889 matches
-
care își caută răspunsul, atâtea neliniști și teama aceea febrilă în fața enigmelor vieții. Ironia, nepăsarea și ușurința cu care trec majoritatea colegilor mei peste apostrofări și eșecuri mă uimesc! Eu mă blochez și nu mai pot rosti nici un cuvânt, îmi înnod degetele, brațele deodată sunt lungi și nu le găsesc locul, iar aerul devine greu, cremos, irespirabil. În acele momente aș vrea să pot să fiu ca ei, dar ceva din mine adânc înrădăcinat în inimă și minte, nu mă lasă
ANTOLOGIE:poezie by Denis David Damşa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_673]
-
ce era să-mi fie fatidică, de pot spune azi cu nedisimulată mândrie personală care nu mai duhnește a tutun, că am 3 (trei) ani de când nu am pus țigara în gură și nici nu am de gând să mai înnod vreodată acest obicei atât de urât și atât de păgubos pentru sănătatea și pentru punga omului. De Dumnezeu încă mai înjur dar se pare că El este binevoitor în continuare cu mine fiindcă de sus vede al naibii de clar că pe
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Avea și ea ochelari de soare deși, luând În considerare vremea de afară, niciuna din noi nu ar fi avut cu adevărat nevoie de ei. Își prinsese părul negru la spate, Într-o coadă cu aspect ușor neglijent și Își Înnodase la gât o eșarfă viu colorată, arătând ca de pe revista Vogue sau ceva asemănător. ― Tu vorbești, am zis eu. ― O, făcu ea, uitându-se la cămașă. Asta e cumva...? ― Nu contează, am spus. E doar o haină frumoasă fără valoare
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
zăpadă mare! Visul cu cizmele mi s-a împlinit mult mai târziu... În general, eram cam toate îmbrăcate la același nivel, întrucât era o vreme săracă pentru toți. De pildă, cumpăram pachete cu deșeuri de lână de la o prăvălie, le înnodam și lucram pulovere, unele dintre noi și contracost. De multe ori, colegele împrumutau una de la alta o bluză ori o rochie mai nouă sau mai frumoasă (pe atunci nu se purtau pantaloni). Eu nu mi-am cumpărat nimic, întrucât hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
purtând o haină nouă, care-i schimbă înfățișarea, iese din ordinea firească. Și te oprești la această constatare (cum fac cei mai mulți) ridicând nepăsător din umeri. Există însă o explicație pentru cine știe s-o caute. Dacă scrutezi sub înveliș, dacă înnozi întîmplări din trecut de altele actuale, dacă analizezi efectele și le legi de cauză, vei descoperi fără îndoială resortul care a declanșat fapta, logica ei lăuntrică, și atunci ea apare nudă, fără acel voal de mister. Auzind că am constituit
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
să nu-i vorbească chiar tăcerea mea. Atunci Mihaela, reprimîndu-și dureros simțirea, recurse in-conștient la un compromis. ― Uite, ți s-a desfăcut nodul de la cravată... Și cu mâinile tremurânde, agitată, încurcîndu-se și roșind de neobișnuita ei neîndemînare, încercă să-mi înnoade cravata. Apoi fugi și nu știu dacă fugea de mine sau de ea... A doua zi, Alexa veni la minister cu noaptea-n cap. ― În primul rând, i-am spus, (el) trebuie să acopere lipsa. E vorba de 420.000
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
am avut timp să examinez în detaliu această filozofie non-aristoteliană, dar, dacă înțeleg bine, este o metodă științifică de gândire. Este corect? - Este un fel de a gândi, zise cu prudență Gosseyn. Glasul Discipolului conținea o notă meditativă atunci când se înnodă firul discuției - Până acum, niciodată, zise, nu am avut motive să mă tem de știință în niciunul dintre domeniile sale. Nu văd de ce aș începe acum să am aceste motive. Ei, bine, poftim, haide să ne mai dăm un timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
frunzele copacilor apropiați, cu exclamații, bucurii și regrete copilărești și, ca din întîmplare, ne atingeam mâinile. De pe banca din față, profesorul S. deschidea vag pleoapele lăsate greoi, și ne zâmbea amuzat de vreun vis scurt sau de aventura ce se înnoda, în fața lui, tot mai puternic la fiecare stâlp de telegraf. Am continuat la București conversațiile lungi și neînsemnate fără să ne fi făcut vreo mărturisire anume, dar simțindu-ne complici. Găseam între noi asemănări care ne apropiau: eram pripiți și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
