1,437 matches
-
aceea neobișnuită de bărbați, femei și chiar copii. Au poposit la pe malul iazului nostru și au început să-și încropească locuințe (colibe săpate în maluri). Oameni. Dar arătau altfel. Până în ziua aceea văzusem oameni cu chipul blând, cu zâmbetul întipărit pe buze. Nou-veniții ne speriau prin asprime și înfățișare. Erau duri, cu mâinile bătătorite, cu hainele transpirate și murdare, iar ceea ce era și mai înfricoșător la ei erau bărbile albe, încărunțite sau negre, care le treceau de brâu.Lipovenii. Așa
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
inteligent, cu un viitor strălucit înainte, Ostiță e fugărit de un vânător beat, care îl amenință cu pușca. Urmările sunt tragice: copilul frumos și inteligent de altădată e „masiv, are chipul tâmp și un rânjet de hienă i s-a întipărit pe buze (...) O nebunie cruntă care-l arcuiește și-i cutremură trupul, spasmodic...” Cu toate acestea,Ostiță nu face parte din categoria personajelor malefice, de care vom vorbi ceva mai încolo. Oarba este și ea o victimă - a senectuții.Văduva
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
că așa erau menite să fie lucrurile. Eu și Victor, fericiți Împreună. Încă mă uitam la mâinile noastre când el fu nevoit să și-o retragă pentru a porni motorul. Își luase carnetul de puțin timp, dar Îi vedeam mândria Întipărită pe față sub forma unui surâs larg. ― Apropo, zise el după o vreme, detașat, ca pe un comentariu firesc. Ești superbă și te iubesc! ― Mincinosule! am spus eu roșind. Pe drum Îmi sună telefonul, iar vederea numelui Elizei m-a
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
ascunsesem Valiumul în geantă! — Desigur, va trebui să-ți controlăm și geanta, a adăugat el. O, nu! Ăăă, da, sigur, am spus eu încercând să par calmă. Dar înainte pot să mă duc până la toaletă? Pe fața doctorului s-a întipărit o expresie îngâmfată și atotștiutoare care nu mi-a plăcut deloc. Dar de spus, n-a spus decât: — Pe coridor, la stânga. Am alergat către toaletă în timp ce inima îmi bătea să-mi sară din piept. Am intrat și am trântit ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Mi-am dat toată silința, dar chiar și machiată arătam tot ca un cadavru. M-am târât din nou jos, forțându-mă să zâmbesc și am dat peste Misty O’Malley. Care ardea gazul prin cameră cu o figură acră întipărită pe fața complet nemachiată. Eu, cu fața mea pământie și cu rânjetul lățit pe buze, m-am simțit imediat ca un măr glasat, ca o idioată. Don a venit în goană către mine și m-a înșfăcat de-o mânecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
grabă. Josephine n-a spus nimic, dar a continuat să-l privească în același fel. —Bine, bine, a zis Neil cu ură. Mestecând nervos cuvintele s-a apucat să ne povestească cum bea patru pahare pe noapte, apoi, văzând disprețul întipărit pe chipul lui Josephine, a spus că bea o sticlă de votcă pe săptămână și în final a recunoscut că era vorba de o jumătate de sticlă de votcă pe zi. —O sticlă întreagă, l-a întrerupt Emer, mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
aducă o mulțime de atingeri mângâietoare din partea lui Chris. Așa cum mă așteptam, Chris m-a condus cu blândețe către un scaun, iar el și-a tras un altul, pe care l-a așezat lângă al meu. Pe față i se întipărise o expresie plină de bunătate, iar genunchii aproape că ni se atingeau. Bingo! Să știi că probabil aș crede tot ce a spus, a zis Chris. Apoi mi-a mângâiat brațul într-un gest de o surprinzătoare intimitate care m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
la fel de tineri - și explicându-le ceva foarte entuziasmat. Tipul a trasat cu degetul, pe masă, mai multe cercuri. După care a făcut o pauză, a privit masa agitat, apoi a retrasat cercurile în sens invers. Pe chip i s-a întipărit o expresie îngrijorată. S-a ridicat în picioare, după care s-a îndreptat din nou către noi. —în sensul acelor de ceasornic, i-am strigat eu. Puștiul a început să strălucească de fericire, s-a așezat la loc și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
