2,594 matches
-
de amputare subiectivă ale subiectului uman. Dimpotrivă, încarnând și materializând identitatea în dimensiuni variate și multistratificate, virtualizarea poate asigura intensificarea, expansiunea și metisajul percepțiilor și al simțurilor fizice cu sistemele informaționale, de la cele sociale la cele politice. O serie de îngrădiri ale existenței și interacțiunii umane se înregistrează, totuși, în spațiul comunicării virtuale, limite care, de asemenea, trebuie luate în considerare. Pe de altă parte, virtualizarea identității și a trupului nu poate fi restricționată la obținerea de paradigme strict nonumane, tehnologice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o aproximare și o interpenetrare, un intermediar între ființa umană și mașină. Depolarizând interiorul și exteriorul, adâncimea și suprafața, el intră în relație cu alteritatea, mai degrabă decât să se închidă în sisteme impermeabile, își descoperă limitele și își acceptă îngrădirile, de la cele subiective la cele social-etice. La fel cum cyborgul este un fel de hacker al circuitelor securizate ale umanului, problematizând atât înțelesul mașinii, cât și pe cel al organismului, avatarul își creează propriul spațiu afectiv, propria senzorialitate și dorințele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ale extinderii corporale sau ale amputării prin imaginea virtuală, există acțiuni artistice care supun trupul însuși la alterare, prin cibernetizare, interfațare și prin biotehnologie. Vizualizarea invizibilului devine în acest caz relevarea interiorului corporal, extinderea simțurilor dincolo de limitele pielii ori de îngrădirile sociale sau remodelarea trupului prin chirurgie plastică. 2.4. Orlan și corpul avatarictc "2.4. Orlan și corpul avataric" Dacă corporalitatea protezică sau cyborgică poate fi ilustrată prin acțiunile tehnoartistice ale lui Stelarc, identitatea interfațată sau avatarică poate fi exemplificată
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
naturaleței pecepției și pierderea viziunii concrete a realității și este tulburat de invazia cibernetică a trupului. Pe când postumanismul temperat recunoaște deopotrivă subsumarea umanului unor modalități dominatoare de control tehnologic și extinderea ființei umane prin intermediul noilor mijloace cyborgice, avatarice sau transgenice, îngrădirea umanului în limite mașinice, dar și facilitarea de oportunități, facultăți și experiențe pozitive. Divergente și polemice, aceste poziții conturează atât dinamica discursivă a spațiului virtual, cât și realitatea corporală și identitară multiplă a acestuia. Capitolul care urmează va încerca să
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
umanist a contribuit la formularea concepțiilor progresiste transumaniste. Împotriva acestor critici, transumaniștii admit echivocitatea intervenției tehnologice asupra umanului și a feței duble a progresului, propunându-și să lupte nu doar împotriva ororilor natural-organice, ci și împotriva nerespectării drepturilor omului, a îngrădirii libertății sau a egalității, a deformării valorilor comunitare, democratice și liberale (vezi Bostrom, 2003 pentru o critică a criticilor aduse transumanismuluiă. Dacă pentru bioconservatori mutațiile genetice sunt potențiale manifestări inumane, pentru transumaniști refuzul acestora (de pildă, în tratarea cancerului, a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cealaltă extremă, la fel de nocivă în aspectul de discurs lipsit de observație realistă și de analiză moderată și plurietajată. Posibilitatea de exercitare a autocontrolului asupra propriei evoluții, cât și libertatea de alegere a condițiilor ontologice într-o lume în care singura îngrădire pare a fi cea a imaginației umane (perspectivă din care izvorăsc însele utopiile transumaniștiloră coexistă cu limitele de opțiune în cadrul dispozițiilor social-tehnologice, cu noi constrângeri și forțe dominante, cu impoziții ale deținătorilor puterii într-o eventuală societate postumană (perspectivă care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
psiho-corporal și în funcțiile naturale de drenaj. Perioadele de consum și de postsevraj fac obiectul unor studii specifice ale Colegiului de Medicină orientală. Ele necesită protocoale stricte și adesea de lungă durată. Fenomenul de dependență Dependența este o situație de îngrădire a libertății de a fi. Ne naștem fără dependențe extrafiziologice. Nevoile vitale ale organismului asigură în același timp: • supraviețuirea; • bucuria de a fi; • capacitatea de a face și de a crea. Vorbim despre dependență din momentul în care funcționarea organismului
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
casa mare", "căsuța", "staulul" împărțit în grajd și cămară (numită uneori și grăjduț), poiata pentru păsări, "standoala" (șură pentru lemne și magazie), și fântâna. Aceste construcții erau așezate una lângă alta, în formă de patrulater care era completat de o îngrădire numită "zaplaz", construit din bârne rotunde sau în patru laturi, cu acoperiș de draniță. Acest "complex gospodăresc" formează locuința de tip "cetate" sau gospodărie "cu ocol întărit". Din sec. al XIX-lea, această organizare a gospodăriei tradiționale a suferit influența