O să trec eu mai întâi. Portocala s-a oprit nedumerită, însă a ascultat-o și a alergat înapoi. Iasomia a trecut podul atentă, pășind cu grijă. Ajunsă dincolo, a apucat capătul frânghiei care stătea să se desprindă și l-a înnodat de un ciot de copac. Acum puteți să treceți, dar mai repede, ne-a anunțat ea. „Trebuia să mă gândesc eu la asta”, mi-am spus, însă nu mam mirat că ea avusese ideea înaintea mea. La urma urmei, era
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
încă una, și atunci s-au auzit înjurături și icnete și gâfâieli, iar de sub fundul barăcii a ieșit, târându-se, un om cu un singur picior, în partea dreaptă, de care-i atârna doar un ciot în cracul gol și înnodat la capăt al pantalonilor de uniformă militară, părul îi era lung și încâlcit, barba stufoasă și neagră, iar când, în fine, a ieșit cu totul de sub baracă, a apucat una din cârje și, sprijinindu-se de ea, s-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
la a treia s-a chircit și l-am simțit luptându-se cu greața, apoi și-a scos tricoul, astupându-și cu el și nas și gură, ceea ce am făcut și eu, și am continuat să lucrăm așa, cu tricourile înnodate peste față, cu toate astea mai aveam în nări mirosul de pământ mucegăit, la început mă mai uitam pe ce pun mâna, că era un vraf de cărți legate cu o curea sau o mulțime de cutii de conserve înșirate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
telefonul. Era ora unu. — Nu răspunde, a șoptit Selina. Dar pentru mine întreruperea era așa de bine venită, încât Selinei i-a venit să plângă. Apoi ne-am despărțit (era ca și cum am fi încercat să desfacem un șiret care se înnodase) și eu am pornit-o cu pași împleticiți spre telefon. Era Fielding Goodney cu problemele lui: un „scenariu de vis“ sosise de la Doris Arthur. Caduta Massi și Butch Beausoleil semnaseră contractul, Spunk voia să se alăture proiectului, Lorne voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
vizual, un fel de uniune erotică dintre mine și Renata era inevitabilă, și că, dacă ea însăși ar fi fost lăsată în biroul acela să lucreze printre fotografii de profil și desene cu apărătoare de montat, și ea ar fi înnodat o legătură sexuală nu doar cu cei doi editori tineri, dar și cu Renata. Își petrecuse ziua în Londra. Afară, în mașină, încheieturile mâinilor ei erau claviaturi de parfumuri. Primul lucru care mă uimise la ea era o curățenie imaculată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
predadaistă - a unei moderații estetice nu lipsite de rafinament liric (într-un articol ulterior din unu, B. Fondane va face o paralelă stimulativă între două tipuri de „poezie pură”: cea a lui Paul Valéry și cea a lui Tzara...): Contimporanul înnoadă astfel cu „tradiția” sa antebelică și cu acel Tzara care - în vacanțele petrecute la moșia Gîrceni împreună cu Vinea - își exersa nonconformismul, pregătind în umbra periferiei moldave bomba Dada... Afirmîndu-și - o dată în plus - „precursoratul” românesc și european, revista pledează pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
paralizat sau pur și simplu plecat e clipocitul ochilor tăi atunci când pleoapele se înmulțesc ca iepurii și îmi astupă camera cu tot cu măsuță de scris și calmante și din nou mi-e teamă că merele o să putrezească în saci de rafie înnodați ca niște pisoi aruncați într-o baltă pământul o să fie mai greu n-o să mai leviteze n-o să mai leviteze deloc) I luni pești zburători cu aripioare de f-22 raptor pești kamikaze în părul tău curgător sunt toate mișcările mele
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
în palmă căuș de vânt alb între mine și mine astăzi sunt noapte mâine curcubeu poimâine... un fel de om stingher Pacemaker pentru suflet Ca atunci când primăvara se oprește desculță în dreptul porții, se ridică pe vârfuri, îmi sărută visele și înnoadă tristețile pentru fulgere, printre toate florile pământului, curcubeiele despletite și fluturii nenăscuți. tot așa mă înalț... fără să vreau să înțeleg ceva sau să știu unde mă aflu pe cărarea certitudine ficțiune; accept primăvara ca pe-un dar, la sfârșit
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
