805 matches
-
a plecat cu oarecare întîrziere de la combinat, dar a ajuns cu recomandarea expresă de-a nu fi băgat spre aprobare în ședința de azi. Tovarășul Fărcășanu i-a trasat sarcină colegului meu să-l facă rătăcit. Domnule, vorbești serios?! mă înfierbînt eu și, dintr-o dată, pentru o clipă, am iarăși senzația aceea de prăbușire. Da. Am ieșit din birou numai să vă spun... De ce? îl întreb. Dumneavoastră de ce scrieți literatură?... Întrebarea asta mă descumpănește. Cum să-i explic în două-trei cuvinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
colț... Cred că ai inima cît un purice... Rîde încet, își rotește capul pe pernă, rămîne cu fața în sus și privește tavanul, continuîndu-și rîsul. "...un biet iepuraș...", mă lovește în tîmple rîsul ăsta surd. Simt cum privirea mi se înfierbîntă, plimbîndu-se lacomă peste trupul ei. Ce-ai zice, doamnă Cristina, dacă ai descoperi că iepurașul e lup? o întreb eu în gînd. Mîine, dacă nu ne întîlneam, i-ai fi trimis Brîndușei rîndurile cerute, cu semnătură și ștampilă de certificare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
4. așa-zisul „critic sociologist” despre care am scris eu = Cornel Regman, 5. „venerabilul colaborator y” = Adrian Marino. Le știai, dar ți le-am mai spus o dată să fie pe hîrtie. întîi să afle redacția Ateneului. Dacă eu vorbesc prea înfierbîntat acum și crezi că aș putea face o gafă, procedează în consecință. Oricum, cei demascați se vor autodemasca. Lovitura va fi și mai mare. Menirea noastră e să fim drepți. Aștept răspuns urgent. Cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S. Ai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pe ce: „Cunoscută fiind atitudinea fermă a inspectorului general de a se clarifica orice faptă sub toate aspectele, există certitudinea că anonima va fi predată organelor noastre, deoarece tratează aspecte ce ne privesc (subl.ns.)”. Deci, „anonima” dospită de creierele Înfierbântate de ură ale ofițerilor urma să poposească (nu peste mult timp) tot pe un birou al expeditorului, fapt ce urma să declanșeze „indignarea” tuturor! Scopul final al marii mizerii era următorul: „În acest fel vom putea oficializa și exploata scrisoarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cu fir de păianjen, deasupra umerilor acoperiți de... . și cam atît am putut eu să înghit : pe lîngă faptul că e făcută din rouă, petale, pagode, pînze de păianjen și multe alte chestii pentru că fraza abia a început să se înfierbînte , pe gagică o mai cheamă și Erotida. Ah, și e mare balerină. (Bună, eu sînt Erotida, ce pot face pentru tine ? Bună, Erotida, ți-aș răspunde, dar mă sfiesc de cititorii acestei reviste.) Astea fiind zise, Săraru are totuși forma
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Dorel Vișan o împunge între picioare pe Milena cu propria ei carte, iar ea, care pînă atunci a arborat o expresie stoică, începe brusc să-l provoace prin gîfîieli excitate ? Singurul sens al comportamentului ei e un pornosens : șerbănescu se înfierbîntă scriind despre gagici torturate de comuniști. Sigur că n-ajunge niciodată prea departe din cealaltă direcție îl podidește mereu literatura. De ce s-a sinucis marinarul ?, zbiară Vișan, referindu-se la un personaj din cartea Milenei. Cum Milena ne-a regalat
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
va fi legată de aspectul exterior. Grasă, îmbrăcată gros, voi fi probabil dublă decât sunt în realitate. Trebuie să mă gândesc cum să exersez pentru a depăși disconfortul acesta. Abia răsuflu, mă apucă (probabil) căldurile mai ales că mă voi înfierbânta. Dar nu se cade și nici nu voi îndrăzni să mă dezbrac. Când spectacolul începe, după ce se declanșează mașinăria, actorul parcă aude clopote sunând din cer. 8 noiembrie 2003 - Sala Pruteanu Improvizație - irepetabil Improvizație - inventivitate Improvizație - elaborare Dezvoltarea spiritului de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
doar niște p)rticele din Imperiul Otoman. Saudiții, ap)r)torii Ierusalimului pe care nu-i intereseaz) decât dolarii, au o leg)tur) istoric) neînsemnat) cu orașul. —Șase generații din familia mea s-au n)scut la Ierusalim, spune Shahar, Înfierbântându-se. Shahar este romancier - si Inc) unul bun. Îi place literatura francez). Îl ador) pe Proust. P)l)vr)gim adesea În francez), iar un cuvant din aceast) limb) agreabil) Îl caracterizeaz) perfect. Este costaud, voinic; are o conformație impresionant
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
