1,942 matches
-
de univers, este o galerie a valorilor naționale, în care prind nu numai contur, ci viață toți eroii și poeții noștri. Este o pecete teleormăneană pe Ceahlău, pe mare, pe Alba, pe Balcic și e o lamentație în care se întrezărește lacrima profetului Ieremia, plangând pentru Ierusalim. VV Popescu mângâie istoria cu versul, face dreptate uitaților și ridică vălul prăfuit de pe valorile noastre naționale. Este o cronică în versuri, elaborată tematic, minuțios, parcă temându-se să nu-i scape ceva, să
O CRONICĂ MINUȚIOASĂ DE RESTAURARE A VALORILOR NAȚIONALE de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378522_a_379851]
-
ce se deschide pentru a ne dezvălui nectarul vieții - Mercur volatil prin coridorul timpului, inima departe îți fuge să mă cuprinzi, emoțiile îți sunt unde care-ți electrocutează corpul. Nu ai mai simțit asta parcă niciodată, abia dacă-ți mai întrezărești pașii, știi că sunt un strigăt al sufletului tău, singurul semn este cel al tăcerii. Vântul serii ne-a risipit cântecul și-o primă stea urcă treptele templului. - Pot să te sărut, cu lacrima mea, pe flori și pe buze
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
valoarea scrierilor sale fiind recunoscută prin numeroasele premii din țară și din străinătate, iar câteva opere au fost traduse în câteva limbi de circulație internațională (spaniolă, engleză) care i-au conferit o largă popularitate.” Din autobiografia postată pe un site, întrezărim de la bun început verva și umorul acestui scriitor binecunoscut: “CONSTANTIN T. CIUBOTARU, T vine de la tata, pe care-l chema Toader, născut în Reusenii lui Ștefan cel Mare. Sunt un Fecioară, începând cu 7 / 09, 1938, din Udeștii Sucevei. DIPLOMAT
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
niciodată. I-ai simțit în gând și-n suflet misterul, splendoarea-i toată. Fără firmament lumea ta-i pustie, n-ai niciun reper, nicio perspectivă. Nu poți să te-opui ca viața să-ți fie dusă-n derivă. N-ai întrezărit steaua ta polară, dar ai fost convins că e-ntr-un Acolo strălucind intens o lumină clară în blând tremolo. Ești trist că n-ai fost tors din caer teafăr, că ți-au dat pământ refuzându-ți crugul, și nu
FÃRÃ CER de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381846_a_383175]
-
lacrimi, gata să le dea drumul. - Nu știu, Gabi, ce să mai aleg din viața mea, prea multe s-au adunat, am obosit încercând să ies la liman. Mi se pare atât de nedreaptă viața, când am sperat și am întrezărit o nouă șansă, am primit lovitură după lovitură. O să-mi fie greu, dar m-am decis, nu mă mai întorc la Nicolae. Nu am mai spus nimănui până acum, dar viața mea cu el a fost un calvar. Am primit
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380427_a_381756]
-
turn. Ai năvălit cu frumuseți de îngeri, Și caii tăi sălbatici, ne-nșeuați Au dat o brazdă nouă la hotare, Sămânța bună să o cultivați... Am ars mocnit sub licăriri de stele, Ca focu-n stuful toamnei neperechi; Prin fumul alb, întrezăream aievea Reconstruirea Turlei celei Vechi. Deși aproape, mi-ai rămas departe, Cu tot suavul clipelor târzii, Iar în povestea scrisă-n nopți cu lună Am vrut să fim..., dar n-ai putut să fii! DEPENDENTĂ Te scriam pe ziduri, în
PETALE DIN FLOAREA DE LOTUS (1) de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380603_a_381932]
-
de suflet a îndrăgostitei. Raporturile acestea nefirești ale tânărului cu gemenelor devin și mai ciudate puse în paralel cu celelalte relații intime ale lui. Astfel, cu Mioara se dovedește un amant blând, răbdător, cu o atitudine ce face să se întrezărească perspectivele mariajului, iar alături de Sanda aproape are epifania că s-a descoperit pe sine în ființa ei. Toate acestea ne conduc la ideea că Valentina-Vali este o singură fată, când diavol, când înger, când securistă, când funcționară în învățământ, optica
DEDUBLAREA ÎN ROMANUL RĂZBUNAREA GEMENELOR DE AL. FLORIN ŢENE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379384_a_380713]
-
căreia am putut ajunge mai târziu în Eretz Israel.. În iadul acela, în vremurile și locurile acelea cufundate în beznă, când,din păcate,se adeverea din nou, si cu fiece zi ce trecea, proverbul " Homo homini lupus", s-au mai întrezărit din când în când și unele puncte luminoase, unele licăriri în întuneric. Unul din aceste puncte luminoase pentru mine, a fost avocatul Dădu Rosenkranz. Numele meu de familie era Sirota, dar a fost ebraizat și schimbat în Snir,deoarece se
