1,021 matches
-
urau mesenii unul altuia și beau mai departe. Știuse bărbatu-său ce știuse: vadul era bun. Soseau mereu alți clienți, aduși de cei vechi, care lăudau rachiul. Cârciuma era în trecere. Până în Grivița, ceferiștii făceau un ocol scurt și se înfruptau. Lucrătorii unde să-și spele gâturile de praf? Iar gunoierii, după ce descărcau zece-unsprezece camioane, cărau pe șoferi și își lăsau banii negustorului. Ba se învățase și chivuțcle să tragă câte o dușcă. Se mai îmbăta câte una, o scoteau măturătorii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
podea, iar eu încercam să-i dibui secretele felului ei de a fi. Nu prea avea încredere și mirosea îndelung frimiturile pe care i le păstram. Puțin, îmi spuneam, căci nu-mi permiteam să risipesc, și sfârșea prin a se înfrupta până când percepea zgomotul cheilor, scrâșnetul gratiilor în vaietul balamalelor. Le recunoșteam după pașii lor minusculi și după felul de a ronțăi: fiecare avea un nume, de pildă Catilina într-o seară se arătă topită de-o boală, galbenă precum pereții
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mie de ani te-au înșelat Și cum trebuie să se întâmple nu decide nici un om, decide omenirea (iese) (Sepp Botdejigodie scoate must, bea și gargarisește. Fiul vine cu niște piese dintr-o mașină și se oprește) FIUL: Să te înfrupți și să bei pământul, asta ești în stare. Mărul și Scroafa. Scroafa înfulecă pământul și este înjunghiată. Sânge și must. Scroafa sângerează și mărul va fi la mare cinste într-un must. Ce rămâne din asta, ești tu. (îi cade
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
au protejat muncitorii în detrimentul altora. Revenind la „comunitatea leilor”, un alt aspect interesant în modul în care se desfășoară existența lor este faptul că, în proporție de 80-90%, leoaicele își asumă responsabilitatea pentru hrană. Dar, chiar dacă ele vânează, ei se înfruptă primii din pradă. O chestiune asemănătoare s-a întâmplat după 1989 cu femeile și bărbații României de tranziție. În timp ce femeile lucrează în sectoare din industria ușoară sau servicii, comerț, sănătate, educație, ramurile industriale falimentare (minerit, siderurgie etc.), ocupate în majoritate
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
viața femeii, atât de înclinată în satisfacerea poftelor și instinctelor personale. Mereu încearcă să se disculpe pentru dorințele ei, aducând ca argumente exemple celebre: „și Solmon ținu mai multe doamne!/ Păi unde n-am eu parte, dragă Doamne,/ Să mă înfrupt măcar pe jumătate/ Cât el cu prospături...”284 Târgoveața rămâne un prototip al voluptății, al atracției carnale și nu al rațiunii și abstinenței sau al spiritualității interiorizate. Este dominată de simțuri, de aceea și exegeza pe care o face este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mănăstirii și este surprins de stareț, care, deși se dovedește rigorist și peste măsură de sever, nu urmărește decât să-și rețină copila pentru bunul său plac, dovedind și ipocrizie pe lângă aviditate sexuală. Starețul nu este condamnat din cauză că s-a înfruptat din „prada” tânărului, ci din pricina neînțelegerii și a spiritului intransigent față de confratele său, pe care îl apostrofează pentru un păcat pe care și el îl săvârșește, fără a se căi însă. Nu păcatul trupesc este fapta cu adevărat abominabilă, ci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
viața femeii, atât de înclinată în satisfacerea poftelor și instinctelor personale. Mereu încearcă să se disculpe pentru dorințele ei, aducând ca argumente exemple celebre: „și Solmon ținu mai multe doamne!/ Păi unde n-am eu parte, dragă Doamne,/ Să mă înfrupt măcar pe jumătate/ Cât el cu prospături...”284 Târgoveața rămâne un prototip al voluptății, al atracției carnale și nu al rațiunii și abstinenței sau al spiritualității interiorizate. Este dominată de simțuri, de aceea și exegeza pe care o face este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mănăstirii și este surprins de stareț, care, deși se dovedește rigorist și peste măsură de sever, nu urmărește decât să-și rețină copila pentru bunul său plac, dovedind și ipocrizie pe lângă aviditate sexuală. Starețul nu este condamnat din cauză că s-a înfruptat din „prada” tânărului, ci din pricina neînțelegerii și a spiritului intransigent față de confratele său, pe care îl apostrofează pentru un păcat pe care și el îl săvârșește, fără a se căi însă. Nu păcatul trupesc este fapta cu adevărat abominabilă, ci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dr. Liliana Grădinaru, în zi de Sf. Nicolae, 6 decembrie 2002 „Vertebre albului”, dedicată Domnului dr. Nicu Botezatu: Vertebra albului / Vorbind din zeitatea / Copacului său vertical / S‐a logodit / Cu cernelurile instalate / Și cu pan a suflată / Cu metal astral / Înfruptându‐ se / Din minunea cristică / De a fi om / La masa tăcerii lui / Clipa trăiește / Împărțind lumină / Până la geamătul / Ultimului strigăt. Revista Pagini medicale bârlădene, realizată de bârlădeni, dar nu numai de ei, utilă medicilor și cititori lor în general, din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ce veți scoate în județul Vaslui pentru că în țară n-aveți nicio șansă de 5% oricât ar zbura Flutur. P.C."Popolul" Consternat de ne-urcarea în procente și clasamente așteaptă să iasă guzganul în bătaia puștii și apoi să se înfrupte din blana-i mițoasă. Prin găuri, pe la geamuri, pe la ceva adunări cu sala goală și cu vreo câțiva membri toți într-un pompos Birou județ ean (sau ce-o fi) mereu necompletat. îl vom vedea de Ciurea lipind afișe? Mariene
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și de petrecere". Iată, de pildă, o rugăciune parodică inclusă în Liturghia jucătorilor: "Atotputernicule și veșnicule Dumnezeu, care ai semănat mare vrajbă între țărani și clerici, fă, te rugăm, ca din munca lor să trăim, din femeile lor să ne înfruptăm și de moartea sus-zișilor să ne bucurăm"186. "Latina acestor texte este ea însăși o limbă vorbită, cu o sintaxă simplificată și masiv influențată de sintaxa populară, împestrițată de abundente invenții lexicale, de inserții din latina clasică și din cea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
întâmplare a ocolit sala cu ghinion. A pierdut și legătura cu cele două studente șic pe care ar fi vrut să le cunoască. Acum, un miros de mâncare, ademenitor și chinuitor, începu să-l zgândărească pe la nări. Cineva, probabil, se înfrupta. Era în apropierea satului Zoița, kilometrul o sută cincizeci, la o sută cincizeci și unu va fi jumătatea drumului. Privea prin fereastră și înghițea în sec. Tot mai bine era dacă lua pâine și nu țigări. I se amărâse și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
că, amândoi și-au dorit mult de tot un strop de fericire; când l-au găsit, au știut să-l prețuiască, apoi l-au multiplicat în așa fel, încât au reușit să dea și celor din prejmă posibilitatea să se înfrupte din el, precum Mântuitorul din genialul tablou a lui Leonardo da Vinci. Aceeași senzație plăcută, de fericire reală, născută din suferință care-l impresionase profund atunci, o citise acum și pe fețele acestor doi prezumtivi contabili, care-i aminti de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a avut noroc. În urma unui incident nenorocit a fost scoasă din lumea scenei, pe care cu dăruire și pasiune o slujea, și aruncată în unul din coșurile de gunoi din spatele grandioaselor teatre, adică transformată în deșeu scenic, iar acum se înfrupta cu amintiri și imagini din trecut pe care le trăia și le retrăia intens împreună cu Nea Laie și cu alți martori ocazionali. De la un vechi fan al ei, Bidaru aflase că, într-adevăr, a fost răpită "oficial" de pe scenă în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
deschisă. Dacă o citești cu atenție vei observa că pe Pământ fenomenele se repetă. Toate ființele care s-au crezut grozave, până la urmă, datorită incapacități lor proprii de a se adapta, s-au autodistrus Gândește-te la dinozauri; s-au înfruptat din bunurile naturii; până la urmă nu au rezistat; au plesnit și au dispărut cu totul. Există totuși niște vietăți care nu s-au temut de nimic. Ele au rezistat tuturor vicisitudinilor. Cel mai edificator exemplu de supraviețuire și adaptare îl
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fără obligații familiale, demoralizați și dezamăgiți de cele ce se întâmplau în jurul nostru, adică de crunta realitate, la un moment dat, am dat bir cu fugiții, o luasem razna, ca proștii prin volbură. Tentații multe... Care de care mai atractive... Înfruptându-ne din ele, involuntar ne întreceam în vicii: fete frumoase, din licoarea lui Bahus gustam cam des și mai mult decât era necesar, cafele peste cafele preparate în nisip sau direct pe jar, fumam ca turcii, nopți nedormite, sacrificate în numele
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ani care au trecut de atunci, de la dispariția noastră de pe Terra și a întregii, așa-zisei, civilizații a bipedelor pășitoare din care făceam și noi parte. În timp ce eu cutreieram spații fără început și fără sfârșit, vizitam sisteme solare și mă înfruptam din plăcerile infinit de mari oferite de multele civilizații superioare celei de pe Terra, tu hibernai. Până a te trezi în acest loc, nu erai decât o simplă fosilă în Muzeul de Istorie a Galaxiei Moluște. Ai fi rămas acolo definitiv
