1,329 matches
-
face vinovată de unilateralitatea ineficientă a acestuia (Freud va semnala iluzia, dar educația o ignoră și astăzi). Jucându-se cu sensurile termenului paideia, Gadamer afirmă: "Aceasta este cea mai importantă învățătură din filosofia lui Platon: ideea că instinctul de agresiune înrădăcinat în om nu poate fi învins altfel decât prin paideia, prin educație". (Gadamer, 1999, p. 28) Mai departe, ideea este redată chiar mai pregnant: "Cultura nu este ceea ce organizează timpul liber, ci este cea care îi poate împiedica pe oameni
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
schopenhaueriana "voință de viață" (Wille zum Leben), care este universală, supraindividuală, dincolo de timp și spațiu, ci cu "voința de moarte" (Wille zum Tode). Pentru Mainländer, aceasta din urmă este universală și stă la temeiul tuturor ființelor. În viața lor este înrădăcinat, paradoxal, un instinct al morții. Dar de unde izvorăște un asemenea impuls distructiv? Mainländer prezintă o ipoteză teologico-metafizică îndrăzneață: voința de moarte care este inerentă oricărei ființe depinde de faptul că substanța divină concept pe care îl reia de la Spinoza trece
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
docilitate imperativului tehnicii în afara oricărei reguli. O atitudine care practică un limbaj al adevărului, fără evenimente catastrofice, dar nici fără manifestări de optimism nefondate, și care se încumetă la cercetarea de resurse simbolice pentru a resemnifica locuirea omului pe pământ, înrădăcinându-l în natură și istorie. În concluzie, un umanism care, în fața caracterului asimbolic al tehnicii, se străduie să activeze simțul responsabilității de care omenirea este capabilă în principiu. Un lucru este cert. Dacă tehnica este dansul magic pe care îl
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
suficient de limpede. În aceeași idee, un alt participant spune: La mine este simplu: serviciile părinților mei nu le permit să împartă prea mult timp cu mine, iar în scurtele răgazuri, lucrurile pe care le discutăm par să le fi înrădăcinat o părere bună despre mine; în concluzie, pot spune că mi-au lăsat totală libertate, iar cînd verifică maniera în care m-am preocupat de mine par mulțumiți. Parcimonia cu care părinții împart timpul cu copiii lor, interesul limitat numai
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a structurii textului trebuie să fie în același timp descrierea mișcărilor de lectură pe care acesta o dictează" (Eco 1985). Primul mimesis sau planul prefigurării situat în amonte față de textualitate este cel al intrigii văzute ca un ansamblu de actiuni înrădăcinate într-un dat preconstruit. Memorie a ceea ce textul asumă și încearcă să redea cu claritate, acest prim mimesis marchează ancorarea compoziției narative în capacitatea practică de înțelegere a cititorului. Într-adevăr, "A imita sau a reprezenta acțiunea înseamnă mai întâi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care sunt dependente la rândul lor de religie, în fiecare epocă existând o anumită reprezentare a lumii și a lucrurilor, o mentalitate colectivă care însuflețește și penetrează întreaga masă a societății 3. Această mentalitate, spune Braudel, dictează atitudinile, orientează opțiunile, înrădăcinează prejudecățile și înclină într-o parte sau alta mișcările unei societăți fiind eminamente un fapt de civilizație 4. În acest sens, mentalitățile dominante în epocă vor orienta imaginile, stând la baza procesului reprezentațional. Pe de altă parte, paradigma imagologiei istorice
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
rezolvă atât simbolic cât și practic provocările la care este supus. Astfel, "în fiecare epocă o anumită reprezentare a lumii și a lucrurilor, o mentalitate colectivă dominantă însuflețește, penetrează întreaga masă a societății. Această mentalitate care dictează atitudinile, orientează opțiunile, înrădăcinează prejudecățile, înclină într-o parte sau alta mișcările unei societăți, este eminamente un fapt de civilizație"195. În termenii lui Braudel, reprezentările dintr-o societate sunt rezultatul conviețuirii și al modului de supraviețuire într-un anumit spațiu. Din acest punct
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care se ascund tradiții și motive arhaice care sunt valabile și astăzi. Când psihologia analitică discută despre imaginea primordială sau arhetipul zeiței mamă nu se referă la o imagine concretă care există în timp și spațiu, ci la o imagine înrădăcinată în psihicul uman. Expresia simbolică a acestui fenomen psihic poate fi găsită în felul cum marile zeități au fost reprezentate în mituri și în creația artistică a umanității"215. Însă, la fel ca Jung și Eliade, Neumann analizează arhetipul în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
