2,617 matches
-
ce aparțineau Administrației Capitalei, care aflase de pasiunea lui pentru grădinărit și matematică. Era mândria sa când arbustul se umplea cu flori roze puternic parfumate. Spera să mai facă rost de una cu florile albe. Acum în grădiniță totul era încremenit. Trandafirii cu tulpinile scurtate din toamnă erau acoperiți cu pământ, iar plantele mai sensibile la ger, învelite cu folii protectoare. Pentru living room cumpărase din piață o orhidee albă înflorită, pe care o instalase în mijlocul mesei ovale din cameră. Meritase
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363112_a_364441]
-
rutier spre Gherla-Dej. Azi este aproape părasit. Puținii trecători care îl mai folosesc sunt locatarii blocurilor construite pe spațial fostei crescătorii de păsări de la periferia comunei. Drumul național se așterne înainte, lăsând podul în stânga, mâncat de rugină, singuratic, trist și încremenit în timp, gândind probabil la vremurile de demult, la timpul în care el a fost martor la nașterea Apahidei. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: CĂLĂTOR ÎN TIMP / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1753, Anul V, 19 octombrie 2015
CĂLĂTOR ÎN TIMP de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368334_a_369663]
-
de operare și acum e mai activ ca oricând. Dar WORD-ul e mic copil față de ANDROID-ul de la telefonul mobil. La primul meu SMS, am scris cu ochii numai în tastatură și, când am ridicat privirea spre ecran, am încremenit. Uite, îți dau un exemplu. Tastez “Draga Ina iti urez o zi buna” si pe ecran găsesc “Drags ons jfk jeez o Xu buns”. Cică asta se cheamă ajutor, îți corectează greșelile! La aparatul de fotografiat, aceeași dorință de a
TEHNICA MODERNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368367_a_369696]
-
Și i-ai privit,astfel, durerea Nespusă nicicând în cuvinte, Soră fiindu-i tăcerea. Apoi l-ai spart in cioburi mici Și-ai așteptat să strălucească. Eu ,însă, mai aștept și-acum Ca sufletu'-mi să se lipescă. Eu am încremenit în timp, Am stat în negrul nepătruns Să văd dacă sufletu'-mi trist La inimă ți-a ajuns. Foto: internet Referință Bibliografică: În palma ta / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1365, Anul IV, 26 septembrie 2014. Drepturi
ÎN PALMA TA de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368421_a_369750]
-
dezvăluie o inițiată în misterele poeziei, cu instinctul profunzimilor și cu deschidere către stratul mitologic: „La Voroneț Biblia se naște din culoare (vers antologic! n. n)/ Cântecul ei deschide poarta spre Rai/ Și trepte spre Judecata de apoi./ Monumentul a încremenit în vis.../ Cu lapis lazuli s-au scris amintiri în zid,/ Înecate în albastru. Timpul a încremenit/ Se numără pașii lui spre judecată./ Cine mai ține cadența coridoarelor vremii.” (Poemul „Sfârșit de timp” din volumul „Semnele timpului”) Ca mai toți
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
Biblia se naște din culoare (vers antologic! n. n)/ Cântecul ei deschide poarta spre Rai/ Și trepte spre Judecata de apoi./ Monumentul a încremenit în vis.../ Cu lapis lazuli s-au scris amintiri în zid,/ Înecate în albastru. Timpul a încremenit/ Se numără pașii lui spre judecată./ Cine mai ține cadența coridoarelor vremii.” (Poemul „Sfârșit de timp” din volumul „Semnele timpului”) Ca mai toți înaintașii noștri străbătută de fiorul materiei primordiale și de spiritul strămoșilor Poeta dă glas iubirii ei pentru
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
eu oare ? Da Doamne toamnă, să treacă vară. În zbaterea-mi naivă de după un trunchi de brad Ieși o gază mică ce se uită la mine cu ochii mari Mirata, copleșită de mieunatul meu aparte Se proțăpi în față-mi încremenind în a ei cuvântare De ce ești prost ? vară oricum trece și toamnă vine ! Referință Bibliografica: Da Doamne toamnă / Borchin Ovidiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2069, Anul VI, 30 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Borchin Ovidiu : Toate
DĂ DOAMNE TOAMNĂ de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367977_a_369306]
-
care freamătul se va fi retras demult și care acum pe el îl încingeau ca într-un blestem o horă a putirințelor rămase pe hârtie, atât de lăudate și aclamate. Un fel de „iarbă a fiarelor” care-i pecetluia voința încremenindu-i-o, îl sufoca încet-încet dar sigur. Porțile uriașului buncăr rămâneau astfel fercate la nevoi strigate-n van, la vaiete târând pe mai departe umilința... „Il maximo” își scuipa în sân crezând că îndepărtează fantasmele care acum păreau să-l
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