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de eschimoși, fără schiuri, ce se mișcau printre niște igluuri, nu din gheață și nici din lemn, ci dintr-un material cu totul necunoscut, așezate unele peste altele, iar printre ele un fel de iarbă ca aceea cu care se înfruptă renii, mult mai mare și mai suculentă, fără pic de zăpadă deasupra ei. Se afla sus de tot, pe cel mai mare dintre toate igluurile din jur. Chiar deasupra capului, mult mai mic și mult mai fierbinte, pe un cer
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ar fi știut să se descurce cu totul altfel! Ce mai tura-vura! În prezența ei nu era decât un tolomac. În schimb, toți trei citeau cărțile pe nerăsuflate, în special seara după apusul soarelui, însă nu se jenau să se înfrupte din ele chiar și în clasă, atunci când profesorii își concentrau toată atenția spre elevii slabi la învățătură. Nu le era teamă de consecințe, deoarece stăpâneau materia și răspundeau prompt la întrebările bănuitoare ale profesorilor în timp ce, cu precizie milimetrică, le răsfoiau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în timp ce o aștepta. O zări de la distanță. Venea spre el veselă, odată cu soarele care-o lumina din față, cu gândul la viitor și la sfaturile gospodinelor pentru care lucra, adică să nu se țină băț, să-l lase să se înfrupte din feminitatea ei, ceea ce și făcu. Se lăsă prinsă în brațe și sărutată. Închise ochii pentru un moment. Era pentru prima dată în viață când un bărbat s-a încumetat să o strivească într-un mod atât de plăcut. Dacă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
realitate, ci numai în mintea lui dusă cu sorcova. Mai mult decât atât, el susține cu tărie că până mai ieri au existat zeci de mii de specii de animale pe care le întâlnea la tot pasul, din care se înfruptau copios milioane de oameni, mai ales în zilele de sărbătoare, dar care în prezent au dispărut fără urmă și despre care nu se știe nimic; nici în universități, nici în secțiile de specialitate ale celor mai prestigioase academii din lume
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a zeci de mii de specii de animale marine și nu numai care, după părerea lor, ar fi dispărut foarte recent, chiar în zilele noastre și de sub ochii noștri, animale pe care le întâlneau la tot pasul, din care se înfruptau copios milioane de oameni, mai ales în zilele de sărbătoare. În realitate s-au făcut de râs. Dacă ei ar fi avut cât de cât dreptate, înseamnă că noi toți ceilalți suntem anormali, nu știm nici ce se întâmplă în jurul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Știa să se retragă sau să se abțină atunci când alții se dedau plăcerilor. Era de o sensibilitate rar întâlnită, astfel încât, ascultarea unor relatări violente sau cuvinte și expresii îl determina să plângă. La adunări sau la mese, când ceilalți se înfruptau din bunătăți, desfătându-se cu plăceri minore, eruditul dobrogean intervenea plin de tact cu observații de ordin pur spiritual, care îi îmbunătățeau sufletește pe ascultători. Răspundea strălucit la orice chestiune care îi era pusă, dovedindu-se a fi un dialectician
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
-se carele și căruțele și fiind siliți, sub amenințarea armelor căzăcești, în plină iarnă, să să-și piardă bunurile și viețile transportând provizii și echipamente dincolo de Dunăre, fără speranța de întoarcere. Mașinațiunea a funcționat, cuplul MihălescuWarszawski (pe lângă care s-au înfruptat și alți intermediari evrei) obținând venituri impresionante atât dinspre ruși, cât și dinspre bugetul statului român. Warszawski se exprimă victorios într-o depeșă către intendentul armatei imperiale, generalul Evsevie Andreievici Rossisky, depeșă înregistrată în dosarul 129 al intendenței generale de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
sărbători naționale, în timpul tradiționalelor frumoase ceremonii de adorare a conducătorilor iubiți, se obișnuiește ca elevii din clasele începătoare să realizeze scurte scenete prin care să arate că sunt zi și noapte pregătiți să-i înfrunte pe străinii veniți să se înfrupte din bunăstarea vǘndǘnă. (Copiii mai mari sunt învățați progresiv să folosească tehnici mult mai subtile de luptă pentru apărarea democrației, tehnici ce nu trebuie divulgate aici, din rațiuni lesne de înțeles.) O dată o singură dată! la ONU a fost adusă
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]