1,452 matches
-
ușor acum s-o fac sè se reîndrègosteascè de mine, întotdeauna mè va iubi că pe o umbrè dragè și absentè din viața ei, Niciodatè însè nu putem avea totul! ea mè vrea acum și pe mine, Sè nu mè încred în dorințele femeilor, fiindcè ele, si Ana? Maria? Spune-mi pe nume! Eu m-am cèsètorit foarte tânèrè, mi-a mèrturisit ea în acea searè, marți seara a fost, când m-am dus sè-i fac adresè e-mail și am stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
a imaginilor contrafècute! Așa e! aprobându-l noi, Politicienii, intervenind directorul meu adjunct, trèiesc și ei într-o lume paralelè, total ruptè de ceea ce se întâmplè în țarè, o lume în care imaginea e mai importantè decât realitatea! Miniștrii se încred în hârtiile care li se pun sub nas, confundând universul birocratic de cuvinte cu realitatea însèși, În avocaturè și procuraturè aceeași poveste, revenind magistratul, cât despre birocrația aparatului administrativ care alimenteazè cea mai absurdè lume dintre lumile posibile nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
și cetățenie română, de profesie inginer silvicultor căsătorit, 1 copil, cu domiciliul În Înfrățirea dintre Popoare, nr. 16, scara C, ap. 313. Din investigațiile efectuate la domiciliul celui În cauză rezultă că cel investigat are atitudini nesănătoase față de vecini fiind Încrezut și sfidîndu-și atît vecinii din jur cît și elementul muncitor, are manifestări ostile la adresa Partidului, fiind nemulțumit de reformele făcute de către Partid și Guvern și ascultînd radio Europa Liberă În permanență auzindu-se acest post de radio pe palier. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
născută În anul 1939, 13 august În București, fiica adoptivă a Anei Maria Bădulescu și a lui șerban Bădulescu, de naționalitate și cetățenie română, profesoară, au Împreună un copil. Cea În cauză este cunoscută la domiciliu ca un element necomunicativ, Încrezut față de vecini cît și de societate, fiind o fire Închisă nu Întreține relații cu vecini, avînd prietenie numai cu elemente ca soți de medici și diferite persoane care au făcut parte din bogătași, cu care Întreține diferite vizite, sfidează elementul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
fost o măciucă și lovi ca o morișcă, de sus în jos. Orice novice în ale scrimei ar fi profitat de greșeala sa ca să-l străpungă dintr-o lovitură, dar Mubarrak se mulțumi să se tragă înapoi și să aștepte, încrezându-se mai mult în forța decât în priceperea sa. Apucă arma cu amândouă mâinile și dădu o lovitură în stare să taie în două pe la brâu un om mult mai solid decât Gacel, dar Gacel nu se mai afla acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
când suntem provocați, reacționăm - glasul i se înăspri. O să-mi spui unde e Abdul-el-Kebir sau va trebui s-o întreb pe soția ta? Guvernatorul Hassan-ben-Koufra își aminti de recomandările ministrului de Interne în ajunul plecării sale spre El-Akab: „Nu te încrede în tuaregi, îi spusese. Nu te lăsa înșelat de înfățișarea lor, pentru că știu sigur că posedă mintea cea mai analitică și cea mai specială viclenie de pe continent. Sunt o rasă deosebită care, dacă și-ar propune, ne-ar stăpâni pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ca și când ar fi încercat să se convingă pe el însuși. E aproape o copilă... Dumnezeu n-o să îngăduie să-i facă ceva. Nu există alt dumnezeu decât acela care vrem noi să existe, replică ea cu asprime. Poți să te încrezi în el dacă vrei. Nu strică. Dar dacă ai fost în stare să învingi „pământul pustiu“ din Tikdabra, vei fi capabil să-ți recuperezi familia... Sunt sigură. Și cum aș putea s-o fac? întrebă el descurajat. Ai auzit doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
lamentau fără reținere În legătură cu Hussein, cu ei Înșiși, cu Persia, pierdută Într-o lume ostilă, azvârlită, secol după secol, Într-o decădere fără sfârșit. Prietenii lui Fazel se țineau la distanță de aceste manifestări, Djamaledin Îi Învățase să nu se Încreadă În roze-khwan. Nu le ascultau decât cu o bunăvoință Îngrijorată. Am fost frapat de o reflecție rece a lui Șirin, Într-una din scrisorile ei: „Persia e bolnavă, scria ea. La căpătâiul ei există câțiva medici, moderni, tradiționali, fiecare Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
