masca jalnică, pesimistă, și în locul durerilor personale, de multe ori închipuite, să se inspire din viața adevărată, cu bucuriile și necazurile ei, să cânte o lume mai bună. Și totuși, în „Vieața”, în replică la conferința lui Anton Bacalbașa Arta pentru artă, același V. se declară ritos pentru arta pură. De
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
G. Călinescu, Ion Caraion și Ion Gheorghe, dispus mereu de a se apropia de poeme dificile ca rimă, prozodie și ideatică. Măsura talentului său de traducător, slujitor devotat și discret al originalului, a dat-o odată cu transpunerea ciclului Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu, despre care Zoe Dumitrescu-Bușulenga scrie: „Încercarea lui Immanuel Weissglas ni se pare admirabilă în temeritatea ei cu atât mai mult, cu cât o fidelitate strictă o închină în tiparele celei mai
WEISSGLAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290677_a_292006]
-
pref. I. D. Bălan, București, 1964; Paul Schuster, Văpaia de februarie, București, 1966; Adalbert Stifter, Vechea pecete, pref. Nicolae Balotă, București, 1970; Vasile Alecsandri, Fürst Despot, București, 1973; Die letzten ersonnenen Sonette Shakespeares in der erdachten Übersetzung V. Voiculescu - Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu, ed. bilingvă, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1974; Eine Welt wird geboren. Auswahl rumänischer Gegenwartsdichtung, București, 1974 (în colaborare). Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1977), 622; Dieter Roth, Gedanken zu einem deutschen
WEISSGLAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290677_a_292006]
-
o interpretare modernă a catharsis-ului aristotelian, era unchiul lui Freud și îl inițiase asupra problematicii interpretării lui Aristotel. Freud crează termenul de "epurare cathartică", exprimarea orală a trăirilor neadecvate din somn. Molière44 adoptă catharsis-ul ca idee pentru Bolnavul închipuit și pentru fabulele lui. Antropologii studiază existența formelor de catharsis la animale. Câinele, la perceperea prin auz sau miros a venirii stăpânului, sursă de mângâiere și hrană, dă din coadă. Mierla albastră, la vederea chiar în depărtare a partenerului, cântă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
genul Commedia dell'arte, din anii tinereții lui. Între cele mai celebre piese scrise și realizate sunt: Le Misanthrope ("Mizantropul"), L'École des femmes ("Școala femeilor"), Tartuffe ou L'Imposteur ("Tartuffe sau impostorul"), L'Avare ("Avarul"), Le Malade imaginaire ("Bolnavul închipuit") și Le Bourgeois gentilhomme ("Burghezul gentilom"). Ajutat de Philippe I., Duce de Orléans - fratele lui Lodovic al XIV-lea - Molière apare în fața regelui cu o farsă imaginată de el, Le Docteur amoureux ("Doctorul îndrăgostit"), și obține dreptul de a folosi
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
se alocă o pensie viageră din partea regelui. În paralel cu adulația curții și a publicului, devine inamicul Bisericii Romano-Catolice, cu piesa Tartuffe. Eforturile îl îmbolnăvesc de tuberculoză pulmonară și moare la vârsta de 51 de ani, odată cu finalul piesei Bolnavul închipuit, în care juca. Molière este un exemplu viu al catharsis-ului prin teatru. 45 Pierre Corneille (1606-1684), tragedian și dramaturg francez, de la o vârstă tânără devine protejatul Cardinalului Richelieu, care, sprijinind cultura, îi admiră inteligența. Intră în conflict cu el
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
creează impresia că între fată și el s-a născut o incredibilă poveste de dragoste. Incredibilă având în vedere urâțenia lui care se sugerează a fi monstruoasă și frumusețea ei excepțională. Tot întâmplător, cei trei, legați cu firele reale sau închipuite al dragostei, se întâlnesc în tren, Felecan caută să-l sugrume pe Durban, dar, când e pe punctul de a-l ucide, acesta găsește puterea să-l lovească, urmarea fiind fatală, nu doar pentru că moare atacatorul, ci și pentru că vina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înseamnă că ea nu mai e resimțită ca fericire, nu mai e recunoscută în splendoarea simplității sale. Dar, dacă te miști printre obiecte și realități pe care nu le recunoști ca atare, se cheamă că te miști într-o lume închipuită, într-o plăsmuire care n-are nimic de a face cu lumea adevărată. Ești captiv într-o rețea de ipoteze private, într-un univers paralel. În universul acesta nu te poți întâlni decât cu tine însuți, în forma ta cea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ei nu mai există nimic. Nimic care să permită existența noastră, pisici și oameni. Un motiv Între multe ca să privim noul mileniu așa cum o spune Malroux: religios ori de fel. Dar cu o conotație metaforică, adică venerând nu un zeu Închipuit, ci prezența pretutindeni a Naturii mame. Fără venerarea Naturii, nu vom putea venera nici zeii. „Meridian“, 29 decembrie 2000, ora 12,50 13. Aghezmuială Mica vrăjitorie prin care am Încercat să apropii ceva omăt m’a transformat din negru, Într