diferită. —Bine, am răspuns cu o voce tremurătoare, având impresia că inima o să-mi explodeze de emoție. —Trebuie să trăiești zi după zi, a spus el cu un zâmbet ironic. Deci, am zis eu cu un zâmbet enorm, dar timid întipărit pe chip. Am reușit. Am trecut pe la Cloisters și am supraviețuit ca să ne spunem povestea. Senzația generală era că amândoi trecuserăm printr-o încercare groaznică, iar experiența asta ne unise. Eram precum supraviețuitorii dintr-un avion care fusese deturnat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Un urlet asurzitor a străbătut aerul. Lucille. La zece pași în fața mea, așezat pe un scăunel, în vestibulul din spatele bisericii, se afla mirele meu. — Ghinion! a început să se lamenteze maică-sa, ca scoasă din minți. Pe față i se întipărise o expresie îngrozită. — Ghinion! Nu... poate... să... te... vadă... înainte... de... nuntă! Pieptul micuț al lui Lucille a început să se salte violent, în timp ce ea gâfâia, încercând să tragă aer în plămâni. — Luce, te hiperventilezi, a zis mama cu calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
e suficient, mi-au scăpat cuvintele cu o voce care m-a șocat chiar și pe mine. — Poftim? m-a întrebat el. — Nu e suficient, a repetat vocea. — Ce vrei să spui, Claire? m-a întrebat Randall. Îngrijorarea i se întipărise pe chip. Ce vrei să spui cu nu e suficient? Of, Doamne. Cuvintele mele - și vocea mea rostind lucruri fără permisiunea mea... ca într-o experiență de decorporalizare... vocea mea rostind, dintr-o dată, ceea ce gândeam de săptămâni, ba chiar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
ultima dată când fusesem aici și ne-a luat comanda toată numai zâmbete, știind (cred) că îmi cucerise inima pentru totdeauna. Nu-mi aduc aminte o vorbă din ce ne-am spus, dar probabil că pe chip mi s-a întipărit un surâs cam tălâmb pentru că, după ce ea s-a îndreptat spre bucătărie, Tom a constatat că arătam straniu și m-a întrebat dacă s-a întâmplat ceva. L-am asigurat că eram în formă după care, în aceeași respirație, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
să spun că sunt încântată că amicul meu de la clasa întâi îl cunoaște. Și știu că Snakely nu o să se mai uite strâmb la mine tot restul zborului. Mă duc încrezătoare înapoi la clasa a doua, cu un rânjet enorm întipărit pe față. L-aș pupa pe puștiul ăla pentru că m-a trimis după jeleuri. Dar unde e plodul ? Îl văd, doarme dus. La naiba. Îmi croiesc drum până la mama lui. Prea târziu, spune ea nervoasă. Îmi pare foarte rău, explic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
mine, știi că nu sunt îndeajuns de puternic pentru tine. Ea privește prin mulțime, încercând să-l găsească. În cele din urmă îl zărește, îndepărtându-se alergând. Ea o ia la goană. Se află față în față. El are moartea întipărită pe chip. Da, asta e expresia din ochii lui. Ca și cum moartea l-ar privi în față. Ea îl scututră. El nu răspunde. Autobuze, biciclete, oameni trec pe lângă ei. Scena pare ireală. Oameni și obiecte se mișcă, se apropie și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
palmele murdare și zbârcite, și înghiontindu-l pe Sampath, la început delicat, ca să vadă cum reacționa, apoi împingându-l brutal, o dată ce ajunseră la concluzia că nu reprezenta o amenințare. Și cum putea să-și schimonosească fața! O privire impresionată se întipări pe chipurile maimuțelor. Fură și mai impresionate după ce petrecură destul timp în livadă ca să-l poată identifica pe Sampath ca fiind nucleul acestei frumoase comunități peste care dăduseră. Într-un mod destul de comic, toată mâncarea din livadă părea să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
și albă. Privi plin de gelozie păsările care zburătăceau în jurul lui în căutare de firimituri: creaturile acestea micuțe, cu coaste delicate, cu aripi ale căror bătai dădeau la iveală inimi ușoare ca zăpada prin aerul limpede. Pe chip i se întipărise o expresie disperată, de om vânat. — E în altă lume, șopteau plini de venerație adepții, în timp ce Sampath nu le dădea nici o atenție, ci doar privea în gol peste capetele lor, lăsându-i să-i ridice piciorul și să și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
ale lui Susan. Mergând alături de ea, în ambulanță, Fiona auzise îngrijorarea din vocile personalului medical, văzuse temerea din ochii lor. Nu înțelesese majoritatea termenilor medicali care plutiseră pe deasupra trupului nemișcat al lui Susan. Numai cuvintele „acut“ și „critic“ i se întipăriseră în minte. Acum, după o operație de trei ore, Susan zăcea pe pat, în comă, conectată la mai multe aparate și pungi de perfuzie. Piciorul îi fusese reparat, numai că una dintre asistente îi avertizase pe Nick și pe Fiona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
