1,508 matches
-
din cîmpul mai vast al analizei practicilor discursive ca practici instituționalizante. Saussure spunea, de altfel, că "la langue n'est pas créée qu'en vue du discours". Domeniul translingvisticii textuale se definește astăzi ca studiul determinărilor textuale ascendente care conduc înlănțuirile de propoziții în cadrul unității "text". Determinările descendente, pe care situațiile de interacțiune în spații, limbi și genuri precise le impun enunțurilor, reprezintă obiectul de studiu propriu analizei discursului. Sub impactul nevoilor de exprimare și al necesităților de interacțiune comunicativă, enunțurile
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
formula [Dominantă (dominată)]. O putem regăsi, de pildă, în poemele narative: [Poem (povestire)]. Reținem această noțiune de eterogenitate: din punct de vedere secvențial, o propoziție poate fi sau poziția unei probleme, sau enunțul rezolvării ei corespunde unui tip special de înlănțuire: o secvențialitate explicativă. Sînt posibile și alte înlănțuiri specifice (narative, descriptive, argumentative...). Să luăm, de exemplu, o propoziție asupra căreia vom reveni în cadrul studiului unei campanii publicitare de la Gallimard Jeunesse: La copil, ideea de familie apare foarte devreme. Degeaba este
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în poemele narative: [Poem (povestire)]. Reținem această noțiune de eterogenitate: din punct de vedere secvențial, o propoziție poate fi sau poziția unei probleme, sau enunțul rezolvării ei corespunde unui tip special de înlănțuire: o secvențialitate explicativă. Sînt posibile și alte înlănțuiri specifice (narative, descriptive, argumentative...). Să luăm, de exemplu, o propoziție asupra căreia vom reveni în cadrul studiului unei campanii publicitare de la Gallimard Jeunesse: La copil, ideea de familie apare foarte devreme. Degeaba este această propoziție o unitate semnificantă a limbii, ea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
anaforic evenimentele ("povestirea" de la Benveniste): evenimentele ulterioare se vor raporta unele la altele, fără să facă trimitere la aici-acum din enunțare. Verbele la prezent din narațiune: "sosește", "cade", "dorește" se raportează unele la altele, fără trimitere la situația de enunțare. Înlănțuirea anaforică a verbelor la prezent este confirmată prin ȘI care leagă întreaga creație. (b) Secvențial, șirul astfel construit și confirmat prin ultimul auxiliar aspectual al prezentului "nu întîrzie să" subliniază începutul unei continuări narative în care descrierea actorilor joacă un
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de ultima copertă: cititorul trebuie să aibă intenția de a deschide cartea și de a cunoaște restul poveștii. Dacă definim acest text ca pe o povestire, trebuie să identificăm și segmentele de propoziții narative (sau altele) care îl alcătuiesc. O înlănțuire de propoziții narative nu reprezintă, în sine, o intrigă elementară. Pentru ca un segment de propoziții să formeze o intrigă și implicit un text coerent, trebuie să existe legături de identitate referențială; de fapt, inferențele referențiale permit stabilirea unor raporturi între
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
între enunțuri. Găsim aici: § 1 (Nepoată) Rosary → (De la început) ea § 2 (Dar...) Rosary → § 3 Patronul ei să o facă Pentru a putea vorbi despre o povestire, este obligatoriu ca măcar un rol să fie permanent; coerența logico-semantică este asigurată prin înlănțuirea modificată a predicatelor atribuite celor două personaje, Dom Duarte și Rosary. Adăugarea unei concluzii asigură încheierea poveștii și ajută la perceperea evenimentelor succesive și a sensului global al povestirii. De fapt, coperta a patra combină o ordine cronologică (o secvență
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și Rosary. Adăugarea unei concluzii asigură încheierea poveștii și ajută la perceperea evenimentelor succesive și a sensului global al povestirii. De fapt, coperta a patra combină o ordine cronologică (o secvență de acte și de propoziții) cu una configurațională (perceperea înlănțuirii ca întreg): concluzia este implicită: vedem unde se va ajunge... Dacă punctele de suspensie marchează scopul argumentativ ce poate fi dedus de aici, în egală măsură, ele indică și o povestire incompletă. Am putea utiliza modelul diviziunii cu cinci pentru
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
decît ediția (referent presupus a fi cunoscut de către cititorii care au avut, în 1988, catalogul celei de-a zecea ediții). Fie următoarea reprezentare: (1) Temă proprie Temă Trecere Remă proprie. Astfel, construirea primelor rînduri din cuvîntul înainte se bazează pe înlănțuirea temelor și pe coerența remelor. (2) [P1] Începînd cu cea de-a unsprezecea ediție, catalogul Actes Sud va apărea semestrial. [P2] Această ediție este cea pentru primăvară, [P2'] viitoarea va fi pentru toamnă. [P3] În acest fel, repertoriul noutăților va
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