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
1. Subliniați literele,,â “ și,, î „ în cuvintele din propozițiile următoare : Întotdeauna îmi învăț lecțiile cu sârg. Un împărat hotărî să afle gândurile supușilor. Pământul acesta este un loc sfânt. Ce lucru neînsemnat ! 2. Încercuiți litera,, î “ în interiorul cuvintelor : întâmpinat, închipuit, înțeles, încep, preîntâmpinat, neînchipuit, neînțeles, neîncetat, reîncep. 3. Completați cuvintele următoare cu,, â “ și,, î “ : m-ndră, amăr-tă, v-nt, re-nvia, g-nd, -nainte, rom-n, cobor-re,nvăța. 4. Dați exemple de cuvinte care să aibă litera,,î “ la începutul cuvântului, la
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
importanța amicițiilor, În cazul lui Crăcănel nu mai contează acest lucru. Mari Popescu prezintă situația lui Mitică Georgescu franc: precizează nota salvatoare, disciplina, numele profesorului, clasa, școala. Dar mâhnirea ei, care motivează acțiunile naratorului, e un fals pretext și e Închipuită, din moment ce, la rândul ei, ea e doar o verigă Într-un lung lanț al favorurilor și al amicițiilor. Nici măcar nu a reținut numele celui pentru care intervine, „pentru că drept să-Ți spun, madam Preotescu, o bună prietină a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
amintește de mitul artei, cel al cunoașterii, pentru că adevărul înseamnă lumină. Acest vrăjitor care orice natură poate stăpâni/ Și-a ales derept palat acea peșteră întunecată/ Noaptea ce s-a întins peste vizuina pustie/ Își ridică vălul către o zi închipuită/ Și nu se învoiește a primi din razele-ndoielnice/ Decât ceea ce poate răbda târgul cu umbrele 816. Hegel 817 artată că neantul ni-l reprezentăm ca noapte pură, diferența dintre ființă și neant fiind asociată cu această deosebire. Dar vederea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
aș fi zid. Pe-aici, priviți, Șoptesc cei doi sărmani îndrăgostiți 955. Lumea perioadei elisabetane era heterogenă, cuprinzând politicieni, teologi, poeți și dramaturgi, exploratori și bătrânii lupi de mare asemenea lui Drake și Raleigh. În această țesătură, în care zidul închipuit de bard este însuși el, se întrepătrundeau regina zânelor, frământările lui Hamlet, fantome și spiriduși, stafii și vrăjitoare, regi și doctori. Uneori, înțeleptul cărturar, alchimistul Cuvântului se erijează și el în medic, încercând să înțeleagă modificările spiritului dăruit de Marele
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o scriu putând să se piardă în labirintul infernului, dar adorația temelor religioase poate fi un contrabalans necesar și util, de cele mai multe ori această poesie fiind un remediu, adică un medicament obligatoriu, pierzând harul liric și faptele istorice reale sau închipuite depășește simbolul, alegoria, exprimarea onirică. John Dryden și Alexander Pope sunt poeții ale căror versuri se încadrează în epoca illuminismului catolic. Atât de greu crește Rațiunea într-a Credinței viziune divină,/ și moare, se dizolvă în veșnica Lumină 1114 Dar
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Sus și jos, aici / pământul dispăruse. / Te-ai temut o clipă / Unde? / Cum ar fi putut / universul / să dispară... / iar noi / aici, îmbrățișați / să pornim pe câmpia albastră / Se făcea / în vis / că mergeam / când împreună / când singuri / pe drumul închipuit / al aleșilor, / cavaleri astrali. Dar simt cum tot visul / e pentru spirit realitatea / în căutarea / Marelui Magistru / pe figura căruia, / în jilțul nesfârșit / îi văd masca / ce se-aseamănă / nespus de bine / cu a mea/"1289. Nunta simbolică dintre Soare
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Angheluș, Cai de lut, Contact Int'l 1992. 811 Sylvia Plath 812 Paolo Coehlo 813 Nu trebuie să confundăm muzica în sensul uzual al cuvântului, ci să ne imaginăm vibrația undelor spațiale, emisii luminoase, sonore, ultrasau infra, în toate gamele închipuite și neînchipuite... 814 Georgio De Chirico, Meditation of a painter, 1913. 815 www.wikipedia.org 816 Corneille, L'Illusion comique 817 G.W,Hegel, Știința logicii, Editura Academiei, București, 1966. 818 Lucian Blaga, Umbra lui Dumnezeu 819 Tudor Arghezi, Umbra
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]