abordează mitul din perspectiva legăturii cu sacrul, relevând condiția metafizică a lumii de dincolo. Sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea marchează dimensiunea și rolul social al mitului, cercetătorii considerând că acesta este un produs narativ-discursiv înrădăcinat în limbaj și cultură, și care influențează individul în comportamentul său social complex 232. Indiferent de epoca în care a fost investigat, mitul este abordat fie ca o poveste neadevărată, plină de fantezii, produs al limitărilor intelectuale și a naivității
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cum ar fi viața de după moarte, mântuirea sufletului sau nevoia de a crede într-o forță supranaturală. Fenomenul este larg răspândit, existând numeroase componente locale ale aceleiași religii datorită faptului că aceasta a folosit vechiul panteon pentru a se putea înrădăcina. Spațiul românesc este un astfel de exemplu, un număr important de sfinți creștini preluând prerogativele vechilor zeități păgâne, al căror scop era să rezolve problemele specifice zonei. De fapt, punctul comun al religiilor din toate timpurile se află în motivele
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sintetizează și unifică o totalitate de semnificații. Întrucât creațiile spontane ale omului primordial au fost de natură simbolică, devine evidentă funcția simbolului ca instrument de cunoaștere și de înțelegere a omului și a trăirilor sale. Mai mult, gândirea simbolică este înrădăcinată în om încât îi dă posibilitatea de a depăși bariere culturale, granițe spațiale și temporale pentru a dialoga. Astfel, simbolurile se universalizează și dobândesc o funcție de unificare a semnificațiilor pentru ca în final să îndeplinească funcția de revelare prin care exprimă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
factorii de producție, instituțiile, memoria colectivă și fanteziile individuale, dar și condiționările sistemelor de putere și religia. Cu toate acestea, individul, grupul social și societatea, per ansamblu, procesează aceste condiționări, le restructurează sensul în funcție de determinările sociale și culturale care sunt înrădăcinate în structura socială"348. Astfel, fiind vorba despre percepția și reprezentarea unor elemente, nu se poate discuta despre imuabilitatea identității și alterității, ci despre structuri care se schimbă de-a lungul timpului. Cu toate acestea, trebuie precizat faptul că, fără
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
până la asimilare și integrare mai sunt pași importanți de parcurs. Cazul romanizării spațiului Daciei antice, al latinizării Lumii Noi399, dar și al europenizării prin intermediul construcției Uniunii Europene 400 implică, în linii mari, același mecanism care presupune folosirea elementelor de identitate înrădăcinate pentru a impune alteritatea și a o transforma, cel puțin parțial, într-o nouă identitate 401: "Se poate spune că procesul de romanizare din antichitate este sub aspect confesional similar celui inițiat de hispanici atât spanioli, cât și portughezi în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dar au o influență considerabilă atât asupra felului cum se organizează relațiile între indivizi, cât și asupra felului cum aceștia procesează realitatea înconjurătoare. Însă, acest lucru nu înseamnă că pattern-urile structurilor sociale nu sunt conștientizabile sau că nu sunt înrădăcinate în sistemul de referință al indivizilor, intrând în limbajul de zi cu zi. Deși nu elaborează o teorie despre identitate și alteritate, Alexandru Duțu propune o perspectivă interesantă asupra acestora, susținând că alteritatea ar trebui abordată din punctul de vedere
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fost alungat Adam<footnote Philip Schaff, History of Ancient Christianity, vol. II From Constantine The Great to Gregory The Great, Charles Scribner & CO, New York, 1867, p. 481. footnote>. Fericitul Augustin subliniază la rândul său că practica botezării pruncilor era adânc înrădăcinată în tradiția apostolică. În acest sens, redăm cuvintele antologice ale sale din opera Contra donatiștilor, 4, 23: „Potrivit Tradiției, toată Biserica recunoaște botezul pruncilor care, de bună seamă, încă nu pot crede întru inimile lor în dreptatea dumnezeiască, nici a
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
mai inteligentă ființă, posedând cel mai mare potențial de învățare, manifestat de la naștere până la dispariția sa ca realitate psihofizică; • singurul lucru cu totul caracteristic care se poate spune despre ființele omenești este că ele învață ... „Învățatul este atât de profund înrădăcinat în om, încât a devenit aproape involuntar, [ ... ] iar educația, invenția omului, îl face pe cel ce învață să depășească simpla învățare." (Bruner, 1970, p. 133); • învățarea trebuie înțeleasă într-un sens larg, dincolo de noțiunile de educație și școală; învățarea înseamnă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de cercetările Comisiei Parlamentare constituite în 1993-1994 pentru a încerca o primă elucidare politică a evenimentelor din decembrie 1989, precum și de anchetele Parchetului și de procesele generalilor care au comandat represiunea la Timișoara și Cluj, ea continuă să fie adânc înrădăcinată în conștiința colectivă și poate fi lesne resuscitată intermitent, mai ales de Ion Iliescu și de apropiații lui. Începând cu momentul declarării stării de urgență, revolta se extinde fulgerător în întreaga țară. Evenimentele care până atunci se succedaseră relativ linear
