1,294 matches
-
Bizanțului este puternică în Italia de Sud și în Mediterana. Slavii din Balcani sînt supuși ai Imperiului. Frontiera bizantină atinge din nou Eufratul și, lucru esențial, lumea slavă cunoaște hegemonia spirituală a Constantinopo-lului. Acesta va avea asupra Europei Orientale o înrîurire care va supraviețui Imperiului însuși. Prețul plătit acestei influențe este prăpastia din ce în ce mai adîncă care se cască între Bizanț și Occident. Contactele dintre cele două lumi se reduc la comerț, aflat în mîinile intermediarilor venețicni, sirieni, varegi ctc., în timp ce relațiile politice
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Lazăr, 2002, p. 25). Instituționalizarea manualului ca unitate bazală a instrumentarului pedagogic survine în plină sincronie cu instituționalizarea literaturii și consolidarea câmpului producției literare în societatea românească. În interbelic, piața literaturii didactice axată pe istorie dobândește un nou impuls. Sub înrâurirea impetuoasă a naționalismului, noi manuale de istorie intră în circuitul școlar, semnate de autori precum Ion Floru (1923, 1930, 1931), N.A. Constantinescu (1928), Orest Tafrali (1935), D.D. Patrașcanu (1937) sau C.C. Giurescu (1942). Piața manualelor de istorie și a literaturii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a secolului al XX-lea comunismul avea să ia locul, pentru scurt timp, ideii naționale, aceasta din urmă a definit întreaga evoluție a statului român. Începând cu secolul al XIX-lea, ideea națională, iar apoi ideologia naționalistă, a avut o înrâurire profundă asupra conștiinței colective românești în general, și asupra conștiinței istorice în special (Boia, 1995, p. 7). Influența doctrinei naționaliste asupra identității românești a fost atât de formidabilă încât, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, întregul discurs istoric va
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca fiind cel mai mare revoluționar al Europei, Bălcescu a inaugurat în reflecția istorică și socio-politică românească doctrina naționalismului mesianic. După cum va deveni de îndată transparent, comuniunea profesiunilor de credință revoluționar-mesianică ale lui Mazzini și Bălcescu, la fel ca și înrâurirea directă pe care primul a exercitat-o asupra celui de-al doilea, sunt evidente. Militând pentru o Italie unită, Mazzini a fost "un apostol fanatic și bombastic al religiei naționalismului liberal. Statele existente, proclama el, trebuie răsturnate și distruse, deoarece
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din Moldova, care revendica explicit "Unirea Moldovei cu Țara Românească" [1883, p. 31]). De exemplu, Albineț sugerează utilitatea uniunii politice, care, dacă s-ar fi săvârșit, ar fi putut limita, sau chiar neutraliza, nociva influență otomană asupra purității naționalității române: "Înrâurirea Osmană, din pricina neunirei între sine se întemeiază asupra lor" (Albineț, 1845, p. XXVII). Mai mult, într-un alt exemplu de "anacronism psihologic" sau de "naționalism retrospectiv", Albineț îi atribuie lui Ștefan cel Mare intenții unificatoare. Ideologia națională, pe care munteanul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Maior, Iorga postulează teoria sintezei triale a etnogenezei românești. Plecând de la premisa că în perioada migrațiilor "rasele se amestecară: cutare aveà un tată barbar și o mamă romană sa din potrivă", marele istoric ajunge la concluzia că "Slavii, străbătuți de înrâurirea noastră, s-au contopit cu noi" (Iorga, 1910, pp. 27, 29). Prin Iorga se face tranziția completă de la puritatea latină înspre formula triptică substrat-strat- adstrat: "Elementul tracic vechiu, elementul romanic suprapus și elementul slav infiltrat pe urmă se amestecară cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în fondul daco-roman. Versiunea cea mai elaborată a teoriei etnogeniei românești o întâlnim la C.C. Giurescu (1942), care, rezonând cu consensul epocii, admite că "suntem un popor romanic de coloratură slavă" (p. 75). Tocmai prin această "nuanță aparte", conferită de înrâurirea slavică, poporul român prezintă "o posibilitate de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p. 75). Unicitatea identitară românească, până acum conceptualizată ca rezultat al conjuncției dintre latinitate și teritorialitate dacică, va fi singularizată suplimentar, prin evidențierea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1937, p. 10). Influența slavică a penetrat multidirecțional, pecetluind formarea neamului românesc: "Slavii ne-au influențat sub raportul rasei, al limbii, al organizării sociale și de stat, sub raportul cultural și bisericesc. Niciun alt popor năvălitor nu a avut o înrâurire așa de puternică asupra noastră. De aceea s-a și spus chiar, de către slavistul Ion Bogdan, că nu poate fi vorba de poporul român decât după amestecul cu Slavii" (Giurescu, 1942, p. 75). Simțind totuși pericolul unei supralicitări a componentei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
