1,615 matches
-
și doi mici în fiecare seară iar nomazii fiindcă, prin muncă cinstită, se integrau valorilor morale ale societății capitaliste aflate în plină expansiune și în spațiul rural, până acum mai reticent la această evoluție.Prin urmare, Costel avea motive să îngâne o melodie mixată din incerte aduceri aminte, dar să și înjure cu mult talent atunci când mai percuta vreun gard sau chiar șanțurile aferente drumului. La un moment dat însă urechile sale cam înfundate receptară un fel de chemare:- Băi, fraiere
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
se stinseseră de tot, când el se așezase pe scăunel să-și dezmorțească mâinile înghețate. - Eu l-am o-mo...rât... pe... Co....., și a rămas cu ochii deschiși ca o bufniță prevestitoare de nenorociri. - Să-l ierte Dumnezeu!... a mai îngânat preotul. Dinule, să te-ngrijești tu de toate cele trebuitoare îmormântării... A fost un om bun și respectat de toți oamenii care l-au cunoscut. Ești cumva rudă cu Andrei? - Nu, părinte. - Cum de nu l-ai găsit mai devreme
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
zeița încarcerată în marmură ca-ntr-o cetate, dorind să mă păstrez”. Pescarii care treceau prin apropiere se închinau crezând că este într-adevăr o zeiță. Unii, mai îndrăzneți, care s-au apropiat de statuie, spuneau că au auzit-o îngânând cuvintele de mai sus. Nimeni nu știa ce zeitate înfățișa, nici cine ori când o ridicase acolo. Oamenii locului o descoperiseră într-o dimineață, înălțându-se albă si strălucitoare, de parcă răsărise peste noapte din stâncă. Bătrânii micului sat de pescari
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
orice, în orice moment și nu stabileam nicicând o graniță între noi. Toate aceste sentimente le-am trăit până într-o dimineață,aparent ca oricare alta. Era o superbă dimineață de septembrie, defapt nici nu era încă dimineață, abia se îngânau zorii zilei cu cei ai nopții. Nu știu de ce,dar am simțit nevoia să mă duc în camera Mariei, mă măcina mult prea tare o întrebare, era prima întrebare în tot acest timp, pe care simțeam nevoia să o adresez
DECREŢEII de GABRIELA CENUŞĂ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346337_a_347666]
-
Sunt drumul de coastă străbătut doar în doi, sunt un pas șovăielnic, ce-ar duce spre noi. Sunt frunza ce cântă al crengilor rod, sunt raza de soare, ramasă zălog. Sunt marmura iernii, troiene ningând, sunt unda suavă-n izvor îngânând. Sunt lacrima cerului pe obraz de câmpie, sunt doar un vers, într-o poezie. Referință Bibliografică: Gânduri și flori / Flora Mărgărit Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 209, Anul I, 28 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Flora
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]
-
în ritmul muzicii. Ana rămase înmărmurită când ridică ochii din farfuria sa auzind un "Bună seara"spus pe un ton liniștit și de o voce necunoscută. - Bună seara, murmură și ea abia auzit. - Liber? - Mda, liber mai reuși ea să îngâne. În fața fetelor se așezară "bărbatul din vis"cum îl denumise Ana în glumă, un bărbat al cărui profil îi atrase atenția pe plaje. Avea un profil interesant de roman, cu nasul drept și rotunjit spre vârf, cu buze pline și
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
tristețea tuturor? 9.La pieptul viscolului Mormintele se iau de mînă Și,ca-ntr-un ștreang, de sărbători, La pieptul viscolului flori Și umbra proprie își mînă. Grăbit călătoresc prin Ieri Și-s niște-nveșnicite clipe Care la harfe de tăceri Îngînă liniștea cu-aripe De cer topit în căni de-oieri. E ora ultimei dureri. Naște-va fii.Sfinte risipe. 10.Vînătorul și Luna Din munți curgînd spre-al deznădejdii plaur Se face plănsu-mi Dunăre de aur, Cîmpie-a veșniciei ieri fusese, Dar
10 POEME NOI DE TRAIAN VASILCĂU de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348375_a_349704]
-
Tot înainte!, spunem baliverne și râdem cu gura plină cu dulceață de cireșe amare, bem apă rece și ne ștergem cu dosul palmei... Adormim fericiți. Covorul fermecat ne acoperă. Fire verzi se împletesc deasupra. Florile se apleacă. Păsările încep să îngâne cântecul inimilor noastre pendulând metronomic: Tic!-Tac! Tic!-Tac! La răsărit, covorul fermecat se deschide ca o carte, iar eu cu mâini tremurânde te iau în căușul palmelor. Le întind spre cer. Te sărut îndemnându-te: - Zboară! Ești liber - iubirea
ECCE HOMO! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345017_a_346346]
-