să fi trecut de pe o bandă transportoare pe alta fără ca nimeni să-și dea seama și apoi să se fi Întors la punctul de plecare ca un om care, rătăcit În deșert, nu mai are altceva În care să se Încreadă decât dâra lăsată În urma lui. Soluția va fi să o trimit din nou, spuse moartea către coasa aflată alături, sprijinită de peretele alb. Nu e de așteptat ca o coasă să răspundă, și aceasta nu făcu excepție de la regulă. Moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
persoana respectivă pe faimoasa femeie din loja de categoria Întâi, femeia care lipsise de la Întâlnire, femeia pe care o văzuse În mijlocul sălii de muzică cu mâinile Încrucișate pe piept. Așa cum se știe, la cincizeci de ani nu ne mai putem Încrede În ochi, Începem să clipim, să-i Închidem pe jumătate, ca și cum am vrea să-i imităm pe eroii din far west sau pe navigatorii de odinioară, călare pe cal sau la prora caravelei, cu mâna streașină la ochi, scrutând orizonturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
despre el decât știu eu, deja nu îmi mai aparține, aparține bolii și tuturor celor care au legătură cu ea, asistentelor, psihiatrului, chiar și acestui bătrân, ei sunt rudele sale cele noi, rudele noii sale soții, în ele se va încrede de acum încolo, lor le va descoperi cele mai adânc îngropate secrete, iar eu îmi reiau locul pe scaunul din fața ușii, acolo stătea ieri polițistul, îi simt trădarea arzându-mi umerii, este ca și cum îndărătul perdelei ar avea loc o orgie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
se va întâmpla mâine, pare aceeași mulțumire fără margini, aceeași simplitate nudă și sclipitoare, acum că îmi amintesc de ea, o rechem la mine, încerc să o seduc, dar ce i-aș putea oferi și cum m-aș putea, oare, încrede în ea, de vreme ce nu apăruse nici măcar în clipa în care avusesem cea mai mare nevoie de ea, plecase din casa aceasta exact ca mama, în aceeași zi, la aceeași oră. Încerc din nou să îmi amintesc lucrurile pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
un pic, adică dacă șurubelul se desprinde, el va observa imediat și va reuși să-l pună la loc, cu multă grijă și răbdare. Astfel, toate firele încâlcite se vor așeza, fiecare la locul lui. Eram convinsă că dacă m\ încred în el, boala nu va mai apărea. Eram atât de fericită! Viața era superbă! Aveam senzația că m-a scos cineva din marea rece și furioasă, că m-a înfășurat într-o pătură și m-a băgat într-un pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
sunt mincinoși. Dac-o spune el, care e cretan și pe cretani Îi cunoaște bine, e adevărat.” „Asta-i stupid.” „Sfântul Pavel. Epistola către Titus. Acum asta: toți cei care gândesc că Epimenide e mincinos n-au decât să se Încreadă În cretani, Însă cretanii nu se Încred În cretani, de aceea nici un cretan nu crede că Epimenide e mincinos.” „Asta-i stupid sau nu?” „Vezi și dumneata. Ți-am spus că e greu să-l identifici pe stupid. Un stupid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
e cretan și pe cretani Îi cunoaște bine, e adevărat.” „Asta-i stupid.” „Sfântul Pavel. Epistola către Titus. Acum asta: toți cei care gândesc că Epimenide e mincinos n-au decât să se Încreadă În cretani, Însă cretanii nu se Încred În cretani, de aceea nici un cretan nu crede că Epimenide e mincinos.” „Asta-i stupid sau nu?” „Vezi și dumneata. Ți-am spus că e greu să-l identifici pe stupid. Un stupid poate lua și premiul Nobel.” „Stați să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Dar dacă ai o jumătate de oră liberă, treci pe la noi. Via Sincero Renato, numărul 1. O să-mi servească mai mult mie decât dumitale. Îmi spui imediat dacă ți se pare o lucrare demnă de luat În seamă.” „De ce vă Încredeți În mine?” „Cine ți-a spus că mă Încred? Dar dacă vii, mă Încred. Mă Încred În curiozitate.” Intră un student, cu fața descompusă: „Tovarăși, sunt fasciști aici, pe cheiul Naviglio, cu lanțuri!” „Îi zdrobesc”, zise tipul cu mustață de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pe la noi. Via Sincero Renato, numărul 1. O să-mi servească mai mult mie decât dumitale. Îmi spui imediat dacă ți se pare o lucrare demnă de luat În seamă.” „De ce vă Încredeți În mine?” „Cine ți-a spus că mă Încred? Dar dacă vii, mă Încred. Mă Încred În curiozitate.” Intră un student, cu fața descompusă: „Tovarăși, sunt fasciști aici, pe cheiul Naviglio, cu lanțuri!” „Îi zdrobesc”, zise tipul cu mustață de tătăr care mă amenințase În legătură cu Lenin. „Haideți, tovarăși!” Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
