10,469 matches
-
și mă gândesc că medicina a ajuns pe de o parte destul de avansată, cu cercetări și rezultate bine cunoscute, apreciate și în țară și în străinătate, iar pe de altă parte, parcă s-a rupt din matca ei, s-a înstrăinat într-un fel de principiile naturale, moștenite odată cu viața și, care îl mențineau pe om sănătos. Îmbrăcăminte din fibre sintetice, lenjeria la fel, covoarele asemenea și ne mai întrebăm de ce se îmbolnăvesc așa de des oamenii. Lăsați-i pe ăia
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
lucrarea Duhului în tine. *Minunile nu se pot dobândi niciodată cu bani. Adevărata minune: dintr-un izvor secătuit să faci să țâșnească râuri de apă vie! *Edificarea semenilor trebuie să înceapă cu edificarea de sine. *Grea povară; să te simți înstrăinat până și de tine însuți. Nu poți clădi pe un teren mișcător, mlăștinos, plin de buruieni otrăvitoare. Să facem întâi curățenie împrejur, apoi înlăuntrul nostru, la urmă să adăugăm cu smerenie prima piatră la edificiu. *Și dacă în clipa următoare
AFORISME DESPRE SENECTUTE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355622_a_356951]
-
că un copil de ceară Ai ochi că diamantele de roua Suspini din greu cerându-te în seara Și-ai vrea să te îmbraci în apă nouă. Iubitul meu, tu crezi în bunătate, Hai, dar cu mine-n lumea nepătata Înstrăinați să fim de răutate Să ne iubim mereu că niciodată. Îndepărtați de lume, de haini Să ne privească aștrii cum iubim Durerilor să devenim străini Și-apoi în curăție să murim. Să nu ne poată-atinge-nșelăciunea Ce mișuna prin lume că
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Modele > MEDEEA MARINESCU NU SE ÎNSTRĂINEAZĂ ÎN NOAPTEA CULTURII ROMÂNEȘTI. Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 903 din 21 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Pentru piesele și filmele care se mai joacă azi în România se găsește rar câte o austeră margine de ziar
MEDEEA MARINESCU NU SE ÎNSTRĂINEAZĂ ÎN NOAPTEA CULTURII ROMÂNEŞTI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346143_a_347472]
-
se întâmplă acum cu unii actori români, bolnavi, fără bani de medicamente, care sunt omagiați când se sprijină în baston sau sunt morți! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Foto: George Dăscălescu, cineast. Referință Bibliografică: Medeea Marinescu nu se înstrăinează în noaptea culturii românești. / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 903, Anul III, 21 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MEDEEA MARINESCU NU SE ÎNSTRĂINEAZĂ ÎN NOAPTEA CULTURII ROMÂNEŞTI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346143_a_347472]
-
săi i se păreau acum atât de minunate. Iar el se simțea bătrân nu pentru cei șaizeci de ani ai săi ci datorită faptului că trăise intens în viață, văzuse multe de asemenea experimentase și partea amară a vieții se înstrăinase de familia sa. Însă știa că nu îi mai rămânea de făcut decât un lucru și anume să strângă cioburile de la minunățiile de porțelan pe care le sfărmase cândva cu atâta nechibzuință. De asemenea se hotărâ să facă o vizită
REGĂSIREA FERICIRII (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368980_a_370309]
-
românii din străinătate se vor întoarce acasă pentru că, în sfârșit, va fi bine. Că nu va mai fi nevoie să plece cu lunile și să trăiască în locuri străine, printre străini. Că își văd copiii crescând de la depărtare, că se înstrăinează și ei, că în viitor o să-i respingă, o să-i acuze că i-au părăsit. Când, de fapt, totul a fost pentru ei. Că vom avea o economie stabilă, că nu va mai fi definită majoritar de capitalul străin, că
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370795_a_372124]
-
fiecărei cete de moșneni, descendenți ai celor 54 de moși inițiali, care se răscumpăraseră din rumânie în anii1633 și 1641. De acum, de la alegerea părților, reprezentate prin dramuri și funii, unii moșneni, forțați de „iuțeala vremurilor” au început să-și înstrăineze din drepturile deținute în devălmășie în munți. Înstrăinările s-au făcut mai ales de către Gheorghe Smerna, numit „neguțătorul satului”, român macedonean, care se ocupa cu aprovizionarea armatei turcești și care ajunsese un mare deținător de capital. Îndrăgind plaiurile rucărene, el
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