POVESTIREA LUI FIMA, COPILUL DIN TRANSNISTRIA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379436_a_380765]
-
în lături, pe zări se destramă, De parcă-ar pleca dar nu se îndură. Și parcă nu are de-acuma nici lege, Cu razele-n aer, ușor se-încălzește, Pe-o boare de vânt, căutând să dezlege, Misterul ce toamna, îl întrezărește. Octombrie, coșuri cu fructe pe-ales, Purtate cu zel, de cucoane grăbite, Grădina-n prefaceri de propriu-i cules, Se-mbracă cu frunze covor, ruginite. Și când își deșiră veșmântul țesut, De vânt, risipit în frunze pe-alei, Găsești că
POEME DE TOAMNA de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379458_a_380787]
-
în lături, pe zări se destramă, De parcă-ar pleca dar nu se indura. Și parcă nu are de-acuma nici lege, Cu razele-n aer, ușor se-încălzește, Pe-o boare de vânt, căutând să dezlege, Misterul ce toamnă, îl întrezărește. Octombrie, coșuri cu fructe pe-ales, Purtate cu zel, de cucoane grăbite, Grădina-n prefaceri de propriu-i cules, Se-mbracă cu frunze covor, ruginițe. Și când își deșira vesmântul țesut, De vânt, risipit în frunze pe-alei, Găsești că
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
în lături, pe zări se destramă,De parcă-ar pleca dar nu se îndură.Și parcă nu are de-acuma nici lege,Cu razele-n aer, ușor se-încălzește,Pe-o boare de vânt, căutând să dezlege,Misterul ce toamnă, îl întrezărește.Octombrie, coșuri cu fructe pe-ales,Purtate cu zel, de cucoane grăbite,Grădina-n prefaceri de propriu-i cules,Se-mbracă cu frunze covor, ruginite.Și când își deșira vesmântul țesut,De vânt, risipit în frunze pe-alei,Găsești că
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
ÎN FRAC DE FUM, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1775 din 10 noiembrie 2015. O umbră fără chip de nori înlăcrimată În arăbescul toamnei agale se deșiră, Năluca-n frac de fum, spre nicăieri se-ndreaptă, O-ntrezăresc prin ceață și simt cum mă respiră. Lumina obosită scâncește-n felinare, Neliniștea aceasta, un fel de purgatoriu, Poveste despletește, jăratec de frunzare, Non sens de jinduiri în rug de iluzoriu. Desprinsă dintr-o carte, cu foi îngălbenite, Apusă de
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
aripi de tandrețe m-ating ușor pe buze, Pe umeri se așază ținându-se de ... Citește mai mult O umbră fără chip de nori înlăcrimatăîn arăbescul toamnei agale se deșiră,Năluca-n frac de fum, spre nicăieri se-ndreaptă,O-ntrezăresc prin ceață și simt cum mă respiră.Lumina obosită scâncește-n felinare, Neliniștea aceasta, un fel de purgatoriu,Poveste despletește, jăratec de frunzare, Non sens de jinduiri în rug de iluzoriu.Desprinsă dintr-o carte, cu foi îngălbenite,Apusă de
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
lui Stalin următorul portret: „Comunist îmbrăcat în haine de mareșal, dictator ascuns sub o simplitate șireată, cuceritor cu un aer de om cumsecade, își dădea toată osteneala să înșele. Însă tot pe atât de violentă îi era pasiunea, care se întrezărea adesea, nu fără un farmec perfid”. Conștient întrucâtva de răsplata meritată pentru atrocitățile comise, după ce adevărul va ieși la lumină, Stalin îi spunea lui Molotov în timpul celui de-al doilea război mondial: „Știu că după ce voi muri, vor arunca gunoaie
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
de fixare în scris a unor stări comune tuturor oamenilor. Până să găsească acele cuvinte care exprimă adevărul ființei, se trece printr-o suită de dibuiri, interogații, contraziceri, chiar și reduceri la absurd, pentru ca, în cele din urmă, să se întrezărească și adevărul ființei. S-ar spune, la o primă vedere, că totul este atât de limpede spus, încât n-ar mai fi nimic de adăugat, ideile având deja puterea unor axiome. Și totuși, o oarecare nesiguranță a zicerii, teama că
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA;VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381086_a_382415]
-
