7,678 matches
-
permanent al Țării Românești în Rusia. În Ucraina, cheia cifrului era cunoscută de hatmanul Ivan Mazepa, de Filip Orlik, șeful cancelariei acestuia, precum și de secretarul Zguri. În afara corespondenței diplomatice, scrierea cifrată era utilizată de domnitorul Constantin Brâncoveanu și pentru anumite însemnări din jurnalul său intim. Unele criptograme din acest jurnal au fost interpretate de R. Pava în studiul intitulat Criptogramele din însemnările de taină ale lui Constantin-vodă Brâncoveanu.7 O altă schimbare a cifrului a fost determinată în toamna anului 1707
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
acestuia, precum și de secretarul Zguri. În afara corespondenței diplomatice, scrierea cifrată era utilizată de domnitorul Constantin Brâncoveanu și pentru anumite însemnări din jurnalul său intim. Unele criptograme din acest jurnal au fost interpretate de R. Pava în studiul intitulat Criptogramele din însemnările de taină ale lui Constantin-vodă Brâncoveanu.7 O altă schimbare a cifrului a fost determinată în toamna anului 1707 de trecerea hatmanului cazac Ivan Mazepa de partea suedezilor în războiul cu rușii. Deoarece hatmanul trădător era unul dintre puținii cunoscători
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
contele Ludovic Ferdinand de Marsigli, călugărul italian Del Monte, abasadorul suedez Hylteen etc., nu pierdeau ocazia de a culege direct informațiile care îi interesau atunci când se găseau în trecere prin Țara Românească. Un exemplu edificator în această privință îl constituie însemnările de călătorie ale lui Edmund Chisthull, diplomat din suita lordului Paget, din care rezultă că ambasada engleză era informată asupra multor probleme referitoare la bogățiile țării, veniturile și obligațiile față de Poartă, circulația monetară, forțele armate, monumentele etc. În sfârșit, scrierile
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
publicat două-trei articole în „Sfarmă-Piatră”. Copil de miner, poetul-erou Ion Șugariu, este autorul cărților de poezie „Trecerea prin alba poartă” și „Paradisul peregrinar” , la 21 de ani, el a fost ales, în 1941, președinte al studenților din Transilvania. Într-o însemnare, după Diktatul de la Viena, din 30 august 1940, când nordul Ardealului a fost dat, de Hitler și Mussolini, Ungariei fasciste a lui Horthy Miklos, Ion Șugariu scria: „Nici cimitirele nu fuseseră cruțate. Celor care decedaseră, dar avuseseră și o adevărată
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
cea italiană, franceză, americană între altele - au un ,,sud’’ al lor (Nicolae Balotă). Viorel Coman consideră povestirile lui Fănuș Neagu un capitol distinct al operei sale (a mai scris cinci romane, trei piese de teatru, mii de tablete, cronici sportive, însemnări de atelier), care se integrează în suita marilor povestitori români (,,ultimul gnom care a figurat pe pământul Brăilei’’), în filiație exemplară cu Ion Neculce, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Panait Istrati. Sincronizarea cu literatura universală Împreună cu Vasile Voiculescu (Capul de zimbru
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
sale s-au îndeplinit. Toate prezicerile lui au avut loc între anii 1925 și 1945. La 1 ianuarie 1945, Cayce făcea o ultimă profeție: cea prin care își anunța moartea. S-a stins din viață lănsând în urmă zeci de însemnări. Transele și viziunile lui nu pot fi explicate nici în ziua de azi. EVZ.ro
De-a dreptul ŞOCANTE: Cele mai importante 10 PROFEŢII ale unui mare PREZICĂTOR [Corola-blog/BlogPost/94218_a_95510]
-
țesături conjuncturale. De curând s-a comemorat centenarul genocidului armean, culminat cu aproape două milioane de victime. S-a cam pus batista pe țambal, ca și la noi. Adicătelea de ce? «Trădare, trădare, da’ să știm și noi!».” PS2 După ce am încheiat însemnările de mai sus, ținând parcă să-mi contrazică (dă, Doamne!!) îndoielile privind reacția societății la această aberantă lege, Adrian Ursu și invitații săi, într-o emisiune televizată, și o scrisoare deschisă adresată vicepreședintelui Comisiei de cultură a Senatului, inițiată de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505]
-
pierzide dorul Eipe toamne de hârtieEa te chema, prin fum de poezie,Eu te pierdeamprin frigul din livezi.Fiind doar cimitiral altor vremicare s-au stins demult,dar nu ți-au fostnici de ajuns,... XXIV. MĂ VEȚI IERTA, DOAMNA ASISTENȚĂ? (ÎNSEMNĂRI DIN AZIL), de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1573 din 22 aprilie 2015. Dar unde s-au dus ninsorile, doamna asistență, din care palat murmurați vocea dumneavoastră de înger? Aproape nu mai aud, da, sunt bătrân, mi-au plecat
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
90 de roluri, care a susținut peste 330 de spectacole pe toate continentele Terrei, a purtat, nevăzut, săpată pe frunte, ca o aripă de albatros, și reflectată, pe frontispiciul templului care este, cheia de boltă sintetizată de Mihai Eminescu, în însemnarea conform căreia: Când îl citești pe Kant, mintea ți se deschide ca o fereastră prin care pătrunde lumina unui soare nou”. Numai așa, credem, cea născută în ziua de 9 aprilie, în valea voievozilor de sub Munții Piatra Craiului, Doamna Leni
