8,755 matches
-
care și-a alcătuit colecția, circumstanțe chiar de el dezvăluite. Citez: "întâmplările pe care vreau să le povestesc acum s-au petrecut toate într-un singur an al vieții mele, într-o singură vară. Amintirea lor ar fi rămas poate îngropată în pământul în care mă voi întoarce, dacă retrăindu-le cu mintea mea de acum, nu mi s-ar fi părut că descopăr în ele trainică rânduială și ascunse înțelesuri". Și într-adevăr, cum vom vedea numaidecât, câte întâmplări, tot
Topîrceanu - pescuitor de perle by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9300_a_10625]
-
vorbim frumos. Acolo era al naibii de mișto, că Paganel ăl bătrân era om gospodar. Stăteam frumușel printre borcane cu zacuscă și funii de ceapă, printre butoiașe de plastic pline cu murături și navete cu sticle de suc de roșii, printre rădăcinoase îngropate în nisip și tot felul de dulcețuri. Stăteam acolo și beam votci rusești adevărate, cireșate și caisate, secărici și rachiuri de drojdie sau de vin... ŤBă, numai să nu-mi borâți pe-aiciť, ne avertiza inutil Paganel, benoclându-se mai cu seamă
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
ecran 25,/ poți să alegi cinci nuanțe de roz pentru norii/ telecomandați pe linia orizontului.// Îngeri blazați zboară intermintent prin aer trăgînd reclame/ pentru sîni de alge/ testicule de oțel/ inimi interșanjabile/ în nisipul de aur femeia veșnic tînără/ își îngroapă extatic fesele... Vară!// Bătrînețea a devenit o rușine tratabilă/ vitaminele/ ajută poliția mondială să vîneze cei din urmă microbi/ cu spada lui de foc binele alungă răul/ din toate cotloanele/ bivoli albi se tăvălesc prin mocirle curate/ și ies într-
Poeme-graffiti by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9354_a_10679]
-
în liniștea din bibliotecă, am început să râd. Și cu cât mă chinuiam să mă abțin, cu atât râsul ieșea din mine mai violent, tiranic, imposibil de stăpânit. Între timp, râsul acesta, ca un sunet fundamental, a devenit unul interior, îngropat sub gravitatea zilelor." Oare câți scriitori ar fi lăsat o asemenea poveste formidabilă strict pentru coperta a patra a volumului și n-ar fi inserat-o discret în paginile acestuia ? Câți și-ar fi reprimat tentația de a lărgi, spontan
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
piere, când pleacă Adela, bărbatul se desparte definitiv de munții cu izvoare limpezi și flori înmiresmate, așa cum Don Quijote, învins, părăsește miraculoasa lume a cavalerilor rătăcitori și a grațioaselor domnițe. Fără să răspundă la nici o întrebare, cartea se închide deocamdată, firesc, îngropând între copertele ei enigma doctorului Codrescu, pe care avem speranța că paginile de față au păstrat-o intactă. Intenția noastră nu a fost să dezlegăm mistere. Dar am simțit cât de puternică poate să fie ispita. Am preferat, totuși, lectura
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
trecere, după care te întorci acasă. Privit sec, filmul lui Almodóvar este construit pe schema unei telenovele, cu regăsiri spectaculoase, cu lovituri de teatru, cu întîlniri și recunoașteri emoționante, cu crime care se absorb firesc în existența personajelor - Paco este îngropat într-o ladă frigorifică, cu ajutorul unei prostituate într-un loc în care-i plăcea să vină, pe malul unui rîu etc. Ca și Garcia Marquez cu romanul său, Dragostea în vremea holerei, regizorul reușește să transfigureze crochiul, să confere personajelor
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
crește odată cu ploaia. Până dimineață, îl voi călări prin oraș, înjurând toți oamenii. Pentru o vreme, puncte Fudds pornesc în cerc - îmi e teamă și mă retrag. Noaptea e transparent de vie; în transa ei seamănă uneori cu o lumină îngropată în mare. Mă gândesc mereu cum aș urmări câteva păsări ridicându-se din copacii străzii, trecând peste mitropolie și-apoi rămânând undeva, pe acoperișul vreunui bloc, singure - ar fi un fel de circuitul vieții în natură. Îmi imaginez niște veverițe
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
orgă, din asfalt țâșnește un clor freatic și bannere cu barth se rostogolesc prin aer Wire Totul e nevolnic, ce e așa: aerul bate ritmic plămânii, filmul se bobinează pe geamuri - urmăresc în răbdare felul în care un copac se îngroapă în pământ și cum păsările zboară ca și scuturate. Ori natura e ciudată, ori eu. Am câteva lucruri pe care le regret. În felul ăsta mă conving că am făcut ceva. E o vreme frumoasă - lumina strânge imaginile pe geam
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