ceferist și o oră întârziere au hotărât destinul celui care avea să devină membru al Academiei Române. El n-a uitat nicicând cum în dricul verii, la seceriș, neveste și fete laolaltă, culcau grâul, mănunchi după mănunchi, pe miriște și se îngânau în cânt cu glasul ciocârliei ce-și înalța ruga pe cerul albastru ca floarea de cicoare. Peste tot pe unde a umblat cu studiile și cu învățăturile sale, tânărul cercetător a purtat în suflet și în gând dragostea de casa
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
străvechi Zei și zeițe râvnind „paradisul” Vise ce mor înecate-n abisul În care nisipul și marea-s perechi... Scriu cu petale de floare de nalbă Cumintea-mi trăire, dragoste lină Nouri se zbat dar mi-e inima plină Notele-ngână partitura mea albă. ------------------------------------------------ Georgeta RESTEMAN Limassol, Cipru ianuarie 2013 Referință Bibliografică: Georgeta RESTEMAN - POEME DE IARNĂ INSULARĂ / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 744, Anul III, 13 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Georgeta Resteman : Toate Drepturile
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
Acasa > Versuri > Visare > POEZII PENTRU COPII DE GHEORGHE VICOL Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 936 din 24 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Poezii pentru copii de GHEORGHE VICOL MIJLOCUL TOAMNEI Broaștele în stuf se-ngână, Nu mai au nici un concert, Doamne, de o săptămână Luciul bălții e inert! Vântul din grădini culege Foile ce s-au uscat, Iar bostanul, se-nțelege, Foarte mult s-a îngrășat. Colo-n frunze foșnitoare Sar sticleți petrecăreți, Privind toamna
POEZII PENTRU COPII DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345509_a_346838]
-
de scrisori, un caiet, câteva creioane chimice și o cărticică „Gruia lui Novac Șoimanul" din care-mi citeau uneori... - Doamne, câte scrisori! Când le-o fi scris? Am deschis un plic și... cum nu prea citeam cursiv, am început să îngân fiecare cuvânt pe care buna mea mamă i-l adresa lui tata: „Ilie, a mai trecut un an de când ai plecat, și mi-e așa de greu că nu ești cu mine. Să-l vezi pe Marin... a-nceput să
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
eu povesteam despre atâtea ,,aiureli, cum spunea Mamy, nu mai era. Speriat am întrebat o pe Mamy strigând cât mă ținea gura. Mamy, unde este Taty meu, de ce nu îl mai găsesc? Întoarsă cu spatele către dormitorului lor, Mamy a îngânat ceva foarte nervos. El știe pe unde umblă, nu pot eu să am grijă de toți pe lumea asta. V-ați certat, m am trezit eu vorbind, de parcă nu știam că ei se certă și în somn. V-ați certat
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
holeră în care -și prindea când și când palmele ca -ntr-o capcană de mistreți... În același timp simți cum cineva ridică cojocul cu care era acoperit și văzu chipul mamei lui zâmbindu-i, apoi sărutându-l pe amândoi obrajii și îngânând : Dragu mamii-drag... Referință Bibliografică: O toamnă ca atâtea altele..., autor Ioan Gheorghiță / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2332, Anul VII, 20 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
-o amândoua toată viața.Mâna bunicului caldă m-a mângâiat pe creștet spunându-mi: -Ei lasă că mai venim la Constanța fătucă mică. Mi-a pansat sufletul cu vocea lui caldă și trenul a luat-o din loc,iar eu îngânam : -Te duc,te aduc!Te duc ,te aduc! Așa mi se părea că face el în geamătul lui . Putin a mai ținut aceasta bucurie.Locul meu era acolo în satul natal ,leaganul copilariei mele. Referință Bibliografică: TAINICA MEA DRAGOSTE MAREA
TAINICA MEA DRAGOSTE MAREA NEAGRĂ de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376846_a_378175]
-
Nu știu de ce, dar la mine Moșul aducea și craca, pe care o lăsa în tindă,simplu, dar frumos împodobită, și intenționat făcea zgomot ca să fie auzit, iar eu săream din pat și dădeam năvală pe ușă. Când știam a îngâna bine cuvintele, încercam să-i spun și câte o poezioară! Și cum vă spuneam, venea bietul Moș Gerilă, în fiecare an ,indiferent de vreme, că doar nu venea de departe, venea de peste pârleaz,căci nu era altul decât bunicul pe
AMINTIRI IV de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376854_a_378183]
-
Ținute-n mare taină de-un străjer. Se pierd în zări, ca un sobor de fluturi Ce-și cată liniștea-ntr-un colț de cer. Eu tac, din larg o dulce briz-adie Și amurgește-n freamătul din valuri Vrăjită, marea-ngân-o simfonie A dragostei ce-a-ncremenit pe maluri. Dar Dalia nu dorea ca dragostea ce-i bătea la poarta inimii, să încremenească la țărmul Mării Negre, în țipăt de disperare al pescărușilor purtați de vânturile tăioase, abătute peste întinderea de apă, uneori