căci a văzut că nu are curajul să o facă. Elevul spunea că a tras în viața lui doar trei cartușe la prima tragere de inițiere. Îmi amintesc că i-am spus ferm și chiar am insistat, să nu-și înstrăineze arma, dacă vrea să nu ajungă în fața Curții Marțiale și să stea liniștit. Apoi, am văzut un troleibuz plin cu manifestanți care, după ce s-a apropiat de gară și au coborât toți pe strada din fața gării, s-a repezit gol
REVOLUTIA, VAZUTA ALTFEL DECAT POLITICIENII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370917_a_372246]
-
la nai doinele și durerile acestui neam cu buzele zdrelite până la sânge. Or, pentru noi, basarabenii, folclorul a fost și este nu numai o răsfrângere a sufletului, dar și o formă de rezistență la prigoniri, la umilințe, la rusificare, atunci când, înstrăinați de neam, ni se furase istoria, voievozii, limba română, tricolorul... Se spune că naiul, adorat de ceruri, este vechi, de o seamă cu Geea și că Pan, zeul protector al turmelor și al păstorilor, care a inventat naiul din dragostea
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
neconformă Evangheliei și poruncilor mântuitoare ale Domnului nostru Iisus Hristos, ne face să „întristăm“ și să „stingem“ lucrarea Duhului Sfânt în inima și în mintea noastră, care duce la „lepădare“ din partea harului, prin care omul, lucrător al voii proprii, se înstrăinează tot mai mult de frumusețea viețuirii creștine și trăiește în universul îngust și inferior al patimilor sale. El este lipsit de ajutorul dumnezeiesc, dar nu și de asistența harului, putând să redea, oricând, transparența și eficacitatea acestei prezențe și lucrări
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > AL NIMĂNUI Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1878 din 21 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Nu pot să fiu eu însumi niciodată, mereu mă-nstrăinez câte puțin privind plin de uimire ce ciudată e starea mea din care plec și vin. Renaștere de soare ce apune mereu din locu-n care-a răsărit, blestem înlănțuit de rugăciune și Prometeu cu lacrimi schingiuit. Privire amețită-ntotdeauna, când
AL NIMĂNUI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370078_a_371407]
-
toiagul bătrâneților, Aurul verde al tuturor generațiilor care au fost și vor mai fi sub soarele Vetrei Străbune. Și atunci? Cum să ne ciopârțim Pădurea? Cum să ne ucidem Codrul în sânul căruia ne-am născut cu toții? Cum să o înstrăinăm străinilor, care o căsăpesc? Cum să o dăruim de pomană dușmanilor permanenți ai Neamului? Nici măcar să o vindem nu suntem în stare... „Mă uitam la pădurea deasă... copaci lungi și subțiri... efortul acestei vegetații, spune Iustinian Chira-Episcopul de Maramureș, de
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
din moși-strămoși, Că ne-am dat destul obolul Celor ce-au fost nemiloși! Și ne scoate din noroaie Unde-am fost mereu scuipați, De trufași și de gunoaie Să ne faci iarăși scăpați! S-avem pace în hotare, Nu români înstrăinați! Într-o Românie Mare Să trăim ca între frați! Iar în ziua când unirea De la Milcov o cinstim, Pentru toată omenirea Într-un gând români să fim! Referință Bibliografică: În gând și simțire / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370529_a_371858]
-
ei se ostenesc fără nici un câștig. Eu alerg și aleargă și ei; eu alerg spre viața veacului ce va să fie, iar ei aleargă spre prăpastia nimicirii”. Din păcate, o astfel de rugăciune nu te apropie de Dumnezeu, ci te înstrăinează; te izolează de Dumnezeu; este o rugăciune care te închide în propriul egoism. Este rugăciunea omului trufaș, semeț, mândru, care nu caută cu prioritate ceea ce folosește sau ajută sufletul, ci dimpotrivă, îl strică. O astfel de rugăciune nu atrage ajutorul
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
De remarcat este faptul că, pe măsură ce fariseul își enumera virtuțile, expunându-I-le lui Dumnezeu într-o manieră arogantă și, astfel, sporindu-și trufia și așa fără măsură, nu numai că nu-L sensibiliza pe Dumnezeu, ci el însuși se înstrăina de însăși dorința sa de mântuire, izolându-se astfel chiar de propriile sale reușite. Ba mai mult, faptele lui virtuoase îi deveneau exterioare, ostile și chiar acuzatoare, deopotrivă, în relație cu Dumnezeu. Dumnezeu nu are nevoie de campanie de imagine
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
strămoșească.” La ieșirea din biserica ce fusese arhiplină, pe fețele și în ochii tuturor strălucea acel ”ceva” la care se referise Dan Puric, ca o garanție a faptului că suntem urmașii - aidoma strămoșilor noștri - în care sufletul nu s-a înstrăinat, nu este alienat, salvarea stă în noi, în cugetele și aspirațiile noastre. 28 mai 2017 Dr. Elena Armenescu membră a Uniunii Scriitorilor din România Referință Bibliografică: Dragostea creștină, dragoste jertfelnică / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2346, Anul