în inima trecutului milenar. De altfel cărările sunt așa fel croite, că exursioniștii nu se pot rătăcii niciodată, toate duc spre Sarmizegetusa Regia, capitala strămoșilor daci. Când ajungi, după un urcuș anevoios, pe locul enigmaticei așezări fortificate, lumina parcă a încremenit în crucea zilei. Drumul pavat ce duce spre sanctuarul mare de calcar a fost tocit de ploile miilor de anotimpuri. Puțin mai jos, pe platoul central, sanctuarul mare, circular, unde preoții daci oficiau cele mai importante ceremonii și legendarul, soare
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
și care s-au încăpățânat la început să se „așeze” cu de la sine putere - în „matricea pentru verificarea și autentificarea experimentului comunist” - prin care românii urmau să ”treacă” și să devină „cobai voluntari la făurirea propriului destin istoric” n-au încremenit nici măcar în proiect, cu vreo perspectivă mai de doamne-ajută! Ba, din contră, ateismul agresiv și sufocant, irespirabil, devenise „lichidul amniotic” care inunda fetid și otrăvea lent dar sistematic structurile sociale sau mentale, conștiința colectivă, spiritul religios-creștin. Le pervertea la maturi
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366935_a_368264]
-
stăpânitorilor de a asupri totul, și oameni, și cugetele lor. Un dram de omenie supraviețuia în civilizațiile omenești de pretutindeni, în pofida nedreptăților stăpânitorilor, a cuceritorilor, a hoțiilor, a bolilor și a necazurilor de tot felul. Dar iată, în acele ținuturi încremenite în timp, de mii de ani, se întâmplă ceva deosebit. Și nu fu un cutremur, un uragan, un fulger devastator, ori un vulcan furibund. Era un fapt, la prima apreciere, nesemnificativ. Doi oameni călătoreau pe drumuri pietroase, prăfuite, și păreau
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
preface cu mâna noastră mereu, mereu, cărarea de trandafiri în deal povârnit?! De ce nu lăsăm clipelor aripile și savoarea și le îngreunăm cu pietre de moară ca să-și chinuie zborul? De ce ne complicăm cu întrebări și ne încâlcim ițele gândului, încremenindu-l în creștetul pitic, în loc să-l lăsăm vultur? De ce, dacă nu iubim pe un om, nu putem măcar să nu-l urâm? Ca o părere supraindividuală, oprit în loc o clipită cât un fulger, cineva care confundă punctele cardinale ale vieții strigă
GIANINA CORONDAN. NU SEAMĂNĂ CU NIMENI, SEAMĂNĂ NUMAI CU EA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367545_a_368874]
-
lamentezi, fără să filozofezi. Este greu, dar nu imposibil. O probă, între numeroase altele: 72 totul e în paragină chiar și aceste poeme neterminate, rămân defuncte și fără glas într-un maldăr de hârtii îngropate de gunoaiele timpului sub felinarele încremenite în stele, fără timp fără spațiu și sub pașii pustiului. *Stejărel Ionescu, Poemul meu neterminat din jilțul poeziei, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2016. Timișoara, noiembrie 2016 Referință Bibliografică: Eugen Dorcescu, Despre realismul liric* / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
EUGEN DORCESCU, DESPRE REALISMUL LIRIC* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367565_a_368894]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > IMAGINI Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului De dincolo din umbra de culoare se mișcă luna, apoi iar apare, lumina pare încremenită într-un surâs ca o ispită. Floarea luminează, doar culoare iubirea lăcrimată într-o boare un vis legat de paradis un dor de dincolo de vis. Nimeni, nimeni, cel mai mare pictor nu a reușit culoarea singur, a luat o floare
IMAGINI de PETRU JIPA în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367618_a_368947]
-
-miu de nu mișcă? Am și băut amândoi câte o oală de vin fiert, hai că deja fierbe a doua, să bem toți trei! Da' stai să spun de ce-am venit! Mergi mâine la pescuit cu mine? Am rămas încremenit ca în desenele animate! Îmi place să pescuiesc, sunt pescar, ăăă, scuze, sunt cel mai mare pescar în viață, dar iarna, la copcă? Brrrr, mulțumesc, nu! Prefer când soarele își aranjează mustața în luciul apei, când rațele se bălăcesc la
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
-MĂ... Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1499 din 07 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Rănește-mă! N-o să mă clatin Ca frunza risipită-n vânt, Nici n-o să mă sfărâm, de teamă, Ca o movilă de pământ! Cuvintele încremenite Pe buze reci vor adormi, Iar zidurile de-ntuneric, Pe mine se pot prăvăli. Nisipurile de speranțe Surpa-se-vor încetișor. Și ce? Oricum în urmă nu e Nimic să-mi fie de-ajutor. Rănește-mă! Timpul oftează... Hai, joacă
RĂNEȘTE-MĂ... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367772_a_369101]
-
