2,835 matches
-
cele douăzeci de valențe distructive nealterate și în stare funcțională. Așadar și la o adică... nu ne bucurăm prea mult de această vizită neanunțată, dar nici nu ne permitem luxul nedemocratic de a-l alunga dintre noi, aruncând cu pietre încinse pe vatra țării.... X. FLORICA BUD - LUNEA ARTELOR: LANSAREA ANTOLOGIEI „STINA E DASHURISE”, de Florica Bud , publicat în Ediția nr. 1593 din 12 mai 2015. Lansarea antologiei poetice a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș în limba albaneză Lunea Artelor din data
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
goale amare sărate îmi (mai) simți tălpile iubind în nisipuri ? ce balast de sentimente se scrie agonic pe cele o mie de nopți ale pustei din noi o să plouă ca în sahara arid dă-mi sufletul nepictat înapoi am ochii încinși de consoane caline mi te scriu pe un cer strâns în palmele reci tu mă muști de umărul stâng să-ți cunosc viața închisă în zece sertare ostile /ipocrizii arse la foc prea anost/ dacă plouă cu meteoriți nu te
PLUS MINUS SENTIMENTE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349764_a_351093]
-
Ediția nr. 1264 din 17 iunie 2014 Toate Articolele Autorului căldura își unduiește trupul șerpesc desculț orașul urcă în autobuzul sașiu parcul semeț respiră sacadat fusta mea mov eclipsează trotuare lascive traversez pe roșu academic doar în sandale obtuze tocurile încinse de asfaltul fierbinte emană iubire îmi întinzi palma ca o hartă scindată surâsul tău îmi pictează haine fariseic nervii scelerați se solidarizează nuduri decorează oglinzi lucide miroase a oțet pe palier la stând se vând tinichele brodate suflete hașurate obtuz
(RESPI)RAŢII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349785_a_351114]
-
Picioarele ei lungi și delicate, erau de o albeață neobișnuită, care se potrivea de minune cu culoarea corpului și a tenului. Pe neașteptate, ele au început să se miște ritmic, ajutând la alunecarea petecuțului de mătase ce anina deasupra pisicuței încinse de dorințe. Mângâierea părului ce acoperea setea sa atât de puternică de plăceri, îi transmitea fiori, care-i cutremura întregul trup, frumos sculptat de mama natură. Am abandonat fereastra larg deschisă spre splendoarea naturii, pentru a ne dedica altei splendori
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
neastâmpăratelor degete, ce se jucau cu mugurelul acoperit de petecuțul de blăniță șatenă, a fost luat de vârful limbii lui Mircea care se mișca continuu în umezeala cuptorului ce aștepta un alt fel de lemn să fie introdus pentru a încinge și mai tare interiorul și așa înfierbântat. Săndica îl trase ușor de cap, invitându-l să-i stingă arșița buzelor cu sărutările sale și să încarce cuptorul cu lemnul de esență tare ce-i lăsa urme pe pulpele picioarelor sale
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
Publicat în: Ediția nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului O clipă doar... O clipă doar... Și-aceea se destramă. Ce-a fost e azi, ce-i azi va fi demult. Privesc în mine cu uimită teamă neliniștile-ncinse de tumult. Și destrămarea-mi n-o mai iau în seamă când de pe puntea vieții, trist, ascult sirenele, din moarte, cum mă cheamă. O clipă doar... Și-aș vrea să mai rămână o veșnicie clipa asta-n loc, lângă iubirea
O CLIPÃ DOAR... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349941_a_351270]
-
l-am primit de la viață. Încep să înțeleg ce înseamnă viața petrecută cu tine. Fiecare clipă când nu ești lângă mine se transformă în dor. Un dor care arde, pârjolește și nu am nicio pomadă care să ungă acest suflet încins de flacăra dragostei pentru tine. Cristian terminând de rostit fraza spusă dintr-o suflare, nu-i venea să creadă că a rostit aceste cuvinte. Se întreba unde este bărbatul care doar își ridica pălăria într-o reverență de curtoazie și
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349900_a_351229]
-
prin lucrurile cele mai umile. El a fost atât de impresionat de gestul spălării picioarelor realizat de Mântuitorul, încât este singurul dintre evangheliști care îl redă cu multe detalii. „Deodată, Domnul și Învățătorul răstoarnă spectaculos piramida ierarhiilor lumii. Văzându-L încins cu ștergar și aplecându-Se la picioarele colegilor Lui, să le spele, asemenea unui sclav, inima lui Ioan n-a mai rămas aceeași. Astfel, Ioan a învățat să mențină în echilibru ambiția și umilința.” Ioan a învățat să păstreze un
O CARTE DESPRE CHEMARE SI NASTERE DIN NOU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344434_a_345763]
-
