2,079 matches
-
destinată speciilor lemnoase, arbustive și arboricole precum și gazonului și florilor. Într-un parc se prevăd mai multe sectoare sau zone cu destinații diferite (odihnă, distracție, sport, joacă pentru copii, etc.). Trasarea aleilor trebuie să fie simplă, adaptată terenului, să evite încrucișările și să conducă spre obiective interesante. Prin dotările realizate un parc poate oferi atât posibilitatea plimbării și repausului în aer liber, cât și exercitarea diferitelor activități din sfera odihnei active (sporturi, jocuri în aer liber, agrement etc.), precum și unele activități
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
reprezintă o sursă de informații privind realizarea și diversitatea fenomenelor genetice la om; dificultatea pe care o crează variabilitatea umană poate fi evitată prin studiul grupurilor cu ereditate similară sau un mediu identic de viață. În lipsa posibilităților de a realiza încrucișări experimentale, întâmplarea face să survină spontan la om situații similare. Chiar dacă familia [Hurjui, 2002] umană este redusă prin adunarea datelor de la mai multe familii, se poate obține un material util, pentru o analiză statistică. Mai mult, prin numărul mare al
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
gândirea „decadențială”, care este „alimentată de anxietatea În fața alterării grupului, a rasei, a colectivității naționale, prin Înmulțirea indivizilor decretați a fi inferiori. Cei precum Gobineau și Vacher de Lapouge au dat glas acestor fobii ale secolului al XIX-lea În fața Încrucișărilor Între rase, iar de aici aveau să ia naștere cele mai Îngrozitoare orori fizice și morale” (Winock, 1990, p. 107). Gândirea ultrareacționară, pentru care fascismul este doar una dintre fațete, nutrește o intensă aversiune față de cosmopolitism. Ceea ce Umberto Eco a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o ființă degenerată, care și-a pierdut, „din vina părinților”, caracterele originare și nobile ale „rasei pure”. Două alunecări de sens par să ducă la aceste concepții. Mai Întâi, atunci când este vorba despre plante sau animale, noțiunea se referă la Încrucișarea unor specii diferite, deși frecvent asemănătoare. În acest sens, hibridarea duce la o ameliorare a performanțelor. Transpusă la om, ea ar fi totuși „contra naturii”, de unde nuanța de culpabilitate legată de acest tip de abordare. În al doilea rând, atunci când
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la o ameliorare a performanțelor. Transpusă la om, ea ar fi totuși „contra naturii”, de unde nuanța de culpabilitate legată de acest tip de abordare. În al doilea rând, atunci când este vorba despre ființe umane, transferul conceptului privește nu atât eventualele Încrucișări cu alte specii (mai ales cu cimpanzei), de altfel puțin sau deloc atestate și, În orice caz, niciodată viabile (vezi infra), cât Încrucișarea, În interiorul propriei noastre specii, a unor indivizi aparținând unor varietăți diferite. În acest sens, hibridarea este cel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
abordare. În al doilea rând, atunci când este vorba despre ființe umane, transferul conceptului privește nu atât eventualele Încrucișări cu alte specii (mai ales cu cimpanzei), de altfel puțin sau deloc atestate și, În orice caz, niciodată viabile (vezi infra), cât Încrucișarea, În interiorul propriei noastre specii, a unor indivizi aparținând unor varietăți diferite. În acest sens, hibridarea este cel mai adesea prezentată drept pierderea unei identități, fie ea etnică sau culturală, Însă cu puternică Încărcătură „națională”, ce ar fi trebuit păstrată. Termenul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
violență nejustificată (ultraj, lovituri, excese). Cel care o comite Încalcă regulile justiției umane (divkh), nu doar pe cele ale comunitații sale etnice. În latina clasică, ibrida Înseamnă „bastard, cu sânge amestecat” și se referă În special la puii rezultați din Încrucișarea mistrețului cu scroafa domestică. A devenit hybrida prin contaminare cu forma greacă, deși, din punct de vedere etimologic, cuvântul este probabil Înrudit cu construcții de pe terenul limbilor celtice. Extinderea utilizării sale la Încrucișările dintre oameni datează din secolul al XVIII
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
referă În special la puii rezultați din Încrucișarea mistrețului cu scroafa domestică. A devenit hybrida prin contaminare cu forma greacă, deși, din punct de vedere etimologic, cuvântul este probabil Înrudit cu construcții de pe terenul limbilor celtice. Extinderea utilizării sale la Încrucișările dintre oameni datează din secolul al XVIII-lea, Însă abia din secolul al XIX-lea este folosit pentru a desemna fuziunea a două elemente anormal reunite sau o fecundare ce are loc În afara legilor naturii. Genetica zilelor noastre ne constrânge
