89,143 matches
-
întotdeauna o ficțiune. În primul rînd, din pricina numelui, în al doilea rînd, tot din pricina numelui, în al treilea rînd, din pricina așezării geografice și, în al patrulea rînd, din pricina locuitorilor. Cum poate să se numească astăzi cineva Sf. Gheorghe, iată o întrebare la care dacă nu v-ați gîndit pînă acum, merită să o faceți serios de aici înainte. Cînd trec peste tine războaie, cînd morții nimănui se usucă pe marginea drumurilor și cînd auzi cum în bocancii lor umflați de lacrimi
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
oraș a continuat să se numească Sf. Gheorghe, ba chiar să și aibă în vecinătatea-i un lac pe care-l cheamă, pur și simplu, Sf. Ana. Această bizarerie m-a umplut deseori de uimire, m-a vituperat cu nenumărate întrebări și mi-a bruscat reprezentările geografice. Faptul că acest nume părea că vine din adîncimile Evului Mediu se răsfrîngea direct asupra percepției spațiale și multă vreme am crezut că Sf. Gheorghe se află undeva la marginea țării, acolo unde începe
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
nimeni, ar fi ieșit scandal? Mai mult ca sigur că nu. Și mai mult ca sigur că nimeni nu i-ar fi dat peste mînă procurorului Mircea Petrescu, luîndu-i cazul. l În JURNALUL NAȚIONAL nr. 3015, Ion Cristoiu își pune întrebarea " Cine a ordonat ca apărătorii Bagdadului s-o șteargă peste noapte?". Directorul de la Realitatea TV, care s-a văzut contrazis în ipotezele sale formulate la televizor, că regimul Saddam va rezista mult și bine în fața americanilor și că rezistența lui
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
excepție făcînd cîțiva politicieni ce țin să se legitimeze cu eroismul unei participări, nimeni în România nu mai crede în ceea ce s-a văzut la televizor." Dacă și-ar folosi mai atent memoria, analistul și-ar reaminti că semnele de întrebare n-au fost provocate de căderea lui Ceaușescu, ci de ceea ce s-a întîmplat după aceea. Cît despre cele petrecute la Bagdad, se pare că marea problemă a lui Ion Cristoiu e că americanii și-au permis să cucerească orașul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
în sufletul și în inima mea. Violeta Perlea, medic, București Stimate Domnule Manolescu, Am citit, recent, într-o gazetă următoarea relatare: "Nicolae Manolescu a atras atenția asupra faptului că nu există în Constituție cuvântul «cultură». Tot Manolescu a lansat o întrebare care pe mulți ne frământă: cine sunt oamenii din consulate, ambasade care ne reprezintă peste hotare?...", apoi a adăugat: "Mi-e frică de oamenii care ne reprezintă peste hotare"! Îmi pare rău s-o spun: formularea dumneavoastră e prea blândă
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
Alții, mai departe, pe țărm, la Trei papuci începuseră să-și învârtă firele de nailon cu plumb și să le arunce în larg cu speranță că măcar lor le va surâde norocul. Alții și alții soseau grăbiți, auzind vestea, punând întrebări, în dreapta, în stânga, cum întârzii într-o sală de spectacol și întrebi dacă piesa a început de mult, și ce act. Digul se umpluse de lume. Totul se încâlcise. Firele se încurcau între ele, nimeni nu mai știa a cui era
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
ci stăteau în sală la un loc cu participanții, o sală de altminteri de mici dimensiuni, astfel încât spaniola se suprapunea englezei și invers; așa se făcea că ieșea un talmeș-balmeș, o harababură de nedescris. "Ciudat", dar nu s-au pus întrebări de către cubanezi și nici nu s-au făcut comentarii. Tot noi, străinii am preluat și această sarcină. Tovarășii lui Fidel aveau mare grijă ca vorbele noastre să ajungă cât mai puțin la urechile participanților autohtoni, deși aceștia erau bine selecționați
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
toată seriozitatea, interlocutorul meu mi-a spus: "La Santo Domingo au murit din cauza uraganului patru sute de oameni. La noi, patru: unul era beat, altul s-a înecat în piscină, ceilalți doi sufereau de boli grave"! Și am mai pus o întrebare: am vrut să știu cât de mulți bolnavi de sida există pe insulă. Am fost privit cu mirare; sida într-o țără socialistă nu există; după care mi s-au servit unele precizări de ordin "științific": "există două tipuri de
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
se face tablou votiv, e locuirea în universul poeziei: "Ieri, îmi zise profesorul, la ieșirea de la curs am fost acostat pe stradă de un tînăr foarte simpatic și care purta sub braț porția sa de pîine, semn al rezonabilității. Însă întrebarea pe care mi-a pus-o era scandaloasă: ŤUnde cresc crinii?ť. Atît și nimic mai mult. După un scurt examen vizual, ca să văd de ce natură e liniștea tînărului, căci există o speță de liniște suspectă ca aceea de dinainte de
De citit la cald by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10389_a_11714]
-