fructă coaptă ce se-nneacă-n propriul must. foșnesc în ea toate lentorile lemnului, toate scâncetele pietrei, plăpânzenia ierbii, ruginile nevăzute ale fierului, cocleli de argint și scăpărări de aur, praf de cărbune răcit, mătase de apus și strepezeală de răsărit. mă îngropi în vocea ta ca-n planctonul oceanului fără sfârșit, mă porți prin lagunele ei când albastre, când verzi, când calde, când reci, după cum bate vântul pasiunilor tale. chiar și când taci ca un munte în tihnă căzut, vocea ta, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
acrișor ca cidrul. sprințar e trupul tău, lumină a amiezii, fierbinte răsuflarea ta, de broboneala sudorii ca de un țipăt se atârnă și-n plâns hohotitor, necontenit, îneacă zidurile plângerii din fiecare dintre noi. cristalin opalescent de cataracte, enigmatic și îngropat în imagini cu tâlcul pecetluit, ochiul tău, lumină a înserării, ne înghite în zer de albastru violet și astfel stăm, înfipți în ochiul amorțit, cristale mate și moi, până ce visul ne varsă în alt răsărit. pietrele noaptea visez că pietrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
din timp, pat pentru somn, formă pentru întrupare, ziua și noaptea, două surori ursitoare, din tolba lor fără fund, deapănă lumina și întunericul în zeci de gheme aromitoare, albul vrâstat cu negrul în proporții infinitezimale, în dulci și aspre ninsori îngroapă totul într-un cocon. în mijlocul lor își dau rând miezul zilei și miezul nopții, ca niște azimi aburind, ca niște spini adânc îngropați în germenul abia înfiripat, în viața fără ochi, fără picioare, în viața ce suflă din greu ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
în zeci de gheme aromitoare, albul vrâstat cu negrul în proporții infinitezimale, în dulci și aspre ninsori îngroapă totul într-un cocon. în mijlocul lor își dau rând miezul zilei și miezul nopții, ca niște azimi aburind, ca niște spini adânc îngropați în germenul abia înfiripat, în viața fără ochi, fără picioare, în viața ce suflă din greu ca un viscol în turbare, dogorind, totodată, ca ger sticlos și ca foc mai sprințar decât trupul de fată. toate-s acolo din plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
luminau. în dinți se sfărâma un cântec, o panglică de spaimă în locul lui constant scâncea cu gură de copil pierdut. eram un ochi de apă răzlețit ce-n gheață strălucea murdar. de ce așa un frig hain ca în armură mă-ngropa? un sunet moale, dureros, pe spate-mi luneca, vibrându-mi măduva din os. departe, în viscol, gândurile troienite în vaier: poate că nu mai sunt, scânceau abia auzit, sunt oare frigul ițindu-se alb? și am simțit flacăra lui, în mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
și nu trece de pragul vieții, de flama ei vie, așa că las să doară acest vânt sudic înfoiat ca un păun, fiece ochi al durerii să nimerească în mine, orice semn al ieșirii din lăuntricul scrum. umbra îngropată și-a îngropat umbra sub mărul în floare, așteptase alta de pe vremea zăpezii, dar prea grea i s-a părut că e. în schimb, petalele florilor scuturate, de-abia atârnau pe pământul boltit. nici nu-și imaginase că astfel va arăta umbra lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
efortul de a găsi nordul. undeva, se crapă de ziuă, lumina picură în stropi de rășină brună și băltește. întunericul, cu piei sfâșiate, ca o fiară obosită, se ascunde în vizuină, înaltul sună a tobe de pluș iar josul ce-ngroapă nimicul, întors spre pământ, ca un tulnic vibrează, prin el ne trimitem semnale, ne chemăm acasă. plouă peste zăpada din noi, de puritate ne spală ca de un atavic puroi. desprimăvărare în cele din urmă, aceeași, singură, mare oboseală, dangăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
cumpătarea și echilibrul o prelungesc! Timp Trecutul este timpul trăit și ireversibil iar viitorul este orizontul imprevizibil presărat cu incertitudini și surprize. Îndemn Trăiește, muncește și poartă-te în așa fel încât la trecerea în neființă să nu ți se îngroape și numele. Sărăcie Cine cu lenea s-a-nsoțit, Sărăcia îl paște, negreșit. Viața Viața omului ar fi mai tihnită și mai ferită de evenimente neplăcute dacă îndemnul inimii s-ar armoniza cu glasul conștiinței. Proiect Proiectarea drumului în viață este o
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
grăbea să deschidă ușa și apoi mi se dezvăluia o scenă de neuitat. Imaginea nu era una cu rafturi sau pereți plini cu cărți, ci literalmente aceea a unei lumi alternative întunecate din cauza ferestrelor plumbuite din fundul camerei și complet îngropată sub mormane de cărți. În mijlocul acestor movile mișcătoare se afla o singură potecă îngustă care ducea de la ușa încăperii la un birou vechi de lemn încărcat cu pipe împrăștiate, tutun, hârtii aflate acolo din întâmplare, corespondență și alte teancuri de
Omul Eliade by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9431_a_10756]
-