organic și declarativ să încerce o reconstrucție a locurilor necunoscute, a timpurilor apuse pe baza numeroaselor sale cunoștințe istorice. Această abordare e în sine un eșec. Întoarcerea în trecutul îndepărtat e perfectul argument pentru demontarea liniarității pe care o presupune înlănțuirea cauză-efect. Depășirea succesiunii temporale înseamnă renunțarea la funcționalitatea economică a decorului, dar și a lucrurilor și acceptarea singurului plan perceptibil care e cel simbolic. Sadoveanu e scriitorul care, știind toate acestea, creează o capodoperă, de aceea modalitatea artistică a Crengii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
valorile îndependenței, "ființa națională" are astfel o constituție înclinată spre frontierele independenței sale și astfel mereu vulnerabilă la amenințările, reale sau imaginare, ale acestor frontiere".) 2. Comunitatea națională se constituie simultan ca subiect al modernității și al tradiționalității. (Adică: "paradoxala înlănțuire a "modernității" și "tradiției" pare să fie trăită angoasant și ambivalent, ciclotimie aproape. Ne-am permite să vorbim în acest caz de o angoasă de schimbare: pe de o parte, respectul tradiționalist, adesea egolatrie, față de strămoșesc pînă și creștinismul nostru
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
întreaga urzeală în care a fost implicat. Pînă și încăpățînarea viitoarei Maria-Antoaneta, pînă și slăbiciunea viitorului rege Ludovic al XVI-lea, toți factorii marii drame au fost prevăzuți, au fost combinați, aranjați pentru a putea fi exploatați în mod sistematic, înlănțuirea faptelor ce vor duce la Revoluția franceză, la dirijarea acesteia pînă la izbîndă, totul este deja înscris într-un destin. Logica manipulării se vede înlocuită de accidentele imprevizibile ale istoriei. În taina complotului, un făptaș necunoscut va dispune de evenimente
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care o are mitul, aceea de restructurare mentală. După cum se știe, dincolo de ceea ce este fluid, ambiguu, ambivalent, în mit există o coerență, o logică am putea spune coercitivă. Dar, în cele din urmă, această logică nu se limitează numai la înlănțuirea imaginilor, la rigoarea sintactică ce reglează narațiunea sa. Oricît de fragmentat, oricît de limitat poate părea, fiecare mit conține, este el însuși o viziune globală, bine structurată asupra prezentului, asupra evoluției colective. În cultul întreținut în 1940 în jurul persoanei mareșalului
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de impresionante pe cât ar putea părea. 4. Evoluția omului oferă modelul. Am atins deja problema evoluției omului. Am remarcat că în formele de viață timpurii se vor fi aflat semințele abilității noastre de azi de a crea și urmări lungi înlănțuiri de raționamente apropiate. Mai târziu, unii au susținut că evoluția darwinistă ar fi selectat în mod natural pentru supraviețuire acele forme de viață competitive care au avut în minte cele mai bune modele ale realității "cele mai bune" însemnând cele
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cel mai mic regret că le-am adus în atenția cititorului. Comentarii Acest eseu strălucit al lui Henri Poincaré dezvăluie însuși procesul psihologic al matematicianului creator care conduce la descoperire. Procesul de creație nu este unul liniar, adică o simplă înlănțuire de silogisme logice, ci mai degrabă o succesiune de iluminări înlănțuite de mecanismele logicii formale în care inspirația joacă un rol hotărâtor. În această evocare a procesului de descoperire a unui rezultat matematic fundamental în analiza modernă (funcțiile fuchsiene), procesul
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
totală, adică la funcționarea sistemului social total", A. R. Radcliffe-Brown a integrat cultura, acea asamblare de elemente disparate, într-un ansamblu un organism analizat în termeni de procese, structuri, funcții. Cultura este deci studiată pe baza structurii sociale concepute ca înlănțuire de indivizi ce întrețin relații definite sau codificate din punct de vedere instituțional 50. Ambiția antropologiei structurale a lui Lévi-Strauss constă în reperarea și repertorierea "invariabilelor", adică a acelor materiale culturale identice întotdeauna de la o cultură la alta și obligatoriu
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a învinge diferite obstacole sau dificultăți posibile. Ele pot susține preocuparea perseverentă cu pasiune pentru anumite domenii de activitate. Interesul, odată cristalizat duce la adâncirea preocupărilor în domeniul respectiv și deci la cultivarea aptitudinilor. Se creează în felul acesta o înlănțuire continuă între interese și succese: interesul a fost creat de 33 succese, iar succesele au fost favorizate de aptitudini; interesele odată formulate mobilizează energiile, contribuind astfel la dezvoltarea în continuare a aptitudinilor. O importantă valoare motivațională o au și aptitudinile
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
jucătorilor În vederea acestor manevrări și care se desfășoară după legile activității nervoase superioare și ale biomecanicii, În scopul realizării randamentului maxim În joc”. e. Colibaba -Evuleț D., Bota I. (1998) definesc tehnica ca fiind sistemul de mișcări integrate sau o Înlănțuire de mișcări parțiale (acte, gesturi, priceperi, deprinderi) specializate și automatizate cu ajutorul cărora se rezolvă scopul și sarcinile de atac și de apărare ale jocului; În esență tehnica conturează structura motrică a fiecărui joc sportiv În parte, eficiența ei fiind legat