pedepsit pentru păcatele mele, se smerește Ștefan. Cum poate să vrea Domnul izbânda păgânului?! protestează el apoi. Și... și pentru ce să răbdăm?! Până când să răbdăm?! Și răbdarea are o margine! Împotriva acestei sorți m-am ridicat! Era nedreaptă! se înfierbântă el, dar, după ce face câțiva pași adâncit în sine, se domolește și prinde mâinile bătrânului, i le strânge febril. Înțeleptule... Oamenii vorbesc că ești "Omul lui Dumnezeu", că ești dăruit cu harul profeției. Părinte! Rogu-te! Prorocește! Nu pentru mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mamăăă ce tăiere o fost!! Ce face, ce drege Măria sa, tăt în chișoare cade, ca mâța! Da'... de Măria sa ai știre? E bine, sănătos? Sănătos, sănătos! Să-l fi văzut cum dădea iama cu sabia în turcime! Mamăăă!!... Când se-nfierbântă Măria sa la război, alelei, îi prăpădenie, taie la vrăjmași, ca-n curechi taie, de zici că-i un arhanghel nu alta!... Eu l-am văz't, c-am fost la tăte bătăliile lui. Umblă vorba că Domnul Ștefan ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
la cale, ce spun eu? Europa! Lumea o orânduiam! Marele Iancu, "mare" și la trup și la faptă, umbla de colo-colo și castelul duduia sub pașii săi îndesați, dădea din mâini, despica văzduhul cu o nevăzută spadă, lupta, striga; se înfierbântase cât din vin, cât din luptele cu turcii, pe care ni le povestea cu vorba lui lată, ardelenească. Eu și cu Vlad niște băiețandri, ne legasem frați de cruce ascultam vrăjiți, cu gurile căscate, nu ne puteam lua ochii de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întreg acest monolog furtunos se asociază cu senzația de netezime și mai ales de plăcută, reconfortantă răceală pe care plăcile de teracotă le transmit palmelor mele și - prin ele, - scurgându-se în el și împrospătându-l, întregului meu corp tânăr, înfierbântat de ardoarea „luptei”, de efortul acelui duel verbal interminabil. * Figura cea mai strașnică pe care proverbiala mea timiditate mi-a făcut-o vreodată a fost aceea de a mă transforma într-un mic... securist. Și asta tocmai în vara care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
furt sau omor. De aceea unii nici nu se mai respectă, pentru că a pus stăpânire pe inimă și mintea lor cel viclean, care-i adapă cu fel de fel de băuturi. La băutură mintea se întuneca, cei ce beau se înfierbânta și trec la acțiuni josnice. Eu, ce să zic, știu că multe lacrimi curg din cauza băuturii. Cred că dacă cineva n-ar bea deloc nici n-ar mai muri. Iar dacă cineva bea peste măsură pot muri și alții în jurul
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
strecura urda, bătea smântâna pentru a alege untul, pe care ni-l servea proaspăt cu mămăliguță fierbinte. După ce a fost mutată gospodăria, din satul Boarca „la trei vânturi” își făcuse, în curte, un cuptor din pământ ars, pentru copt pâinea. Înfierbânta cuptorul cu lemn de viță de vie, din corzile tăiate. Din spuma mustului care fierbea, făcea niște turte care, după ce se uscau, erau folosite ca aluat pentru fermentarea (dospirea) aluatului, pentru pâinea dospită. Săptămânal făcea un cuptor de pâine, pentru
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mergea la horă. Am mers și eu așa, pentru spectacol. Băieții jucau frumos dar prea îndârjit,oarecum nepotrivit cu starea de armonie pe care trebuia s-o ai la dansul de perechi. De vină era pârdalnica de pălincă din care, înfierbântați de mișcare, flăcăii mai luau câte o porție. Am chemat un bătrân și l-am rugat să mă ajute să ascund sticlele. - Or să ne omoare ăștia dacă află. - Nu-i bai. Altfel o să-i omoare băutura. și am ascuns
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
prilejul cinstirii memoriei celor căzuți În decembrie, mulțimi incitate contestau noua Putere reducându-și În final revendicările la introducerea pedepsei cu moartea și scoaterea În afara legii a Partidului Comunist. Hotărârile adoptate privind cele două deziderate au stins unele mișcări extrem de Înfierbântate cu consecințe imprevizibile. Pe 28 ianuarie partide de opoziție organizează un miting la care se cere demiterea guvernului și Înlocuirea lui cu reprezentanții acestor partide. Grupurile contestatoare au devastat clădirea guvernului, edificii publice și sedii de partide. Manifestările au produs
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
docheri beți aduși în sălile de sport se învîrt personaje pitorești. Un SPP-ist cu acte în regulă, altul în rezervă, un pensionar al Legiunii Străine. Băieții tunși periuță și unși comercial cu margarină pe bicepși atrag privirile, sponsorii uneori înfierbîntă mințile oamenilor, bogați și săraci deopotrivă. Alteori, în ring urcă domnișoarele. Picioarele lungi ale RoXenei - în viața pașnică, Roxana Ciuhulescu - lovesc nemilos, sînii, alintați de milioanele de priviri care au răsfoit Playboy-ul, tremură în frenezia luptei. Coapsele nu se mai