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
să despartă România de țările Europei Centrale în procesul de integrare euroatlantică și europeană. Acest decalaj nu este însă neapărat atât de "istoric" pe cât se obișnuiește să se considere. Departe de a fi, în esența ei măcar, rodul unei fatalități înrădăcinate în trecutul îndepărtat, această veșnică întârziere a cărei percepție grevează masiv și asupra românilor, și asupra acceptării României atât în mediile politice, cât și în opinia publică internațională reprezintă rezultatul unor opțiuni politice deliberate ale echipelor care s-au succedat
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pionierului”, pe peretele din holul cel mare al școlii. Era o onoare pentru noi. Veți spune că n-ar trebui să mai amintesc de această perioadă, dar eu vreau să relatez exact despre acele vremuri, când cultul stalinist era bine înrădăcinat în noi. Și dacă am să vă spun că atunci când a murit Stalin, eu am plâns, voi o să râdeți? Râdeți, aceasta nu înseamnă decât că n-ați trăit pe atunci și habar n-aveți de acele vremi. În clasa a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cuviință liderii săi. Pentru cealaltă tabără (din care fac parte și eu), terorismul internațional este un pericol global care poate fi învins prin cooperarea amplă dintre țările cu o îndelungată relație de prietenie și prin respectarea constantă a standardelor adânc înrădăcinate privind legile și drepturile omului. Deși armata are un rol important în acest conflict, lupta decisivă va fi una a ideilor. Dezbaterile pe tema strategiilor și tacticilor folosite sunt destul de comune chiar și pe timp de război. Ceea ce diferă acum
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
sa de integrare a noutății, de interpretare a realului și de orientare a conduitelor și raporturilor sociale. Dacă a obiectiva înseamnă "a resorbi un exces de semnificații, materializîndu-le" (Moscovici, 1976), a ancora o reprezentare constă în activitatea de a o înrădăcina în spațiul social, pentru a o aduce în uzul cotidian. Ancorarea permite utilizarea concretă și funcțională a obiectului RS, care este în paralel filtrat, decontextualizat, schematizat și naturalizat. [Astfel], "societatea schimbă obiectul social într-un instrument de care poate dispune
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fost "inventat" de "natură" cu un scop nobil: acela de populare a planetei. Cu toate acestea, este o datorie ca "situația unui drept public să se instaureze într-adevăr" (Kant, 1795/1991, p. 429). Chiar dacă războiul/conflictul "pare a fi înrădăcinat în natura umană, ba chiar este apreciat ca ceva nobil" (id., p. 409), Kant își afirmă optimismul pacifist: "Pacea eternă, ce rezultă din ceea ce până acum s-au numit fals tratate de pace (propriu-zis armistiții), nu este o idee goală
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nu-i păreau francezului nostru decât simple glume, prea puține lucruri din acele mari orașe aveau vreun corespondent cu capitala valahă 37. Dar contrastele nu se întâlneau numai la nivelul acestor manifestări exterioare. Ele, credea G. Le Cler, erau adânc înrădăcinate în sufletul moldo-valahilor. De pildă, dacă Principatele avuseseră șansa să aibă câmpii mai fertile decât cele din Franța, Belgia, Piemont sau Algeria, românii nu le cultivau decât într-o proporție de 1/538. La această deficiență se adăugau lenea proverbială
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Semința cea din Zei născută". Dar un bătrân ce sta-ntr-un colț de masă {EminescuOpIV 105} Ridică cupa lui cu mied: - "Ascultă, Nu mi-i ști spune ce mai face țara Ce Dacia se numea - regatul meu? Mai stă-nrădăcinată-n munți de piatră, Cu murii de granit, cu turnuri gote, Cetatea-mi veche Sarmisegetusa? ". - "Nici cum, o Decebal. O văd Pentru întîia dată acum înălțată Prin părul tău ca o coroană mândră, Lucrată-n pietre scumpe ca-n granit
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
răul umanității! Războaie, violențe, conflicte economice, care lovesc pe cel mai slab, apoi setea de avere, pe care nimeni nu o poate lua cu sine, ci trebuie să o lase”, constată episcopul Romei. Și încă o corupție care s-a înrădăcinat prin intermediul „unei economii a excluderii”, o „nouă idolatrie a banului”, și a „unei averi care guvernează în loc să slujească, o „inechitate care generează violență”. E necesar deci, ca mai înainte de a intra în gândirea lui Bergoglio, să încercăm și noi să
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]