m-am așezat și eu lângă ea pe canapeaua confortabilă. O mână drăgăstoasă mi-a înconjurat gâtul și un sărut cu miros de fructe exotice am simțit pe buzele mele pline de dorință. Nu fiorul transmis de vin mi-a încins întregul corp, ci acest sărut lung și apăsat, care căuta cu vârful limbii buzele mele, înfometate de dragoste. Piciorul ei căuta să se strecoare printre picioarele mele, mângâindu-le de sus în jos. Mâna mea ajunsese, avidă, la perișoarele scăpate
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
în iarbă, înfășurați în foi de cort. Astfel, o așa grupare a fost instalată nu departe de casa noastră, în livada unui vecin, Pamfil Stoican, adunătură heteroclită de bărbăți și femei, purtând rubăști, închise cu nasturi sau copci până la gât, încinși cu centuri groase, iar în picioare purtând cizme cu carâmbi scunzi, largi și foarte moi. Printre cei așezați aici, mi-am făcut curaj și m-am amestecat, prudent, și eu, într-un sistem original de comunicare, mai mult prin gesturi
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
paharele se ciocneau des, se mai spuneau și bancuri, iar popa cânta romanțe, așa că Istrate fu tentat să creadă că a murit în tren și acum este în Rai, deși nu știa pentru ce merite. Cum lucrurile păreau că se încing de la sine, în cameră apăru și un balaoacheș cu o vioară și o poftă nebună de cântat de petrecere, de inimă albastră și de haiducie, dar când trecu la repertoriul deocheat, de nuntă, o sprânceană ridicată discret de Vergi îl
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
aripile prinse pe umeri. Vulturii se transformau în îngeri bărbați și berzele în îngeri femei. Aveau părul lung inelat și fețe frumoase. La auzul trilului de păsărele din copaci se apropiau de oameni și împreună cu ei, făceau cerc în jurul lalelelor, încingeau hora și chiuiau de veselie. De după copacii înalți și falnici, nici animalele nu se lăsau mai prejos și își făceau apariția zglobiu, alăturându-se îngerilor și oamenilor. Când păsărelele oboseau, atunci oamenii, îngerii și animalele începeau să cânte în locul lor
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
și-n blânda ta putere e un dar Pentru mine, cel născutul din păcat și dintr-o vină Ca să nu-mi petrec o vară-n așteptare și-n zadar. Dar dacă pământul, Doamne, îmi dă viermii și pieirea Să mă-ncingă, să mă roadă, nu vin oare cu păcat Lângă poarta ce-i deschisă spre nicicând și nicăirea Să duc eu la judecată și femeie și bărbat, Cându-s numai oase goale și doar duhul lor impudic Va mai fi să-l
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
-ndrept spre-un spațiu nedefinit, Păstrând, candidă, capul smerit. Încovoiată de frig și ploi, Mă cern prin sita cu vechi nevoi. Din viață nu pot să evadez! Pe țărmul morții să eșuez Nu-s pregătită! M-agăț frivol De clipa-ncinsă în vitriol. Nu-i mai văd umbra de piază-rea, M-avânt în marea de tinichea Și lupt cu valuri reci de grafit, În cursa aspră către sfârșit... Referință Bibliografică: Țărmul morții / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1527
ȚĂRMUL MORȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350053_a_351382]
-
perfecțiunea florii. Fusese un gest simplu, frumos și ar fi fost chiar emoționant dacă nu ar fi râs de ea în barbă. Alunecarea molcomă pe întinderea verde-albăstruie reuși până la urmă să o relaxeze. Păsările coborau din raidurile lor, în stufărișul încins de culoarea unui apus mirific, cu strigăte ascuțite și foșnete de aripi obosite. Se lăsa seara și fiecare vietate se îndrepta spre culcușul ei, așa cum se îndreptau și ei spre casa lor. „Casa lor”. Fiorul de anticipație îi ghemui din
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
dimineață, elevii doamnei prof. Luxița Prădăreanu (care preda Limba și Literatura Română) așteptau cu sufletul la gură sosirea „ștabilor” de la minister. Pe la orele două, când nimeni nu mai credea că va mai veni cineva de la minister, iar în clasă se încinsese o „bâză” generală, că dacă ai fi tras cu tunul, tot nu auzeau, fiind cuprinși de un entuziasm clocotitor, când se deschide ușa și apar „domnii gulerați”. Imediat s-a făcut o liniște de mormânt, când directorul Ion Tărăboanță li
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
și altele din istoria noastră, și-a cerut jertfa, mitul jertfei pentru construirea a ceva durabil a funcționat din nou, „pe Argeș în sus”. O întâmplare tragică este edificatoare. Spre sfârșitul primăverii anului 1965, după o zi de pescuit, se încinsese un chef la B. Z.-ul unde locuia cumnatul meu, Iuliu Curta și sora mea, Felicia. Familia Susan, niște moldoveni deosebiți, distractivi și simpatici, ce ne deveniseră prieteni, familia ing. Sporea, inginerul Guță, toți erau prezenți și au întreținut petrecerea