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
intereselor individuale comune, fie în privința apărării libertăților individuale și a diversității sociale și culturale, fie pentru realizarea unor obiective și a unei concepții comune privind ordinea socială, morală pe care vor să o faciliteze ori să o impună. Astfel, ponderea îngrădirilor, a limitărilor libertății individuale, a ceea ce constituie sector public, în ultimă instanță, este variabilă de la o societate la alta (atât sincronic, cât și diacronic), în funcție de consensul prin care membrii societății definesc vulnerabilitățile la care sunt supuși indivizii, dar și obiectivele
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
gradul de flexibilitate managerială a ministerelor, mai ales în cazurile inițiativelor reactive de politici publice (urgențe). Impunerea unui cadru strict de elaborare a inițiativelor de politici publice ale guvernului, împreună cu perspectiva bugetării pe bază de programe 1 pot conduce la îngrădirea capacității de reacție a administrației publice centrale în diferitele situații în care guvernul este chemat să reacționeze. Astfel, în cazul unor calamități naturale, promptitudinea acordării bonusurilor bugetare pentru rezolvarea problemelor care necesită intervenție guvernamentală atunci când fondurile de rezervă nu sunt
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
are în sânge destin de lider. Spre deosebire de Manea, Micu, sentimentali, poetici, ludici, Alexa e mai tot timpul încrâncenat, în alertă, de o gravitate cel ține mereu sub presiune. În nicio împrejurare nu se mulțumește cu jumătăți de măsură. Nu suportă îngrădirile, rutina, limitele impuse din afară, îi sunt suficiente cele interioare cu care se confruntă doar talentele autentice. Întruchipează permanent, astfel, prototipul tânărului furios, revoltat, câteodată rău atât cu el, cât și cu alții, aș zice, parafrazând un titlu de piesă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
intelectiv teoretic", inductiv, propriu cunoașterii științifice, în favoarea unui model rațional deductiv, propriu filozofiei speculative (vezi și I, nota 185). Noica sesizează foarte bine situațiile de acest tip: "Căci știința nu practică decât modurile intelectiv teoretice ale spiritului, iar a depăși îngrădirea [universul teoretic închis al științei] înseamnă tocmai a-ți da seama că teoreticul este expresia acestei îngrădiri; că, într-un fel sau altul, el trebuie să lase loc speculativului"180. Apelul la rațiune reprezintă renunțarea la o cunoaștere limitată, secvențială
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nota 185). Noica sesizează foarte bine situațiile de acest tip: "Căci știința nu practică decât modurile intelectiv teoretice ale spiritului, iar a depăși îngrădirea [universul teoretic închis al științei] înseamnă tocmai a-ți da seama că teoreticul este expresia acestei îngrădiri; că, într-un fel sau altul, el trebuie să lase loc speculativului"180. Apelul la rațiune reprezintă renunțarea la o cunoaștere limitată, secvențială programatic susținută de pozitiviști și deschiderea spre o universalizare a cunoașterii, chiar dacă aceasta este subordonată de Comte
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
p. 340. 106 Apud ibid., IV, pp. 339-340. 107 Spunem "activi" nu numai în logica afirmațiilor pe care le-am făcut, ci având în vedere și ceea ce spunea Noica despre categoriile apriorice ale conștiinței, cărora li se opune conștiința istorică: "Îngrădirea kantiană lasă conștiința să fie pasivă, cu garnitura ei de categorii, și să primească, de la un lucru în sine pasiv și el, diversul materiei, pe care formele conștiinței îl unifică." (C. Noica, Viziunea metafizică a lui Lucian Blaga și veacul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Articolele 3 și 4 din statut precizează că ea nu va fi "o realitate vie" decît în măsura în care "deciziile sale privitoare la toate chestiunile internaționale vor fi obligatorii pentru toate elementele care o compun". Astfel, orice hotărîre a ISM reprezintă "o îngrădire voit acceptată a autonomiei (partidelor) fiecărei țări". Greșelile din anii 1914-1918 nu sînt nici ele uitate, deoarece se precizează clar că "ISM nu este numai un mijloc de realizare a misiunilor de pace, ci și un instrument indispensabil pe toată
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de la Constanța. Vreau să precizez că a fost cea mai plăcută misie de jurat din viața-mi punctată, periodic, de asemenea sarcini. De ce? Fiindcă directorul festivalului ne-a dat mînă liberă la consumat: puteai cere ce vrei chelnerului, fără vreo îngrădire financiară. M-am unit cu Țucu Parhon întru comandat delicatese și am avut cîteva mese inubliabile (de gourmets, nu de gurmanzi!). Vine și ziua deliberării. Președintele juriului, cunoscutul actor al Naționalului, M.F., duce diplomele la semnat. Dar apare o problemă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