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit în comuna Pecineaga, Constantin și-a înstrăinat o parte dintre mioare și cu banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii cinci sute de metri pătrați ce i s-au acordat de către administrația locală, în afara celor douăzeci și cinci de hectare de pământ arabil extravilan cum
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
o floare rară, Mai dulce decât mierea din știubeie; Să o păstrăm în suflet, să nu piară Și grijă să avem de sfânta cheie. Că sunt dușmani o mie și-ncă una Ce vor s-o fure sau s-o-nstrăineze; Nu vor putea, că stă de pază luna Și stele sunt, pe ceruri, încă treze. Români, să nu ne-amenințe furtuna, Să fim mereu prezenți pe metereze! La mulți ani, Limba Română! Referință Bibliografică: Sonet în grai românesc / Violetta Petre
SONET ÎN GRAI ROMÂNESC de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370295_a_371624]
-
ce să mai zic? Dacă tu ai chibzuit că este bine, du‑te acolo! Urmează‑ți drumu’ tău, băiete, și Dumnezeu să te binecuvânteze!... Când ai timp, să mai treci pe la noi. Să vii și cu muierea, să n‑o înstrăinezi de noi, a încuviințat Vasile, trist, gol pe dinăuntru, făcând semnul crucii pe fruntea băiatului. - Da, tată, am să vin! Să‑l văd și pe Gavrilă. Să‑i mai dai și lui voie să vină pe la noi. Și veniți și
CHEMAREA DESTINULUI (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354391_a_355720]
-
un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am spart coaja de nucă/A cuvântului și peste înțelesuri am dat/De bine, dulci ca mierea, de ducă/Și ură,/Avea gust de zgură,/Dar și de păcat,/ Simțeam eminesciana vibrație,/înțelepciunea lui Pan din gură
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
zi, ci veșnic noapte Limba mea fără de moarte ... De n-ai fi un grai, un nume N-am avea doine străbune, Nici iubiri cu dor cântate Limba mea fără de moarte... De nu zămisleai cuvântul Îmi era orfan și gândul, Și înstrăinat de carte Limba mea fără de moarte ... Ești o floare astră-n geam, Ești comoara unui neam!... SUNT... Sunt fiul acestui ogor Și-a lacrimii plânse de mamă, Al soarelui mândru fecior Și-al dulcelor boabe de poamă. Sunt fiul, Codrului des
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
timp ontologic” (pentru că “arta sacră” numai într-un astfel de timp se poate crea) reușisem să realizez chiar 80% din acel templu, dar, cineva, a avut “grijă” ca, tot ceea ce eu proiectam și sculptam, să sfarme, să împrăștie și să înstrăineze aproape toată creația mea. Ceea ce nu a putut însă să distrugă este visul și viziunea mea pe care încă le mai port în mine. Iată de ce cred că artiștii, intelectualii și oamenii de știință din Europa de Est pot crea lumi paralele
DESPRE WWW3 ŞI CELE TREI EXPERIENŢE REVELATOARE: O EXPERIENŢĂ ÎN AFARA CORPULUI (EAC), O EXPERIENŢĂ LA LIMITA MORŢII (ELM) ŞI O STARE MODIFICATĂ A CONŞTIINŢEI (SMC) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/353618_a_354947]
-
din perspectiva divină, transcedentală, ni se deschid inexorabil ochii spiritului, ai viziunii celeste. („A fi sau a nu fi”) • Dar omul tuturor timpurilor tânjește după miracole, chiar dacă de multe ori puterea magică a tuturor acestor miracole îl orbește și-l înstrăinează de el însuși. (Orbitor) • Chiar dacă suntem deocamdată miopi și vedem totul ca printr-o oglindă afumată, vag, estompat, important este că vedem totuși ceva, pe Cineva care merge înaintea noastră și ne arată Calea, care dezțelenește drumul, care cercetează să
DESPRE VOALUL LUI ISIS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354219_a_355548]
-
fiecărui om. Toate semnele din ecuație sunt analizabile logic în contextul numai al ecuației corespunzătoare. Adăugirea sau scoaterea unui semn, din totalitatea operațiilor respectivei ecuații deplasează toate calculele la absurd, induce fatalitatea nerecunoașterii, riposta logicii față de încercarea de a se înstrăina destinul unui om, prin demonstrații deviate. A copilărit, de la începutul până la destrămarea unei generații ca toate generațiile și deopotrivă ca niciuna, la Buhuși, în județul Bacău, doctorița de azi, „nemțoaica” Hilda Rotaru. Avea de acasă numele Balint, și era fiica
DR. HILDA ROTARU. IMPORTANŢA COLOSALĂ A PUNCTELOR DE SPRIJIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354588_a_355917]