numărul 1. O să-mi servească mai mult mie decât dumitale. Îmi spui imediat dacă ți se pare o lucrare demnă de luat În seamă.” „De ce vă Încredeți În mine?” „Cine ți-a spus că mă Încred? Dar dacă vii, mă Încred. Mă Încred În curiozitate.” Intră un student, cu fața descompusă: „Tovarăși, sunt fasciști aici, pe cheiul Naviglio, cu lanțuri!” „Îi zdrobesc”, zise tipul cu mustață de tătăr care mă amenințase În legătură cu Lenin. „Haideți, tovarăși!” Toți ieșiră. „Ce facem? Mergem?”, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
O să-mi servească mai mult mie decât dumitale. Îmi spui imediat dacă ți se pare o lucrare demnă de luat În seamă.” „De ce vă Încredeți În mine?” „Cine ți-a spus că mă Încred? Dar dacă vii, mă Încred. Mă Încred În curiozitate.” Intră un student, cu fața descompusă: „Tovarăși, sunt fasciști aici, pe cheiul Naviglio, cu lanțuri!” „Îi zdrobesc”, zise tipul cu mustață de tătăr care mă amenințase În legătură cu Lenin. „Haideți, tovarăși!” Toți ieșiră. „Ce facem? Mergem?”, am Întrebat, culpabilizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
imense și, puțin câte puțin, Își constituise comanderii În toată Europa. Gândiți-vă că Alfons al Aragonului le dăruiește un ținut Întreg, mai mult, face testament și le lasă regatul În caz că va trebui să moară fără moștenitori. Templierii nu se Încred și Încheie o tranzacție În acest sens, cum ai zice biștari puțini, dar pe loc, dar biștarii ăia sunt o jumătate de duzină de fortărețe În Spania. Regele Portugaliei le dăruiește o pădure, și fiindcă era ocupată de sarazini, templierii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
fondează Coimbra. Și astea sunt doar câteva episoade. În sfârșit, o parte luptă În Palestina, dar grosul ordinului se dezvoltă În metropolă. Și ce se Întâmplă? Dacă cineva trebuie să meargă În Palestina, are nevoie de bani și nu se Încrede să călătorească cu aur și giuvaieruri la el, atunci le depune la templieri, În Franța, În Spania sau În Italia, și primește un Înscris cu care Încasează În Orient.” „Asta e scrisoarea de credit”, spuse Belbo. „Sigur, ei au inventat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
dacă”? zise Garamond: „Ați vrea să le vindeți cititorilor ceva ce ei nu știu? Cărțile din „Isis Dezvăluită“ trebuie să vorbească exact despre aceleași lucruri despre care vorbesc și celelalte. Se confirmă unele pe altele, deci sunt adevărate. Nu vă Încredeți În originalitate”. „De acord”, zise Belbo, „dar trebuie totuși să știm ce e evident și ce nu e. Ne trebuie un consilier”. „De ce gen?” „Nu știu. Trebuie să fie mai blazat decât un diabolic, dar trebuie să cunoască lumea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
1980, p. 373). „Cred că l-am Înțeles pe Agliè al dumitale, Casaubon”, zise Diotallevi, care la Pilade ceruse un spumant alb, În timp ce noi ne temeam pentru sănătatea lui spirituală. „E un om curios de științele secrete, care nu se Încrede În urechiști și-n diletanți. Dar, așa cum ne-a fost nouă dat să-l auzim astăzi, deși Îi disprețuiește, Îi și ascultă, Îi critică și nu se disociază de ei”. „Astăzi acest domn, acest conte, acest margraf Agliè, sau ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și cenacluri astrologice și cum Newton ajunsese la legile gravitației universale deoarece credea că există forțe oculte ( Îmi aminteam de explorările lui În cosmologia rozacruceeană. Îmi făcusem din incredulitate o datorie științifică Însă acum eram nevoit să nu mă mai Încred nici măcar În maeștrii ce mă Învățaseră să devin incredul. Mi-am spus: sunt ca Amparo, nu cred, dar cad În plasă. Și mă surprindeam reflectând la faptul că, În fond, marea piramidă era Într-adevăr Înaltă de a miliarda parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ești pasionat, asta-i altceva. Fii atent, ăia or să te Îmbolnăvească”. „Acum să nu exagerăm. Cel mult, ei sunt bolnavi, doar nu devii bolnav dacă ești infirmier la ospiciu”. „Asta rămâne de demonstrat”. „Știi că niciodată nu m-am Încrezut În analogii. Acum mă găsesc Într-un banchet de analogii, o Coney Island, un Întâi Mai la Moscova, un An Sfânt al analogiilor, Îmi dau seama că unele sunt mai bune decât altele și mă Întreb dacă nu cumva există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]