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mult mai răspândit decât ne imaginam În urmă cu cincizeci de ani. Până atunci, hibriditatea era mai degrabă o sursă de Întrebări decât de răspunsuri. Într-adevăr, realitatea sa punea la Îndoială Însăși definiția speciei, pentru că hibridizarea desemna posibilitatea unei Încrucișări interspecifice, În condițiile În care definiția clasică a speciei interzicea acest lucru. Dimpotrivă, faptul că hibrizii sunt În general sterili sugera că definițiile clasice trebuiau păstrate. Cercetările actuale dau Însă fenomenului dimensiuni nebănuite, permițând o mai bună Înțelegere a formării
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
permițând o mai bună Înțelegere a formării speciilor și a apariției variațiilor În cadrul acestora. Hibridarea este un fenomen foarte vechi și de multă vreme stăpânit de om. Crescătorii de animale și agricultorii au constatat astfel din vremuri foarte vechi că Încrucișările dintre varietăți ale aceleiași specii constituie mijloace ideale pentru a obține forme noi, mai bine adaptate la anumite condiții și beneficiind de ceea ce ei numeau „vigoare hibridă”. Hibridarea a fost practicată pe larg Încă din preistorie și a dus la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Împiedică vreun obstacol exterior. O dată cu posibilitățile și perspectivele oferite În ultimii ani de hibridarea artificială, ar trebui să adăugăm că simpla capacitate de a Încrucișa indivizi aparținând unor specii diferite nu pune sub semnul Întrebării statutul acestor specii, În măsura În care respectivele Încrucișări, practicate În captivitate sau În laborator, sunt provocate de om. Experiențele realizate În acest domeniu au constrâns totuși cercetătorii să modifice definițiile mai multor categorii, precum și anumite aspecte ale taxonomiilor. Oricum, criteriile reținute În planul fertilității nu sunt suficiente, pentru că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
precum și anumite aspecte ale taxonomiilor. Oricum, criteriile reținute În planul fertilității nu sunt suficiente, pentru că s-a constatat de multă vreme că și specii distincte se pot reproduce Între ele. Exemplul clasic, menționat sistematic de crescătorii din anumite regiuni, este Încrucișarea dintre măgar și cal, din care rezultă catârul, dacă genitorii au fost un măgar și o iapă, sau bardoul, când aceștia au fost un armăsar și o măgăriță. Aceste Încrucișări interspecifice poartă numele de „hibrizi”. Ceea ce Îi caracterizează, pe lângă faptul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Exemplul clasic, menționat sistematic de crescătorii din anumite regiuni, este Încrucișarea dintre măgar și cal, din care rezultă catârul, dacă genitorii au fost un măgar și o iapă, sau bardoul, când aceștia au fost un armăsar și o măgăriță. Aceste Încrucișări interspecifice poartă numele de „hibrizi”. Ceea ce Îi caracterizează, pe lângă faptul că provin din două specii diferite, este, de obicei, sterilitatea lor. Definiția hibridității include așadar, În mod tradițional, și această trăsătură esențială, atât În ceea ce privește hibrizii (chiar dacă există câteva excepții), cât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
celulele eucariote, posedă câte două exemplare din fiecare cromozom, adică două serii complete din toate genele speciei, un exemplar din fiecare cromozom provenind de la spermatozoid, iar celălalt de la ovul. Dacă acestea diferă Între ele prin cel puțin un caracter, produsul Încrucișării lor se cheamă hibrid și este heterozigot (ab sau ba). Molecula de ADN trebuie considerată ea Însăși un hibrid, pentru că este compusă din două lanțuri complementare de unități elementare, numite nucleotide, reunite Într-o dublă spirală. Fiecare dintre aceste lanțuri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
superioare. În acest articol, vom face o paralelă Între hibridarea celulară și animalele (sau plantele) transgenice rezultate din transferul unei gene sau al unei părți din ADN de la o specie la alta. În captivitate, s-au obținut diverși hibrizi prin Încrucișarea artificială dintre două specii superioare apropiate. În general, acești hibrizi sunt sterili; totuși, câțiva indivizi de un sex sau de celălalt sunt fecunzi. Unele dintre aceste Încrucișări se realizează de multă vreme, ca În cazul Încrucișării măgarului cu iapa (catâr
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la o specie la alta. În captivitate, s-au obținut diverși hibrizi prin Încrucișarea artificială dintre două specii superioare apropiate. În general, acești hibrizi sunt sterili; totuși, câțiva indivizi de un sex sau de celălalt sunt fecunzi. Unele dintre aceste Încrucișări se realizează de multă vreme, ca În cazul Încrucișării măgarului cu iapa (catâr steril sau, uneori, catârcă fecundă) sau a armăsarului cu măgărița (bardou); altele sunt de dată recentă, ca aceea dintre berbec și capră (hibrid de sex feminin obținut
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
obținut diverși hibrizi prin Încrucișarea artificială dintre două specii superioare apropiate. În general, acești hibrizi sunt sterili; totuși, câțiva indivizi de un sex sau de celălalt sunt fecunzi. Unele dintre aceste Încrucișări se realizează de multă vreme, ca În cazul Încrucișării măgarului cu iapa (catâr steril sau, uneori, catârcă fecundă) sau a armăsarului cu măgărița (bardou); altele sunt de dată recentă, ca aceea dintre berbec și capră (hibrid de sex feminin obținut În 1983 și de sex masculin obținut În 1985