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
strecura urda, bătea smântâna pentru a alege untul, pe care ni-l servea proaspăt cu mămăliguță fierbinte. După ce a fost mutată gospodăria, din satul Boarca „la trei vânturi” își făcuse, în curte, un cuptor din pământ ars, pentru copt pâinea. înfierbânta cuptorul cu lemn de viță de vie, din corzile tăiate. Din spuma mustului care fierbea, făcea niște turte care, după ce se uscau, erau folosite ca aluat pentru fermentarea (dospireaă aluatului, pentru pâinea dospită. Săptămânal făcea un cuptor de pâine, pentru
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și a fost nevoit să plece nevindecat deplin din Dobling, lângă Viena, unde fusese internat. Eminescu a fost pentru toți ca un vânt îmbălsămat care vine să tempereze arșița prea mare a verii. El a venit atunci când spiritele tuturor erau înfierbântate, erau cuprinse de patime, și cu cânticele sale în care se concentra visul, gândul și dorința fiecărui individ a rupt coaja ce acoperea gura vulcanului, lăsând astfel ieșire liberă patimilor strânse la un loc. Și pentru acest lucru toți tinerii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
însă n-a terminato niciodată, după obiceiul vremii, când mulți începeau studiile universitare și puțini le isprăveau. Îl atrăgea viața boemă a junimii bucureștene, ideile anarhiste și social democrate care, prin mirajul unei lumi mai drepte și mai bune le înfierbânta tinerilor cu oarecare carte imaginația, oferindu-le frumoase și utopice visuri umanitare; dar îl atrăgea mai ales lumea presei, în curs de constituire la noi, căci cotidienele bucureștene „de tiraj“ (care însă abia depășeau 3000 de exemplare) începeau să se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în mână cu Gheorghe Ionescu. Conferințele, cu literatura și cu știința, au rămas pe planul al doilea, și de-a cum devenisem un mic parlament, unde înfloreau polemicele, interpelările, personalitățile și voturile de blam pentru comitet. După fiecare ședință ieșeam înfierbântați de lupta oratorică și prelungeam până în stradă vociferările, protestările și acuzările. Apoi au urmat inevitabilele demisiuni ale celor rămași în minoritate, lipsa de fonduri spre a plăti chiria și, în sfârșit, dizolvarea Societății. În tot timpul cât a durat această
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai ales, în interogațiile asupra sensului nostru în lume. Toate religiile și filosofiile pornesc de la frămîntările conștiinței. Dar cîți oameni acced la religie și filosofie? Majoritatea vegetează, se preocupă exclusiv de nevoile trupești, nu i chinuie nici o anxietate, nu-i înfierbîntă nici un ideal. Dacă ceva n-a fost împărțit egal în lume, acel ceva e conștiința. *Amenințați de învîrtoșarea inimilor cu zgura meschinăriilor zilnice, să încercăm a ne salva prin „tandrețe”, prin redescoperirea „sentimentului”, a „misterului” și a „frumuseții” relațiilor umane
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
spre gura lui Ceaușescu și a celui ce punea întrebări urmau să capteze întrebările ce se puneau și răspunsurile președintelui. Atmosfera în pavilion era sufocantă. Soarele, neținând seama de importanța consfătuirii, arunca din plin sulițele sale fierbinți ce deveneau mai înfierbântate la trecerea lor prin pereții de sticlă. Gurile și gâtlejurile marilor dregători, uscate de emoție, sufereau și mai mult din cauza căldurii. La un semn, se serviră celor așezați la masă, desigur că numai lor, răcoritoare. Conform, probabil, protocolului, se aduse
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
arhisuficient pentru a ne convinge de lipsa de credit pe care au reușit, realmente, s-o dobândească cei care conduc astăzi destinele țării, cât și de lipsa capacității lor de a interpreta corect realitățile românești, de fumurile care le-au înfierbântat imaginația elucubrantă, delirantă, până la urmă. Dacă cineva ar avea răbdarea și documentarea necesară de a pune pe două coloane planificările partidului, ale conducătorului său necontestat și realizările de fapt (poate o veți face dvs. cândva!), ar vedea, cu o surpriză
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
SOS BRUN GELATINOS 100 g unt, 100 g făină, 1 l supă de pasăre, 20 g gelatină, 100 g supă de oase, esență de ciuperci Într-o cratiță se pun la topit untul cu făina amestecând într-una, până se înfierbântă bine, se stinge apoi cu supa de pasăre sau de oase fără grăsime, în care s-au dizolvat foile de gelatină înmuiate în prealabil în apă rece. Se amestecă cu telul și se lasă să stea în fiert, apoi se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]