zahăr costă atâtea grame de coca, pâinea, atâtea grame etc. Strânsul recoltei de cocaină, fiind ilegal, se desfășoară într-un adevărat dans al pădurii, sunt copaci mișcători, deplasați strict pentru a putea acoperi această activitate. Oamenii când mor nu sunt îngropați, ci aruncați în mare, respectând anumite tradiții, în cadrul unui adevărat ritual. În școli cu bănci sparte, unde își fac cuib liliecii și țestoasele își depun oăle, copii desculți citesc Thomas Mann; într-un fel ei vor să schimbe ceva din
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
casei. La răstimpuri, dacă lumina clară a orizontului o îngăduia, reușeam să deslușim câte un vas de război al marinei americane. Pământul nu mai avea nimic de oferit, dar marea părea să i se supună. Casa se susținea pe piloni îngropați în nisip. Era o construcție mică din lemn, veche și acoperită de aluviuni. Când mergeai, scândurile scârțâiau sub picioare și pe alocuri spațiile dintre lemne îți permiteau să ghicești zburătăcitul fără rost al orătăniilor bătrâne și singuratice care dormeau și
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
Oferta este ispititoare: două surori nemăritate și tânjind după bărbat, rostuite de o mamă întreprinzătoare cu două case impunătoare, mai ales prin comparație cu șandramalele din sat. Cât despre lăcașul mamei înseși, acesta e o adevărată "fortăreață lacustră, pe jumătate îngropată în pământul unui crâmpei de zăvoi de sălcii și arini dintre două coturi ale râului". Oricât s-a învârti unii și alții prin preajmă, nimeni nu poate ajunge la casa Grazielei-doamna fără să-i iasă ea în întâmpinare. Un armăsar
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
a trebuit să se descurce singur. Bunul Terence ne aducea pahar după pahar. Înțelegea; Terence putea să înțeleagă aproape totul. Mă abțineam să beau de teamă să nu ratez camionul de a doua zi și să-mi văd puținele șanse îngropate sub un nou strat de gunoaie. Mi-am petrecut noaptea pe verandă, într-un fotoliu, semănând mucuri de țigară în jur fără ca vreun vis premonitoriu să-mi indice locul unde zăceau însemnările mele. La ora cinci, cerul s-a înverzit
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
nască un copil, Kuribayashi scrie scrisori familiei, soldatul american moare cu scrisoarea mamei pe piept etc. Scrisorile și fotografiile lui Kuribayashi vor fi salvate de acest soldat imprundent, scrisori care aduc în memorie momente privilegiate și pe care soldatul le îngroapă pentru a fi dezgropate odată cu istoria bătăliei de la Iwo Jima. Aceste momente dobîndesc o semnificație profundă abia acum, cînd ele sunt contemplate din perspectiva sfîrșitului iminent, cînd orice continuitate este ruptă definitiv. Am mai remarcat această convenție care apropie filmul
Visând la eroi - Scrisori din Iwo Jima by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9569_a_10894]
-
democrației. În Statele Unite, Vladimir Tismăneanu va primi, în noiembrie, un nou premiu excepțional: "Distinguished International Service Award", acordat de Maryland University. În România anului 2007, marele politolog și filozof al politicului e tratat într-o manieră pe care-o credeam îngropată alături de autorii coșmarului legionar și odată cu agenții securismului și comunismului. Ei bine, asasinii umblă liberi printre noi, iar statul numit România își continuă netulburat procesul falimentar de contemplare a propriului buric.
Asasinii printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9577_a_10902]
-
-l scot din scenă. Ștefan Iordache a adus în film puterea de convingere a teatrului de cea mai bună calitate, fără teatralism, reușind să confere adîn-cime viziunii regizorale. Aceste filme fac parte din-tr-un cadru mai vast al restituirii unui trecut îngropat înainte de '89 sub gunoiul propagandei; Gabriela Ada-meșteanu cu Dimineața pierdută sau Breban cu Bunavestire încercau să recupereze nostalgic sunetul acelui timp de dinainte de catastrofa comunistă și odată cu el un tipar mic-burghez sau unul chiar aristocratic total incompatibil cu eticismul găunos-apter
Ieșirea din scenă a lui Ștefan Iordache... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8039_a_9364]
-
Teodorescu Profesorul Caraeni luptase și el în Spania, ca Nicadorii, dar scăpase. Nu-i plăcea să-și amintească de perioada aceea. Căpitanul voia să-l aducă la București, alături de camarazii de frunte. Caraeni avusese privilegiul să-l poată refuza. Își îngropase armele și își distrusese caietul cu cîntece de luptă. Se uita cu milă la legionarii care defilau războinic prin oraș. Unii îi fuseseră elevi. Cu doi era coleg de cancelarie. Mai erau și niște popi din satele din jur, cu
Steaua din frunte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8042_a_9367]