în speță protopopul, episcopul sau ispravnicul și care pot ajunge la înțelegere cu condamnatul. În capitală, sistemul de organizare pare, cel puțin la prima vedere, ceva mai bine pus la punct. Și totuși, „strimte, dărăpănate și fără de trebuincioasele împrejmuiri“, „fără de îngrădirea curții lor precum se cade“, temnițele nu reprezintă încă un obstacol pentru cei care vor să evadeze. De altfel, „în două rânduri s-au spart temnița nopatea de către vinovați și au fugit câți au putut scăpa de la închisoare“. Pentru cei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în condițiile cumpărării de brevete sau la expirarea duratei de protecție a invenției, care nu poate fi mai mică de douăzeci de ani. În coroborare cu art. 10 par. 2 din aceeași Conveție, exercitarea libetății de a fi informat comportă îngrădiri, considerate necesare într-o societate democratică, potejând drepturile altora, respectiv drepturile inventatorului ori creatorului de opere artistice. Practic, libertatea de informare este respectată oricum prin expirarea duratei de protecție a brevetului. Momentul acesta este important, deoarece cunoștințele încorporate în brevet
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
omul Camil Petrescu. Acesta, și doar acesta, i-a dat scriitorului atâtea lovituri de grație într-o viață întreagă! Am fost martorul nenumăratelor lui izbucniri donquișotești. Donquișotismul este o stare organică: te naști cu el. Nu cunoaște, acest fenomen, nici o îngrădire de vârstă sau de conveniențe de viață sociabilă."94 (s. a.) Îndată după apariția Patului lui Procust, Mihail Sebastian, foarte receptiv la orice operă publicată de mentorul său, reconstituie prin Ladima fragmente din trăsăturile specifice eroului lui Cervantes: "Era foarte greu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
legătură cu motivul morții toate acestea pot fi depășite de o altă notă, "lame de fond"105 capabilă să măture prejudecățile care stau la baza decodării textelor: "Nava poate fi realmente simbolul plecării; în mod mai profund însă e cifrul îngrădirii. Predilecția pentru navă constă întotdeauna din bucuria de a te închide perfect" credea Barthes 106. *** Voi postula totuși că nucleul imaginarului (herme)nautic al lui Pițu este "omul-navă, care asigură securitatea încărcăturii pe care o poartă 107 și-o salvează
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
achizițiilor elevilor în plan formativ. Programa școlară este un document normativ deoarece stabilește obiectivele/competențele, adică țintele ce urmează a fi atinse, prin intermediul actului didactic. De asemenea, programa școlară nu este tabla de materii a manualului și nici un element de îngrădire pentru profesor. Componentele noilor programe se structurează diferit la clasa a IX-a, care în viitorul apropiat va face parte din învățământul obligatoriu, față de clasele a X a - a XII-a (a XIII-a) care vor rămâne să constituie în
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
de lucruri din această țară era cunoscută. Ea nu avea totuși un substrat politic. Prietenii săi știau că nu era atras de nici o ideologie, cu atât mai puțin de cea a conducerii sovietice. Era conștient și de gravele încălcări și îngrădiri ale libertăților fundamentale în Uniunea Sovietică. În judecata lui asupra societăților moderne precumpănea însă aprecierea capacității acestora de a oferi omului de rând posibilitatea de a munci. Credea de asemenea că regimul sovietic ar fi oferit un acces mai larg
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
este: nu adunările reprezentative se află la originea stărilor, ci aceste stări privilegiate își construiesc trepătat instituția reprezentativă, pe temei corporativ. Lousse avertiza, de altfel, că stările organizate corporativ se află la originea adunărilor, iar scopul lor, clar manifestat, urmărește îngrădirea arbitrarului și absolutismului regal, în propriul lor interes. Corporatismul s-a dezvoltat ca doctrină având ca punct de plecare opoziția față de individualism. Corporatismul doctrinal a făcut obiect special al studiilor reputatului istoric al instituției Adunărilor reprezentative de stări, George de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
important pentru un stat cu o monarhie electivă, cum era cea de la Ierusalim 36. Era un nou tip de regalitate, care respingea în același timp concepția mai veche occidentală a monarhiei fără control. Așadar, în regatul Ierusalimului a existat o îngrădire a puterii suverane, dar la o fărâmițare politică cum s-a petrecut în Europa apuseană nu s-a ajuns niciodată. Ca să evite vreo neînțelegere privind raportul suzeranitate/suveranitate, regele Amaury I a promulgat Assises sur la ligèce, prin care stipula
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a autorității de guvernare între anumite organisme, învestite cu atribute ale puterii. Prin esența sa, orice proces de conducere statală trebuie să fie unitar, dar unitatea nu înseamnă unicitatea puterii. În Evul Mediu, deși întreaga putere aparținea suveranului, tendința de îngrădire a arbitrarului și absolutismului acestuia, spre instaurarea monarhiei temperate, a determinat apariția unor instituții specializate: adunări deliberative restrânse, cum a fost curia regis, apoi Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate. Dacă la început suveranii dețineau în mod absolut atributele puterii legislative
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]