ucidă și doi membri ai propriului său grup, întrucât avea suspiciunea că aceștia ar fi oferit informații despre el Securității. Bineînțeles, nu putem decât să ne întrebăm care dintre cele două imagini este cea reală: Șușman-eroul sau Șușman-criminalul? Răspunsul la întrebare va mai întârzia, probabil, multă vreme: cei mai mulți dintre actorii principali ai acestei drame sunt morți de aproape șase decenii, documentele oficiale (dacă mai există) sunt lipsite de credibilitate, iar mărturiile pe care se bazează cele două cărți provin de la persoane
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
cu confesiunea simplă, lipsită de stridențe, cu bunele și cu relele ei. Totuși, chiar și atunci când filosofează, naratorii cărții nu exagerează, nu cad în ostentație, ci îl determină chiar și pe cititorul cel mai leneș să-și pună semne de întrebare în același timp în care rămâne imersat în poveste. Gândindu-mă cum să concep această cronică, prima idee care mi-a venit în minte a fost să încep cu prezentarea succintă a cărților autoarei și cu o contextualizare a ei
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
prezentului, care își reflectă imaginea pe chipul fiecărei ediții în parte. Tradiția și modernitatea merg mînă în mînă, nu pot fi separate. Fiecare este semnul unei altfel de cercetări, tot așa cum fiecare dintre noi este semnul unei căutări. Ce căutăm? Întrebarea decisivă din punctul de vedere al lui Peter Brook. Pentru viață și pentru teatru. Care sînt căutările noastre, ale fiecăruia dintre noi, ale societății? Toate acestea se vor găsi și regăsi firesc în căutările festivalului, o căutare proprie, curajoasă, asumată
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
TV Antena 3: ,- Băsescu este ca lelița de la piață care scapă câte-o vorbă nepotrivită și își duce repede mâna la gură" Haralampy: - Bine că nu în altă parte... Anca Boagiu, ministrul Integrării: "- Liberalii sunt niște tovarăși căzuți din cer..." Întrebarea lui Haralampy: - În cap, doamnă? ȘTIRE DE SENZA}IE LA TELEJURNALE O reporteriță importantă și fericită, comentând pe imagini: - Bună ziua, doamnelor și domnilor! Președintele Traian Băsescu, aflat pe litoral, s-a așezat la o masă de pe Terasă împreună cu soția, și
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
Cronicar Telefonul fără fir Fost consilier prezidențial dna Renate Weber a acordat un interviu Academiei CAȚAVENCU (nr. 30). La o întrebare a lui Eugen Istodor, dna weber povestește o întîmplare de pe vremea cînd era la Cotroceni care-ți dă fiori pe șira spinării: "Eram la o ședință în care se discutau Legile Siguranței Naționale. Deși aveam mobilul închis, acesta a transmis
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
ca un nebun, ca un nebun, ca un nebun frumos și nobil, cu rasă, cu uitătură de prinț rus, alb, pe care nu l-a dat niciodată pentru nimic în lume. Teatrul. Teatrul. Teatrul... "A fi sau a nu fi?", întrebarea celebră și grea a lui Hamlet, rolul cu care Virgil a absolvit școala de teatru. De multe ori, ne spuneam cît este de important să înțelegem că viața este un dar și că trebuie să fim atenți ce facem cu
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
Apoi am fost foarte des în țările din centrul și estul Europei, am călătorit cît mi-au permis posibilitățile, de la Trieste pînă la Tallin. R.B.: Este România pentru dvs. acum doar o țară turistică sau și un fel de acasă? întrebarea mea vizează în aceeași măsură și Germania. R.W.: România este țara de care mă leagă primii 35 de ani din viață, este o țară despre care știu foarte multe, care mă interesează și, într-o anumită măsură, mă și
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
se poate, totuși, pune degețelul, înmuiat în tuș, pe prețiosul pergament. Prim, și cât de prețios pas în viață! Nu mai spun că făcut înaintea celui pe sol. Pe solul patriei. Va fi beneficiarul adult demn de anii bebelușiei? Iată întrebarea. Ofițeri din crema Securității, deveniți specialiști în sugari de ambele sexe, le-ar interpreta, după un cod ingenios întocmit de cei de la cifru, gunguritul, crizele de mânie, clipele de extaz, salivația din gurița edentată - și ar întocmi amănunțite rapoarte, transcriind
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
Măsură în toate. - Exact. - Am discutat oarecum mai tangențial despre literatură. Aș dori să ne oprim puțin și la acestă îndeletnicire a Domniei Voastre. Ar fi interesant de cunoscut ce rol credeți că ocupă azi valoarea în judecarea literaturi ? Adresez întrebarea unui critic cu antene extrem de fine. Asta cu atît mai mult cu cît criticii trăiesc în România mai tot timpul sub imperiul revizuirii. - Problema revizuirii a pus-o cel dintîi Lovinescu, cu talentul și competența lui de critic și mai
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
pentru a spune ce au făcut, cum au făcut și de ce au făcut. Mi se pare inadmisibil ca un proces verbal de securist, multiplicat cu n dosare să se transforme într-o probă a acuzării, înainte de a-l lua la întrebări mai mult decît legitime pe autorul procesului verbal. Fiindcă altfel ajungem să uităm că informatorii n-au fost totuși securiști, în timp ajungem să credem că securiștii par niște patrioți onorabili.