făcut amestecul cu slavii" (Istoria și geografia R.P.R., 1950, p. 22). Iar limba română este o limbă romanică îmbogățită slavic (Roller, 1952, pp. 74-75). Prin aceasta debutează slavofilia ca unul dintre laimotivele majore ale istoriei românilor, revăzute din unghiul sovietic. Înrâurirea slavă se vădește mai cu seamă în organizarea politică și statală a românilor, domenii în care modelul slavonic a fost luat ca referință. De asemenea, dacă Heliade Rădulescu, susținând că " Lumina nu vine de quât dela Rĕsărit" (1861, p. 46
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
În chestiunea originii, Programul... statuează doctrina tracismului. Civilizația traco-dacă, în fondul căreia își are obârșia spiritualitatea poporului român, este elevată la rangul celor mai avansate civilizații ale antichității (greacă, romană, persană etc.), cu care a intrat într-un proces de "înrâurire reciprocă" (p. 27). Cucerirea Daciei de către romani, deși a avut o serie de aspecte negative (care, cu toate că nu sunt numite explicit, pot fi intuite ca exprimându-se sub forma exploatării romane a dacilor), a avut drept consecință o alchimie daco-romană
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este înrădăcinată în traci: în traci "trebuie să-i vedem pe cei mai îndepărtați strămoși direcți ai poporului nostru" (Daicoviciu et al., 1984, p. 22). Nici sugestia măreției civilizației traco-dace nu a rămas nefructificată didactic. Programul... a evidențiat "procesul de înrîurire reciprocă" dintre civilizația traco-dacică și "civilizațiile cele mai avansate ale antichității - greacă, romană, persană și altele" (1975, p. 27). Manualul care tratează "istoria antică a României" prelucrează teza programatică a influenței mutuale, arătând că "daco- geții au intrat de timpuriu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
reprezenta "problema fundamentală a istoriei nostre vechi" (Daicoviciu et al., 1992, p. 68), nu face excepție de la această regulă a inerției discursive în postcomunism. Explicația poate fi găsită în faptul că memoria românească și simțul identitar românesc au stat sub înrâurirea ideii naționale și a naționalismului politic. Începând cu epoca pașoptistă, atât memoria istorică cât și conștiința de sine a românilor s-a edificat pe fundamentul ideologiei naționaliste. Înscriindu-se pe placa turnantă înspre naționalism (post-1964), regimul comunist s-a repoziționat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pământul strămoșesc, iar coloniștii romani, cu un altoi care face ca roada să fie mai bună și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană. Atunci când sunt recunoscute, înrâuririle slavice sunt apreciate ca depuneri superficiale: Faptul că influențele slave, care se manifestă începînd cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească este extrem de important. El dovedește că poporul român se formase
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lungul secolelor XVI-XVIII a trecut printr-o succesiune de contorsiuni ideologice al căror rezultat a fost un naționalism colectivist-etnic cu inflexiuni exclusiviste și propensiuni autoritariste. O primă colectivizare s-a produs imediat după ce ideea naționalismului a traversat Canalul Mânecii, unde sub înrâurirea filosofiei "voinței generale" a lui J.-J. Rousseau, elementele liberale ale naționalismului au fost evacuate pentru a lăsa locul aspectelor de natură colectivistă. A doua și decisiva etapă a colectivizării doctrinei naționaliste s-a produs după ce ideea a trecut, în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Doilea Război Mondial s-a sfârșit prin răsturnarea regimului monarhic ereditar, sămânțat în sistemul politic românesc în 1866, și înlocuirea acestuia cu un regim de "democrație populară" sub conducerea comuniștilor instalat prin presiunea tancurilor sovietice staționate pe teritoriul României. Sub înrâurirea doctrinei internaționalismului proletar și a patriotismului socialist (în fapt, ideologii antinaționaliste), prima fază a socialismului românesc (1947- 1964) a restructurat dramatic memoria istorică sedimentată în conștiința colectivă prin eviscerarea măduvei naționaliste a memoriei românești. Trecutul național este supus unui intens
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deținerii prealabile" față de "privirea prealabilă" și a acesteia față de "conceperea prealabilă" în structura factică a Dasein-ului, altfel spus, de funcția propedeutică a unei hermeneutici a facticității în constituirea structurii (existențiale a) Dasein-ului. Problema în cauză ar avea, potrivit lui Heidegger, puternice înrâuriri asupra demersurilor filosofice în genere. La prima vedere, ne aflăm în fața unui comentariu fenomenologic asupra problemei statutului copulativ sau/și existențial al lui "este" din structura judecății de predicație specifice logicii de tradiție aristotelică. În fond, este vorba despre o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al agențiilor consulare austriece din București și Iași. Deși proveniți din straturi sociale și din provincii diferite, între Balș și Budai-Deleanu a existat o relație destul de apropiată, ce