a ales să iubească în lumea aceasta ce-i fusese ostilă”. „Erau și oameni care pe pământ avuseseră resurse fizice limitate, oameni cu deficiențe. Unii n-au putut din pricina muțeniei sau surzeniei să înalțe vreodată un imn de slavă, dar încremeneau îngeri consternați de vibrațiile ce umpleau cerul când astfel de inimi cântai pe pământ. Alții fuseseră atât de limitați fizic, încât nu se ridicaseră nicicând din paturile lor, dar acolo, în ascunzișurile cămăruței, făcuseră lucrări la fel de mari, în ochii lui
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]
-
lucruri mari de la un Dumnezeu mare și li s-au dat.” „Erau și oameni care pe pământ avuseseră resurse fizice limitate, oameni cu deficiențe. Unii n-au putut din pricina muțeniei sau surzeniei să înalțe vreodată un imn de slavă, dar încremeneau îngeri consternați de vibrațiile ce umpleau cerul când astfel de inimi cântai pe pământ. Alții fuseseră atât de limitați fizic, încât nu se ridicaseră nicicând din paturile lor, dar acolo, în ascunzișurile cămăruței, făcuseră lucrări la fel de mari, în ochii lui
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]
-
Câteva concluzii și încheiere Sfânta Liturghie, în sensul larg al termenului, desemnând întregul cult, este asemenea uni organism viu ce suferă modificări subtile. Orice încercare de a „amuți” complet creativitatea liturgică, în favoarea unei uniformități absolute ori a unui rubricalism steril, „încremenit”, nu poate fi nocivă. Dar aceasta nu înseamnă că trebuie să căutăm inovația, ori exoticul, cu orice preț, producând și provocând modificări majore de formă, dar și de fond, în cadrul cultului. Dar mai cu seamă nu se poate ignora logica
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
Eram cu totul „transfigurați” și „translatați” în nemaîntâlnite ipostaze și personaje, malefice ori benefice, după cum conveneau și se potriveau neastâmpărului și imaginației fiecăruia, domestice sau sălbatice, liniștite sau fioroase, încheiate fiecare într-un zâmbet larg și stenic sau, din contră, încremenite într-un rânjet viclean și provocator de noi urâciuni ... „Jungla animalelor” ne prindea câteodată închiși ca-ntr-un obor, strecurați cu îndemânare în „zbuciumul pădurilor de aramă” însă tonul domol al verbului ei măiestru ne dădea puteri și ne ferea
CORNELIA ŞANDRU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367140_a_368469]
-
mea de-a duce un pas în fața mea și a lumii, iartă-mă că am îndrăznit să ridic ochii în fața morții... - Uite că a venit doamna Marioara. Mergi la ușă. Ușa. Mă ridic. Nu mișc, nu clipesc, nu respir. Am încremenit. Doar un gând îl reped în neștire sunt puternică, sunt puternică. - Ce-ai făcut? Mi-a zis asistenta tot. Mama ta știe? Se poate să faci așa ceva? Îți dai seama că o bagi în pământ? Tu știi cum arăți? Parcă
ULTIMA PARTE AUTOR DORINA SISU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367161_a_368490]
-
Corinei Petrescu și ale lui Nichita Stănescu este marcat de același dramatism al afirmațiilor, ce ține de realism, de aceeași complexitate a trăirilor. “Poezia e dor după ziua de ieri și spaimă față de ziua de mâine”, afirmă poeta. „Este clipa încremenită în timp sau zbor cu iuțeală de fulger. E imposibil și posibil. Este bir. Și dar. Și ofrandă. Este ură și capcană a pasiunii. E dimineață și noapte. E regăsire și rătăcire. Este cântec și piatră. Și încă ceva: cel
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
o eternitate Un fulg de zăpadă din amintirile uitate Risipit ca raza de soare-n fereastră. @TORIDE Am crezut că bate vîntul În mesteacănul de-afară Că te-aud cîntînd duioasă Dulce ca o primăvară Dar eram singur sub cerul Încremenit într-o frunză Ca o pasăre pierdută Care tremură confuză Tu erai tare departe Singură și poate tristă Ținînd pe genunchi o carte Răsfoind poate-o revistă Ești atît de pură, dulce Mi-e și teamă să respir Ca să nu
VERSURI ALBA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367283_a_368612]
-
drumul sacru ce nu-l pot măsura Prin mii de ani lumină ca s-ajungă în veșnicia Ta Aici i-ai vrut Tu Prea Bunule ce te gândești la toate Acoperiți de-un strat prin care nici gândul nu străbate Încremeniți în lacrimi, aliniați adânc în țintirim În libertatea de la ei, nicicum nu-i timp să ni-i amintim Când soarele metalic sfidează termometrul și țara În gestul său năpraznic se răzvrătește incertă vara Căci azi urmași în generația de blugi
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
eroii bravi pe drumul sacru ce nu-l pot măsuraPrin mii de ani lumină ca s-ajungă în veșnicia TaAici i-ai vrut Tu Prea Bunule ce te gândești la toateAcoperiți de-un strat prin care nici gândul nu străbate încremeniți în lacrimi, aliniați adânc în țintirimîn libertatea de la ei, nicicum nu-i timp să ni-i amintimCând soarele metalic sfidează termometrul și țaraîn gestul său năpraznic se răzvrătește incertă varaCăci azi urmași în generația de blugi și celular... XII. DE CE
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]