Informatorii abjecți și securiștii onorabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10420_a_11745]
-
-i la despărțire, prin poieni, semnele civilizației, ca să priceapă și el, codrul, că ei, telespectatorii, înțeleg să-l pregătească pentru asaltul final spre... defrișare. Că, mai bine mort, îl consolează ei frățește, decât să audă la fiecare talk-show televizat nelipsita întrebare: -Ați colaborat cu Securitatea? Ați făcut poliție politică? Bine e că, măcar acum, în perioada estivalăăăăă... Estivală?!? Apropo: la cei mai mulți realizatori/prezentatori de emisiuni estivale televizate, datorită temperaturilor excesive, nișa în care-și ascunseseră cu grijă rezerva de cultură, inteligență
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
ar putea aduce Domnului pentru toate câte le-a primit de la El. Și nu găsește nimic pe potriva binefacerilor, care să poată fi dăruit lui Dumnezeu drept recunoștință, decât moartea de martir. Căci și în Psalmul 115 stă scris despre această întrebare fără răspuns: Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie? (Ps. 115, 3). Și răspunsul, dat celui care se întreabă ce va da Domnului pentru toate pe care le-a primit, sună astfel: Paharul mântuirii voi lua
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dar el a rezistat cu tărie atât de neclintită încât n-a vrut să spună nici numele lui nici numele poporului și nici al orașului din care se trage, nici dacă e sclav ori dacă e liber, ci la toate întrebările răspundea în limba latină<footnote Notă Pr. Bodogae: Sanctus se trăgea din populație de origine latină; dintre ceilalți, care aveau încă nume tot latinești, unii proveneau din Orient, cum e cazul cu Attalus din Pergamul Asiei Mici. (n.s. 21, p.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
neslugarnic cu prietenia cea dumnezeiască, se urcă, dând trupul său acelora care numai pe acesta îl pot avea”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV a, cap. VIII, 57.1., în PSB, vol. 5, p. 262) „Ni se pune, însă, și întrebarea: Pentru ce nu sunteți ajutați când sunteți prigoniți? În ce ne privește, pentru ce să ne socotim nedreptățiȚi, când prin moarte suntem sloboziți să mergem la Domnul, când schimbăm o viață cu altă viață, așa cum trecem de la o vârstă la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
din Palestina, VIII, 9-12, în PSB, vol. 13, p. 408-409) „Ce să spunem de neuitatele cuvinte rostite de acești oameni dumnezeiești, prin care, fără să le pese prea mult de suferințe, ei răspundeau cu o față surâzătoare și veselă la întrebările judecătorului, zâmbindu-i curajos în timpul torturării și dezarmându-l adeseori? De fapt, când li se cerea să declare din ce Țară se trag, ei se fereau să numească cetatea lor pământească, indicând pe cea adevărată, spunând că sunt din Ierusalim
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de sine", pe care o poate străbate un personaj. Cine este acest Filimon, anunțat din titlul romanului? Fără alt determinativ, e nume sau prenume? "Tu nici numele nu-ți știi!" - exclamă cineva la un moment dat (p. 298). E și întrebarea stăruitoare a personajului despre sine însuși, de-a lungul întregului roman. El nu e cine credea că e. Aflat în comă, la limita dintre viață și moarte, într-o stare de semi-conștiență, el imploră destinul să-i mai dea trei
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]