lumi ne-ncepute din irișii mei poți culege doar ce-n vis mai există dar nu uita când nu vei mai vedea infinitul caută-mă acolo unde niciodată n-am fost Cu ce cuvinte să ascult? Îți povesteam aseară despre tristeți înnodau gândurile serilor trecute în necuvânt tangent la stele arătai neantul nu știam cine-mi ascunsese nemurirea concert pentru pianul meu de Clayderman cum clipa își plimbă tăcerile între îngeri și delfinii îmi respiră aerul strâmt brățară la gât desfac nodul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cât îmi plac caii sălbatici... Ploile Vorbim amândoi deodată, ne aprindem în plină zi și ardem ca niște torțe în luptă. Într-un tunet deslușesc un adevăr înverșunat. Ciocnindu-se, doi nori fulgeră-n zare și-n barbă mi se înnoadă instantaneu două lacrimi. Nu se mai aude suspinul ci numai hohotul ploii. Eu tot mai cred, că purtați de vântul sălbatic, norii se izbesc să lumineze pământul. Miraj Plănuiam să mergem la Ermitage, iubitule! Voiam să-mi arăți bogăția lumii
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pe pat pînă la dejun. Arthus Își scrută fiul, pe Pierre-Marie, numit de obicei PM, care, așezat În fața lui În imensa sufragerie a castelului, dezghioca cu o Încetineală exasperantă vîrful unor ouă fierte În coajă. Blond-roșcat, cu o veșnică eșarfă Înnodată În jurul gîtului, cu un aer Îngîmfat și avînd convingerea intimă, pe care n-o mai Împărtășea cu nimeni, că era un om de o inteligență redutabilă, unicul moștenitor al familiei Kersaint era, la cei patruzeci și cinci de ani ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
prag, desculță, purtînd doar un tricou alb. - Mi-e mult prea dor de tine... Se pomeniră deodată Înlănțuiți. Senzația că sînt lipiți unul de celălalt era atît de intensă că trupurile lor deciseră pentru ei. Gesturile li se Împleteau, se Înnodau dincolo de voință, se lăsară duși de valuri de plăcere, conștienți doar de emoțiile pe care le trăiau, de parfumul fiecăruia din ei, de senzațiile de delectare. Învăluiți de o profundă stare de bine, alunecară Împreună În somn. Marie abandonase, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
multe alte lucruri la care trebuie să mă concentrez; să-mi dau în cărți, să-mi tălmăcesc visele, să consult cât mai mulți divinatori, să mă concentrez exclusiv asupra mea, la ghemul meu atât de scurt, să încerc să-l înnod, să-l cârpesc, să-l prelungesc cumva. De ce? Pentru că așa e construit omul, să regrete tot ce face: faptele, viețile și deopotrivă morțile, vezi programele de autodistrugere." Ea tace pentru o vreme și Damiel tace și el, nu mai spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în Afectivitatea acestei produceri prin urmare și mulțumită ei. Astfel, lucrurile nu sunt sensibile ulterior, ele nu îmbracă acele tonalități care le fac să se ivească în fața noastră amenințătoare sau senine, triste sau indiferente, în virtutea relațiilor pe care le-ar înnoda într-o istorie cu dorințele noastre sau cu jocul nesfârșit al propriilor noastre interese ci mai curând nu o fac și nu sunt susceptibile a o face decât pentru că sunt afective de la origine, pentru că există un patos al ajungerii lor
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
voluntare etc. Orice operă estetică, trebuie să reamintim, se înfățișează ca o totalitate și nu este inteligibilă decât ca atare. Într-un tablou, fiecare culoare nu își capătă valoarea decât în funcție de toate celelalte, indiferent dacă acestea îi sunt alăturate sau înnoadă cu ea, într-un punct mai îndepărtat sau opus al pânzei, o anumită relație mai subtilă. La fel stau lucrurile în cazul oricărei forme, al oricărui volum: orice element a ceea ce numim din acest motiv o compoziție este necesar apariției
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
al vieții, procedeele și mecanismele refugiate în inima naturii, pe care știința le extirpă din sine, pe care le smulge Finalității obscure în care sunt învăluite pentru a le abandona lor înseși, abstracțiunii și izolării lor: atunci acestea se dezlănțuie, înnodând între ele conexiuni artificiale, sprijinindu-se reciproc, adăugându-se unele celorlalte, potrivit unei ordini întâmplătoare care nu mai este cea a Naturii sau cea a Vieții, care nu mai este o ordine, ci un proces sălbatic în care orice posibilitate
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ce păreau născute ca să Înșface piatra. Și poate că nu numai piatra. Cel de al șaselea membru al grupului se apropie, Înclinându-și fruntea și anticipând prezentarea lui Teofilo. Era un bărbat vânjos, cu o claie deasă de păr cenușiu, Înnodat la ceafă, având gura bine conturată și amenințătoare a leului. — Mă numesc Veniero Marin. Sluga dumitale, messer Durante. Și sper să mă cinstești cu prietenia dumitale la fel cum m-au cinstit acești Înțelepți, după ce corabia mea m-a părăsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]