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
-mi treacă seara./ M-am născut/ Să fiu mamă pe Pământ,/ Să-mi scriu versul,/ Doar eu să mi-l cânt!...”. Dincolo de aceste mărturisiri, aproape că orice alt comentariu este de prisos. Și totuși... Conferind dimensiuni cvasi-fabuloase ,,Înțelepciunii Primarului” (titlul însemnării de la pag. 62), autoarea glosează: ,,Semeț ca roua, blând precum un miel,/ Viteaz ca fulgul alb de porumbel,/ Înconjurat de fluturi,/ Iubit de oameni, pe rânduri (n.n. deci, nu în neorânduială),/ Ascultă tot ce ei îi spun,/ Le pune cap
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
notez câte ceva din sclipitoarea lui conversație. Din păcate, am făcut lucrul acesta fără continuitate și numai în cursul anului 1947. O agendă a acelui an, prevăzută cu un calendar plin de sfinți ortodocși, adăpostește în paginile ei acum îngălbenite niște însemnări laconice, grupate sub titlul Cărticica de seară a lui Paul Celan." (pag. 100) Dincolo de data emiterii lor și de ierarhiile implicite care se pot stabili, vorbele în răspăr adunate în carnetul acesta altruist reprezintă adevărate mostre de elocvență. O aluzie
Obsedanții ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8229_a_9554]
-
cei care, la un moment dat, ajunseseră să îi idolatrizeze și disprețuiți de rude pentru că, îmbătați de idealuri, au neglijat asigurarea stării materiale a familiei în anii în care au deținut funcții de demnitate publică. Totul este privit prin prisma însemnărilor unui absolvent de Litere, Mihai Loghin, aflat în închisoare (și, în final, la casa de nebuni), pentru presupusa ucidere a unui preieten de-al său, Maximilian Mutu. Oricât ar părea de bizar, intriga polițistă nu are nici o miză în economia
Textualism basarabean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8286_a_9611]
-
perspectiva evidențierii personalităților covăsnene care au contribuit la îmbogățirea patrimoniului cultural românesc din sud-estul Transilvaniei. Ultimele două contribuții prin care Constantin Catrina aduce un plus de valoare științifică acestui volum impresionează prin relevanța și calitatea studiilor de sinteză care cuprind „Însemnări pe marginea unor culegeri de folclor muzical din județul Covasna” (p. 209-214) și „Considerații pe marginea unor obiceiuri și creații poetico-muzicale păstorești din sud-estul Transilvaniei (Țara Bârsei și Covasna). Circulație și stratificare” (p. 215-221). Nu în cele din urmă, se
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
preferat ca Marianei Drăgescu și Stelei Huțan-Palade să li se lase mai mult spațiu pentru a visa pe marginea propriilor lor destine. Mai ales că sensibilitățile acestor amazoane ale aerului nu sunt deloc străine de ceea ce se numește talent literar. Însemnările Nadiei Russo-Bossie o demonstrează din plin: "18 septembrie 1942... De dimineață facem un transport. Ducem răniții la Kotelnikovo. Vine cu noi și Moț - cățelușul mascotă al escadrilei - să se joace cu soldații cât timp vom zbura. În mașină stă la
Amazoanele văzduhului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8311_a_9636]
-
putut asista la vernisajul unei expoziții de artă vizuală avându-l ca autor pe Vasile Rață, a putut asculta poezie cehă (un recital sensibil a susținut tânăra poetă Marcela Patkova), dar și maghiară (Attila F. Balazs) ori română (autorul acestor însemnări) (trebuie să precizez că versiunea în cehă a versurilor noastre a fost citită de doamna Libuse Valentova) și s-a putut delecta cu foarte expresive momente coregrafice în interpretarea Katerinei Bednarova (dansatoare pragheză care are rădăcini românești...). Tot acum, oaspeții
Literatura română la Praga by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/8324_a_9649]
-
urmare, nici măcar ficțiunea cea mai pură nu rezolvă corect misterele analitice amalgamate în jurul literaturii. Chiar și așa însă, există o lecție ce merită învățată dintr-un asemenea joc intelectual. Lecție fără de care remarcabilul volum apărut la Editura Curtea Veche (Ultimele însemnări ale lui Mateiu Caragiale însoțite de un inedit epistolar precum și indexul ființelor, lucrurilor și întâmplărilor în prezentarea lui Ion Iovan) n-ar putea găsi calea către o evaluare într-adevăr lucidă. Cel puțin într-una - cea mai consistentă - dintre părțile
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
păcate, singura. Aici stă prima dintre mizele cărții lui Ion Iovan. Din 1 ianuarie 1935 și până în cea din urmă zi a fiului lui Ion Luca, 16 ianuarie 1936, fiecare pagină scrisă de Ion Iovan reface, cu puterea ipotezei, rândurile însemnărilor mateine. Pentru împătimiții atmosferei din Craii de Curtea-Veche, lectura e numaidecât plăcută și are, de bună seamă, atributele ineditului. Pentru cei mai puțin dispuși la concesii speculative, discuția aplicată pe text se vede nu doar îndreptățită, dar și absolut necesară