a lăsat urme profunde în viața și creația celui din urmă. Sub înrâurirea concepistului, scriitorul ardelean va fi îndrumat să urmeze, între anii 1783 și 1786, cursuri de drept la Universitatea din Viena, fiind pus de Balș în legătură cu diferite autorități administrative centrale vieneze, susținut în diferite împrejurări și chiar introdus de acesta în cadrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sunt lucruri osebite 67. Prin urmare, disputa ce revine obsedant în perioade diferite și care dorește să impună priorități, fie ale vieții, fie ale operei, este zadarnică, din moment ce poetul însuși le apropie până la confundare. Eros este un zeu [...] a cărui înrâurire se întinde pretutindeni, cuprinzând tot ce e omenesc și, deopotrivă, tot ce este divin 68. Însăși geneza lumii este fapta erosului 69, iar Eminescu a dorit să coboare în hăurile începutului pentru a reliefa misterul germinațiilor. Combinând profunzimi ale spiritului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
proletcultism. Cum n-am găsit nimic din ce-aș fi dorit, nici la două librării din zonă și ne-am trezit lângă Fundația Nobel, dialogul nostru s-a mutat și concentrat spre câteva din numeroasele invenții și descoperiri, cu bogate înrâuriri în destinul Suediei contemporane, în general, și al industriilor, în special. Gertrud, ce fel de om a fost Alfred Nobel (1833-1896)? Poate fi asemuit într-un fel cu cel mai vestit reprezentant al concernului Krupp? Da...! Și nu...! Zic da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cel mai autentic... Ascultă ce zice la art. IV, ca "sarcină" permanentă pentru un țar: "A se vârî în Polonia, a hrăni în ea tulburări necontenite și a-i câștiga cu bani pe cei mai puternici ai ei, a avea înrâuriri la Dietele lor și a le cumpăra, spre a putea lucra și el la alegerile crailor; a-și face partizani în Polonia și a-i proteja, a vârî oști rusești în Polonia și a le ține vremelnicește până la prilejul de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Moscova, în frunte cu Ana Pauker. Rapoartele sale către Moscova, în timpul primelor guverne de după 23 august 1944 au fost parțial identificate și evaluate de istoricii noștri. Ele îl acuză, neîndoielnic, ca pe un mare trădător. Dar ulterior, se pare, sub înrâurirea lui Dej și Maurer, ușor-ușor s-a pocăit. A intervenit pe lângă Hrușciov, în 1958 să-și retragă trupele din țară. A intervenit și chiar a reușit să-l convingă. Acest lucru chiar Nichita Sugheievici l-a mărturisit în memoriile sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și în România, la Rădăuți. Primul centru de investigații, Institutul Bukowina, s-a născut, inițial, spre a se ocupa cu evidența și ocrotirea refugiaților germani din Bucovina, iar în prezent se preocupă de toate aspectele istorice, în general, și de înrâurirea culturii și civilizației austro-germane, în special, în evoluția acestui ducat, editând și difuzând cu regularitate publicația "Kaindl-Archiv". Cel de-al doilea centru de studii, cel ucrainean, înființat în 1992, în fosta capitală a Bucovinei, încearcă să inventeze și să argumenteze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
determinările culturale, sociale, istorice și politice ale societăților. Fie că e vorba, ca în ultimele capitole, de diferențele de gen și stereotipurile asociate acestora, de expresivitatea facială, de modelele personalității, de agresivitate și comportament prosocial, pretutindeni s-au putut observa înrîuririle adînci pe care le generează factorii culturali. în toate aceste arii ale comportamentului social există principii generale exprimate în moduri particulare, în cadrul unor referenți culturali distincți. Pentru a explica mecanismul în care sînt însușite și exteriorizate determinările culturale, Y. Poortinga
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
începutul secolului al XIX-lea, mișcarea intelectuală ale cărei componente tind să capete expresie pe măsura proceselor transformatoare din existența materială a oamenilor, este, și la noi,ca pretutindeni, “mare și neobosită”. Ideea unei prese în limba națională, considerată sub înrâurirea înnoitoare a iluminismului, drept un excelent mijloc de instruire și educare, găsește un larg ecou în toate straturile societății românești, la toate categoriile de vârstă, dar și în rândul tinerilor.” Era epoca, își amintește Kogălniceanu, pildă el însuși de patriotism
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
lucru.” Presa în limba naționlă nu este considerată numai o forță de progres și de educare a oamenilor,așa cum ideologia “luminilor”secolului al XVIII-lea îi învățase pe oameni. I se descoperă, în toate formele ei diverse de manifestare, sub înrâurirea răscolitoarelor idei revoluționare ale secolului naționalitaților, un rol covârșitor în popularizarea și apărarea programului politic și social al noii clase, biruitoare în lupta cu feudalismul retrograde și anacronic, în crearea și întărirea ideologiei naționale, în trezirea conștiinței unității poporului, în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]