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
faza Învățării și consolidării și mai puțin În jocul propriu-zis (de exemplu: Învățarea aruncării de pe loc, a execuției corecte a aruncării de la margine etc.). * Procedeele tehnice complexe - sunt interpretate fie pentru a evidenția dificultatea În execuție, fie pentru a arăta Înlănțuirea mișcărilor (complexe de procedee). În joc, procedeele tehnice Își pierd caracterul lor invariabil, situațiile mereu schimbătoare impunând variații de ritm, de intensitate și amplitudine În mișcări, poziții inițiale modificate, Întreruperi ale execuției unui procedeu tehnic, În funcție de reacția adversarilor și a
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
complexe de procedee). În joc, procedeele tehnice Își pierd caracterul lor invariabil, situațiile mereu schimbătoare impunând variații de ritm, de intensitate și amplitudine În mișcări, poziții inițiale modificate, Întreruperi ale execuției unui procedeu tehnic, În funcție de reacția adversarilor și a coechipierilor, Înlănțuirea lor cu alte procedee tehnice. Toate acestea se datorează plasticității scoarței cerebrale (de exemplu: aruncarea la poartă prin evitare; jucătorul, aflat În pătrundere spre poartă, primește mingea, execută o fentă pentru a depăși un adversar, pătrunde În dribling și aruncă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
au reușit să transforme în automatisme un anumit număr de practici de "nivel minim" (de ordin grafic, ortografic, sintactic...). Ei trebuie să-și îndrepte o mare parte a atenției către rezolvarea acestor probleme de ordin micro-lingvistic, pe măsură ce acestea apar în înlănțuirea cuvintelor, în detrimentul compoziției de ansamblu, deoarece capacitatea de procesare a oricărui subiect este limitată și nicio compensație nu poate fi asigurată prin schemele textuale prototipice de care ei dispun într-o mică măsură sau nu dispun deloc. De aici, aspectul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
se articulează contextul socio-politic și alegerea unei organizări compoziționale, lingvistica contemporană cu greu poate evita întrebarea: care sunt limitele autonomiei limbii (reguli fonetice, lexicale, morfologice, sintactice, semantico-logice de bază)? Care este partea supradeterminării sistemului prin punerea în text sau discurs? Înlănțuirea cuvintelor este determinată doar de reguli fondate în cadrul limbii sau depinde mai ales de constrângerile interacțiunii? Roman Jakobson a insistat de multe ori asupra principiului structural al determinării părților prin întreg și al întregului prin părți. Problema autonomiei relative a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ar fi recategorizată ca fiind o plantă carnivoră extraordinar de vorace, constrângerile semantice obișnuite nu vor mai exercita o aceeași influență asupra agentului verbului. Prin urmare, este necesar ca o semantică a lumilor posibile (A3) să fie asociată sintaxei. Conexitatea înlănțuirilor de propoziții (fenomene de legare locale) trebuie analizată în cadrul tensiunii textuale: asigurarea reluării-repetiției (continuitatea textuală) garantând progresia. Lucrările de lingvistică devenite de acum clasice descriu pe larg fenomenele de pronominalizare (Pisica.... Ea...), articularea (O pisică....pisica...), referențializarea deictică contextuală (O
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și niciun raport izotopic nu poate fi instaurat fără un efort destul de mare de interpretare. În ceea ce privește legătura instaurată, propozițiile succesive introduc în mod continuu informații noi. Informații sigure, legate sintactic între ele, însă după modelul unei foarte vechi și cunoscute înlănțuiri de relative, inserate unele în altele la infinit precum Omul care a semănat porumbul care l-a hrănit pe cocoș care l-a trezit pe bunul domn care l-a oprit pe ticălosul cel nemernic care a bătut servitoarea care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
simplu negația concluziei care precedă conjuncția PENTRU CĂ ("Nu pot să vi-l dictez eu"): "Trebuie DECI să vă dictez răspunsul"5. Fenomenele de demarcare grafică locală și de marcaj global al planului textului (segmentare) reprezintă aspecte de delimitare grafică a înlănțuirii verbale, ca prim reper de primire a instrucțiunilor privind împachetarea și tratamentul unităților lingvistice. Situez în acest plan particular de organizare textuală nu numai indicațiile privind schimbarea de capitol și de paragraf, dar și titlurile și subtitlurile, așezarea în versuri
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
permite abordarea eterogenității compoziționale, în termeni de ierarhii destul de generale. Secvența, unitatea constituentă a textului, este formată din pachete de propoziții (macro-propozițiile), ele însele constituite din n propoziții. Această definiție este în acord cu un principiu general de bază: "Pe măsură ce înlănțuirile se formează, unitățile elementare se inserează în unități mai ample" (Ricoeur 1986: 150). Astfel, dacă luăm un exemplu simplu, o povestire orală scurtă, al cărei procedeu de decupare va fi explicat în capitolul (2) consacrat schemei prototipice a secvenței narative
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]