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
defilează, discontinuu, în suculentele notițe finale falsificate cu artă de Iovan. Nu reușesc să înțeleg, în ordine estetică, de ce. Și spun asta pentru că explicația dată, într-un subsol, de Ion Iovan nu mă ajută în vreun fel concludent: "Textul ultimelor însemnări mateine urmează maniera jurnalului manuscris. Transpunerea este aproape brută, adaptând doar expresia la româneasca actuală și apelând la un minim de tehnoredactare. Intenția este aceea de a conserva stilul gândului scris fără servituți, destinat exclusiv propriei relecturi. Trebuie subliniat însă
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
urmează maniera jurnalului manuscris. Transpunerea este aproape brută, adaptând doar expresia la româneasca actuală și apelând la un minim de tehnoredactare. Intenția este aceea de a conserva stilul gândului scris fără servituți, destinat exclusiv propriei relecturi. Trebuie subliniat însă că însemnările lui Mateiu Caragiale necesită note critice, lămuriri, puneri în context. Jurnalul stârnește nedumeriri, trezește obiecții, dorință de delimitare, de respingere chiar. Dincolo de acestea, trei lucruri mai rețin atenția la lectură. În primul rând, autocitarea; uneori explicită, alteori nu, ea insinuează
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
ajuns unul dintre intimii lui Petru Groza și unul dintre informatorii cu patalama ai regimului, îi oferă lui Jean Mathieu o educație pur galică. Toate aceste date confidențiale se desprind din fondul de scrisori alcătuit de Iovan în finalul Ultimelor însemnări. Și ele nu sunt singure. În perioada deschiderii postrevoluționare, intrigat de mitul familial conservat în jurul tatălui său, cetățeanul francez Jean Mathieu Zilverstein călătorește într-o Românie bulversată de tensiunile mineriadelor pentru a oferi cuiva, oricui, fotocopiile tuturor scrierilor tatălui său
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
fi, spune, cu precizie de astronom, sau măcar dînd impresia, Mangiuca, de la 6.51 la 10.16, însă de la noi va fi văzută doar ca întunecarea unei părți mici a soarelui. Acestea fiind zise, calendarul urmează pe luni. Cu sărbători, însemnări de lună nouă și lună plină, recomandări gospodărești (în ianuarie "începeți să deregeți gardurile, cercetați desu prin pivnița pómele, zarzavaturile"; în martie, "în sAptemân'a a 9-a dupa crăciunu sAmănați mazere, linte, măzăriche, mai in urma și in regiuni
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
cărții. Bărbați și femei e povestea unei duble întîlniri: cu Parisul în care autoarea a stat grație unei burse de studii; și cu un intelectual pe care autoarea îl consideră un magistru: Serge Moscovici. În consecință, sunt două tipuri de însemnări care atrag atenția în paginile volumului: mai întîi, observațiile psihologice privitoare la lumea pariziană și, în al doilea rînd, dialogurile cu Serge Moscovici. Iar dintre ideile intelectualului francez, cea care iese în relief este teoria minorităților active. Dar cum cartea
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
autoritate întemeiată pe prestigiul profesional și moral, beneficiind totodată de un scut legislativ care să-i apere de săpăturile imbecililor și lichelelor cu statutul primejduit. Recitind acum gândurile doamnei Yourcenar, parcă dezabuzarea pe care mi-o mărturiseam la începutul acestor însemnări exasperate, m-a mai părăsit. Poate, îmi zic, nu e totul pierdut. Poate merită totuși să mai scriem despre. Poate se va deștepta realmente românul și va găsi calea de a salva de la dezumanizarea consumistă generațiile care se ridică azi
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
tot în 1936, în vreme ce el consideră că "destinul meu de scriitor se decide dincolo, mult dincolo, de toate aceste mici chestii", întîlnirea cu Rosetti, de la care află cum trăiește Eliade, "mai legionar ca oricînd" ca un magnat, la Lisabona, cu însemnarea: "Iar după război, presupunînd că voi scăpa și ne vom întîlni, - anilor lui de înflorire, eu nu le voi putea opune decît triștii mei ani de umilință și ratare." Dintr-o călătorie la Roman, unde-l vizitase pe marele scriitor
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
discreditul de care-au avut parte până nu demult, cel puțin în spațiul românesc. De la exemple formal arhicunoscute (cum ar fi celebrul proces de plagiat în care a fost implicat Caragiale de imundul jurnalist Caion sau falsa memorialistică genuină din Însemnarea lui Dinicu Golescu) pe care le supune unui judicios exercițiu de reinterpretare și până la scrieri adesea inaccesibile chiar și cunoscătorilor (pretinsa cronică a lui Huru, un contemporan al voievodului Dragoș sau industria de mistificare pusă la cale, în exilul său
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]