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
25 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului IARNA Ninge de vreo două zile, Peste tot numai zăpadă, Ies băieți, dar și copile, În peisajul de baladă. Vrăbiile, cam rebele, Îi pândesc de pe fântână, Doi curcani plini de mărgele În ogradă se îngână. Fug copiii prin ninsoare, Neaua-i albă și-i destulă, Omul de zăpadă are Nasul ca o barabulă. Croncăne pe cer o cioară Fâlfâind din aripi grele, Fulgii cad până spre seară, Punând caselor dantele. Referință Bibliografică: IARNA / Gheorghe Vicol
IARNA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377056_a_378385]
-
buhe ce omoară doar șoareci neglijenți în apariții peste-o secundă turle-ncep să ningă în zboruri tâmpe mii de lilieci iar cerbi în codri teama vor să-nvingă când turmele-și gonesc de pe poteci ciopor de lupi prin urlete îngână vedenii albe strânse către zare apoi se furișează către stână sperând să se sfârșească postul mare dar pân-ajung încep să se pălească luminile clipind parcă a moarte căci orizontul prinde să roșească iar haita flămânzește mai departe se umple
CLIPESC PE BOLTĂ STELE DE DEPARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377053_a_378382]
-
NUMA-N VIS Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1396 din 27 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Aseară m-a purtat luna de mână Și la fereastră ți-am făcut popas Căci gândul meu cu gândul tău se îngână Și-n așteptare clipele-au rămas. Nebun se naște-un dor în răsărit Și-n părul auriu, rază se-așează Dar dormi .. și nu vei ști că am venit. Un suflet ce-n tăcere te veghează... Când fir cu fir
NUMA-N VIS de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377865_a_379194]
-
suntem tot la mintea copiilor, numai că, de fapt, am dat din nou în ea, ajungând la vârsta asta! râse Patriarhul. -Fantastic mi se pare faptul că am supraviețuit vremii și vremurilor, adăugă cu glas moale Diplomatul. -Și chiar frumos! îngână și Miramoț. -Americanule, nu știu ce ne mai pregătești, dar pe mine ai reușit să mă scoți din realitatea imediată... zise Doc, completat imediat de Patriarh: -Și destul de crudă, ținand cont de nepoții cu care te lauzi. -Călătorie în timp, călătorie prin
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
și pâine, Și clipe de alint și de romanță. Pe urmă, casa, pruncii ... Viitorul A galopat și i-am văzut cum cresc Frumoși și împliniți în mod firesc, Venit-a vremea să-și înceapă zborul. Atâția pași spre zarea ce îngână Alt azi și poate-un mâine, mână-n mână ... *** O zi specială pentru mine ... 40 de ani de la cununia civilă ... fantastic! Referință Bibliografică: mână n mână ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1885, Anul VI, 28 februarie
MÂNĂ N MÂNĂ ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377957_a_379286]
-
viu de aici ! Pipăind, dădu de un obiect dreptunghiular pe care îl recunoscu instantaneu. Era o mască, masca lui sau poate masca altcuiva, dar care putea să-i salveze viața aici și acum. - Ah... de-aș găsi și o lampă, îngână pentru sine Istrate. Îl cuprinse o stare de leșin. Realiză instantaneu că inhalase monoxidul de carbon, fumul, emanat în urma celor două explozii. Cu greu scoase masca de salvare din husă, o desfăcu cu mâinile tremurânde și prinse strâns cu dinții
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A ȘASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377965_a_379294]
-
măsluit. - Hei scripcare, nu mai cânți! Nu de asta te plătesc? Dacă iar mă scoți din minți, jur: de tine mă lipsesc! A venit spre noi, Matilda, fața-n flăcări îi ardea... Bietul om plângea pe scripcă și din gură îngâna: - Cine-n lume-i blestemat, nu trăiește, chinuiește: O copilă am lăsat, Dumnezeu mă pedepsește!... Chinului n-am rezistat, și-am plecat în lumea largă... Pe Matilda am lăsat: sufeream că mi-a fost dragă! Pe scripcar nu l-am
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
corbii, Dornici de-a mă sfâșia. Se strecoară-n a mea cale În haine prietenești, Însă scopul dumisale E să știe cum... gândesc. Pofta ei de-a sădi răul Unde binele-i stăpân, Se va potoli în ceasul Rugăciunilor ce-ngân. Ca să iert și să pot scoate Tot ce-n jur a semănat, Merg la Iisus în cetate, Iar El m-ajută de-ndat’. Cornelia Vîju ... Citește mai mult Ai invidiei ochi negriStau țintiți asupra mea,Roiesc în jur precum corbii,Dornici
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]