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
uneori, catârcă fecundă) sau a armăsarului cu măgărița (bardou); altele sunt de dată recentă, ca aceea dintre berbec și capră (hibrid de sex feminin obținut În 1983 și de sex masculin obținut În 1985). S-a crezut multă vreme că Încrucișările Între specii apropiate ar reprezenta cazuri de graniță destul de rare. Aporturile geneticii și ale biologiei moleculare dovedesc faptul că hibriditatea, În sensul științific al termenului, departe de a fi o „deviație” sau o excepție, este regula generală. Progresele Înregistrate și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
desemna formele intermediare (s-au propus termenii de supraspecie, semi-specie sau demă). Lucrând pe 200 de specii din genul Bufo, răspândit În Întreaga lume (mai puțin În Oceania), Frank Blair a reușit să pună În evidență faptul că posibilitățile de Încrucișare Între grupe sunt atât de numeroase Încât sugerează existența unei Înrudiri vechi și extrem de complexe (Delsol și Flatin, 1996). Experimentele de inseminare artificială au fost efectuate În laborator, dar se pare că hibridarea se realizează și În natură, la o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au avut loc, Începând cu anii ’60 ai secolului XX, atât În China, cât și În URSS și În Statele Unite. Roluri și semnificații antropologice ale hibrizilor În Occident Aproape toate animalele domestice și plantele cultivate astăzi În lume provin din Încrucișări artificiale care datează din neolitic, obținute pornind de la specii dintre care majoritatea au dispărut. Ceea ce Înseamnă că mecanismele de hibridare și de reproducere În mediu artificial erau cunoscute de strămoșii noștri, care s-au dovedit capabili să le utilizeze În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
leneș, neglijent” și care „este condus de voința arbitrară a stăpânilor săi”. În momentul În care, În celebra sa lucrare despre Originea speciilor (1859), Darwin ridică problema hibridității (capitolul VIII), el menționează opinia comună a naturaliștilor și moraliștilor, conform căreia „Încrucișările Între specii diferite au fost anume afectate de sterilitate pentru a Împiedica Încurcarea tuturor formelor de viață”. El pare să adopte astfel o argumentație foarte veche, ce conferă conținut moral și filosofic unei constatări care este pur și simplu de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pare să adopte astfel o argumentație foarte veche, ce conferă conținut moral și filosofic unei constatări care este pur și simplu de natură genetică. Darwin Își nuanțează totuși afirmațiile În același capitol, atunci când se Întreabă care sunt cauzele sterilității acestor Încrucișări și ale sterilității hibrizilor În general (Darwin, 1992, p. 317 și urm.) și atunci când vorbește despre cauzele naturale pe care dezvoltarea ulterioară a științei le va confirma În mare măsură. Hibridare și rasism Tehnic vorbind, atunci când este vorba despre Încrucișarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Încrucișări și ale sterilității hibrizilor În general (Darwin, 1992, p. 317 și urm.) și atunci când vorbește despre cauzele naturale pe care dezvoltarea ulterioară a științei le va confirma În mare măsură. Hibridare și rasism Tehnic vorbind, atunci când este vorba despre Încrucișarea unor varietăți ale aceleiași specii, utilizăm termenul de „metisaj”, dacă este vorba despre oameni, și de „hibridare”, dacă este vorba despre plante sau animale. Caracterele proprii sunt, bineînțeles, „moștenite” de toți indivizii speciei (cu excepția anomaliilor). Variațiile intraspecifice sunt transmise unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
iar hibrizii sunt totuși fertili, fenomenul pune sub semnul Întrebării Însăși noțiunea de specie. „Vigoarea hibridă”, bine cunoscută crescătorilor de animale, este rezultatul unui fenomen de hiperdominanță (creșterea de productivitate ajunge frecvent la 20% față de varietățile nehibride). Pentru domesticire, scopul Încrucișărilor este selecționarea unuia sau mai multor caractere considerate interesante și ameliorarea În acest fel a speciilor animale și vegetale. Atunci când patrimoniul genetic al unei comunități ecologice devine prea omogen, așa cum se Întâmplă În situațiile În care consangvinitatea antrenează un „homozigotism
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prejudecăți care se manifestă deja În terminologia utilizată, pentru că nu-l numim niciodată metis pe copilul unei franțuzoaice și al unui olandez, ba nici măcar pe cel al unei finlandeze și al unui portughez, ci numim astfel doar copiii proveniți din Încrucișările dintre albi și negri, negri și asiatici, asiatici și albi. În vreme ce, de mii de ani, omul practică hibridarea În vederea ameliorării varietăților animale și vegetale utile alimentației sale, În privința propriei specii adoptă atitudinea inversă. Astfel, numeroși sunt cei care cred că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]