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
și altele din istoria noastră, și-a cerut jertfa, mitul jertfei pentru construirea a ceva durabil a funcționat din nou, „pe Argeș în sus”. O întâmplare tragică este edificatoare. Spre sfârșitul primăverii anului 1965, după o zi de pescuit, se încinsese un chef la B. Z.-ul unde locuia cumnatul meu, Iuliu Curta și sora mea, Felicia. Familia Susan, niște moldoveni deosebiți, distractivi și simpatici, ce ne deveniseră prieteni, familia ing. Sporea, inginerul Guță, toți erau prezenți și au întreținut petrecerea
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Coborâți subit în stradă Alți alergători sosesc acum Și nu vor mai trece precum O părelnică veche șaradă Vânătorii cobor' de pe creste Cu haine de jder și cu blană Sătui de momițe și slană Încinși cu cartușierele peste Praful de pușcă plutește în aer Dulăii sătui au pasul greoi Stoluri de lișiți trec prin zăvoi Mirosul de sânge stârnește un vaier De unde vin ei și unde se duc? Urbea se agită și fierbe Reflexele în
COBORÂŢI SUBIT ÎN STRADĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361892_a_363221]
-
discuta numai în parcuri și la cârciumile de cartier. Erau doar grupuri mici, răzlețe. În schimb, în piețe se vorbea tare, mult și cu obidă. Se vorbea pe față. Fără ascunzișuri. Privatizații și oamenii lor erau pasivi, chiar dacă pe alocuri încingeau spiritele. „Ce e, bă? Nu vă convine? Destul am dus țara în spate. Acum s-o mai duceți și voi... E normal, nu?”. Adevărat, unii se abțineau de la provocări și încercau să-i calmeze pe cei mai porniți, mai ales
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
Un poem pentru ora cafelei matinale, Când Soarele înalță sprâncenele astrale, Iar ierburile își sună clopoțeii de rouă Și ziua se înalță ca o cantată nouă. Amiaza se târăște încet, caniculară - Atât de dilatate sunt zilele de vară! S-a încins diabolic, înfiorător „Cuptorul”! Mă amăgesc: cu precauție trag storul. Alt poem pentru clipa când sosește amurgul - „Începutul odihnei” - hotărî Demiurgul. Seara își lasă cortina cu stele și lună Casa, cu grijă, ca pe niște pui ne adună. Trei poeme cu
TREI POEME de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361939_a_363268]
-
din 11 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Alte câteva secunde lungi de tăcere. Omul era nehotărât. Pe față i se citeau îndoiala, neîncrederea și teama. Își făcea calcule și strângea ritmic maxilarele, privind încruntat asfaltul ce începea deja să se încingă, deși nu trecuse decât cu puțin peste orele 9,30. După ce a dat din brațe agitat și a mai scuipat pe jos de câteva ori, părea că a luat o decizie. A privit chiorâș în jur și, când s-a
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
Ar fi fost de rușine. Violeta s-a născut în apartamentul pe care părinții l-au primit în ultimii doi ani de comunism. Toată familia locuise într-o cocioabă formată dintr-un „antreu” și o cameră în care iarna se încingea plita unei sobe ce devora, aproape fără-ncetare, multe paie, coceni și lemnele furate de pe oriunde se putea. Curtea, de nici o sută de metri pătrați, suprafață în care, pe vremuri, a stat cortul bunicilor și al părinților, împrejmuită cu sârmă
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 485 din 29 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Mă întorc la tine, iubito, lângă foc, La casa răzlețita, ca un cuib uitat, noaptea dorinței o mângâi s-o sufoc, la geam vântul se-ncinge ne-ncetat. am somnul viscolit de un fior rece În care sânii-ți plâng după vesminte, Auzi fuge timpul prin ceasornic trece luna prin perdele se face că minte. Trupul tău mă arde că un șarpe de jar, peste voința sedusa
TU DORMI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361970_a_363299]
-
culcat cu o țigancă, e clar? Au schimbat subiectul și au primit cu urlete și râgâieli cele câteva fete sosite. S-au giugiulit în grup, fără prea mari ifose și mai apoi, pe fondul consumului de alcool, „șezătoarea” s-a încins: bârfe, bancuri, lăudăroșenii, promisiuni năroade, râs necontrolat și înjurături. Toate, în cuvinte triviale, până după miezul nopții. Când s-au hotărât să plece, perechile erau stabilite. Unul din băieți a dat telefon la Poliția municipiului și a reclamat mare scandal
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]