și începea pustiul. Și tăcerea devenise atât de adâncă, încât Abdul își auzea bătăile accelerate ale inimii și zvâcnirile sângelui în tâmple. închise ochii, într-o zadarnică încercare de a alunga din minte acel peisaj de coșmar, dar i se întipărise atât de tare pe retină, încât avea senzația că aceea va fi ultima imagine de care va avea parte în agonia lui. Nici munți, nici stânci, nici teren accidentat; nimic altceva decât o depresiune netedă, o foaie de hârtie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
brânci brusc, făcu un salt și ajunse din doi pași la trei metri de mașina deschisă, cu revolverul armat și gata să tragă. Bărbatul care răspundea la ovații și urale cu brațele ridicate îl văzu aproape imediat, groaza i se întipări pe chip și întinse mâinile în fața lui, cu palmele deschise ca să se apere, în timp ce lăsa să-i scape un țipăt de spaimă. Gacel trase de trei ori, înțelese că al doilea glonț îi pătrunsese în inimă, îi privi chipul ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
să câștige? Întrebă Rachel cu scepticism. Nici gând. Umplu ceainicul de porțelan și aduse tava În camera de zi. — Deci, până la urmă cu ce vrei să te Îmbraci pentru Întâlnirea cu doamna consultant? mă Întrebă. * * * După-amiaza aceea mi s-a Întipărit În minte mai cu seamă ca momentul În care am aflat că Marks and Spencer Încetase să mai aprovizioneze cu Margarita linia lor de cocktailuri la conservă. Am fost tare necăjită. — De ce? am miorlăit eu jalnic la vânzătoare. — Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
uimire, ne aplecam în față toți trei și ne trăgeam înapoi, după cât de dramatică era lupta. Prin deschizătura cămășii zăream perna de grăsime de pe burta lui Toni. Pe ea creșteau multe fire de păr negru ca smoala. Încercam să-mi întipăresc totul în minte, ca să le povestesc mai târziu mamei și tovarășilor de joacă. Bărbații care urcau în ring erau îmbrăcați numai pe jumătate. Tot ce aveau de prisos pe ei sfâșiau, din simplul motiv că turbau de furie. Înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
reușit să descopere tehnica potrivită de mers, cea garantată în caz de cutremur, și astfel a apărut în ușă. Însă cutremurul, care durase doar câteva clipe, se sfârșise deja când el m-a cuprins în brațe, grăbit și cu frica întipărită pe față, mi-a pus pantofii și m-a scos, aproape alergând, din apartament. Pe coridor domnea o harababură totală. Nu ardeau becurile, iar vecinii strigau unul la altul cât îi ținea gura. S-au ivit lanterne și s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
pare că nu mai știu ce să îmi doresc nici măcar mie. La clinică suntem primiți cu o indiferență mută, teancul de hârtii de pe pat vorbește de la sine, o asistentă frumoasă ne conduce în salon, cu politețea unei cameriste de hotel întipărită pe față, iar eu sunt surprinsă să văd în cadrul ușii un polițist adormit, căscând fără întrerupere. Privesc în jurul meu cu suspiciune, ce mare personalitate păzește el aici, dar spre surprinderea mea, văd în patul din față un tânăr deosebit de frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
fapt, pentru o clipă toți bărbații îi seamănă, iar atunci sunt sigură că, și dacă ar trece prin fața mea, nu l-aș mai recunoaște, pentru că niciodată nu îl privisem cu adevărat, nu îi urmărisem liniile feței, pentru a mi le întipări în memorie, nu îi ghidasem vorbele spre urechile mele, ce șoptise acolo, între pulpele mele, respirația lui topind silabe dulci, care mi se prelingeau pe pielea fină, calde și lipicioase. Culorile semaforului se schimbă, dar eu privesc încă fumul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
îmi spună la revedere, stau lângă fereastră uluită și îl văd năpustindu-se afară pe poartă, îndreptându-se cu pași grăbiți spre o mașină argintie, abia acolo se oprește, își întoarce fața frumoasă spre clădirea noastră, iar pe ea este întipărită o frică fără margini, ca și când întreaga clădire, cu toate încăperile sale, ar sta să se prăbușească deasupra capului său. Nu mă mai pot abține, dau buzna în biroul lui Hava fără să bat la ușă, închid ușa în urma mea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]