nubian că un trimis care a arătat gărzilor un inel cu vulturul Romei, dorește să-i vorbească. -Să intre, porunci procuratorul Ponțiu Pilat. În încăpere își făcu apariția un bărbat solid, cu o mantie lungă până în pământ dincolo de care se întrezăreau veșminte persane scumpe. Cel venit își scoase toca sa albă și făcu o plecăciune adâncă. -Numele meu este Ruthavan, mărite procurator. Sunt prinț al Persiei din spița guvernatorului de Dacha și fiu al marelui prinț Melchior, mare mag și maestru
FRAGMENTUL NR. NOUA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380850_a_382179]
-
cineva așa cum o poți cunoaște din propriile sale creații. De formație inginer, cu evidentă aplecare spre latura practică a vieții, evoluând de-a lungul anilor conform firii sale dinamice, despre Domnica Vărzaru multe pot să spun, dar n-am putut întrezări în ea și clocotul poetic. Dar ea, parcă intuind, a pregătit o replică: „Dacă nu m-ați cunoscut/ Nu-i pentru că am fost departe/ În mari adâncuri, sfere-nalte./ E pentru că n-ați cercetat/ Trăirea gândului, din care/ Au răsărit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
cineva așa cum o poți cunoaște din propriile sale creații. De formație inginer, cu evidentă aplecare spre latura practică a vieții, evoluând de-a lungul anilor conform firii sale dinamice, despre Domnica Vărzaru multe pot să spun, dar n-am putut întrezări în ea și clocotul poetic. Dar ea, parcă intuind, a pregătit o replică: „Dacă nu m-ați cunoscut/ Nu-i pentru că am fost departe/ În mari adâncuri, sfere-nalte./ E pentru că n-ați cercetat/ Trăirea gândului, din care/ Au răsărit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
Acasa > Literatura > Proza > REVANȘĂ PIERDUTĂ Autor: Silvia Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Printre fluturii sprințari ce se ridică din dezolarea străzii, în piruete grațioase către văzduhul morocănos, se întrezărește imaginea apocaliptică a norilor, ce se adapă direct din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să
REVANȘĂ PIERDUTĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374330_a_375659]
-
esența propriei liniști, din tăcerea absolută... Valul de speranțe ce inundă marginile abrupte ale propriilor simțiri adeseori alină cu mângâierea stropilor săi, suavi, ca de ploaie de vară, și revigoranți îndelung, netezimea catifelată ce îmbracă inima, al cărei contur se întrezărește ușor în zări, în imaginile ce reflectă în apusuri de soare ritmurile sub care se zbat neîncetat, să se facă simțite, pulsurile lumii... În pași alerți, înaintând intuitiv prin anticamera întunecoasă a timpului apropiat, parcă pătrunzând într-o vagă formă
ÎN TĂCERE, PRIN ANTICAMERA TIMPULUI APROPIAT de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374329_a_375658]
-
mai mult decât una”) Poemele Irinei Lucia Mihalca includ teme fundamentale, substanță din care se naște poezia, una amintindu-mi de o viziune a lui M. Sadoveanu, marele poet în proză, în care, ca un responsabil lucid față de soarta Universului, întrezărea “vânturile sfârșitului”, vremea când “va cădea uriașă noastră uzina” (“Cântecul ciocârliei”). Probabil că se va întâmpla asta cândva, așa cum a prefigurat și Irina Lucia Mihalca - și ea, cu privilegiul gândului neadormit - în poemul “O imensă sferă carbonizată într-o prăpastie
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
-i sclipitoare în mintea prea loială, Deși magia amorului apare a fi clipa ideală. Îmi este dor de omul pe care-n tihnă îl iubesc, Prin lacrimile labirintului durerea-mi hrănesc. Deși trecutu-i umbra în care cu greu o întrezăresc. Azi vreau din nou cu intesitate ca ieri să o retrăiesc. Soarele n-apune în zbor sufletele ce călătoresc. Deși depărtările ne despart, sufletul nu-l robesc. Mă știi, mă vezi cu ochii minții și crezi tu oare? Că durerea
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
ROȘU Pe strada amintirilor din lumina suavă, candidă a tăcerii, Femeia în roșu docil și subtil viața mi-a intersectat. Privind prin ocheanul de chihlimbar al porții dorului, Am secătuit izvorul vibraților printr-un ritm cugetat. Ritmul pașilor de tangou întrezărea simțul amorului. Amor ce călăuzea frumusețile negrăite ale durerii, Necuvântătoare, de viață dătătoare și îmbietoare. Din adâncul apelor m-a privit prin oglinda inimii, Cuprinzând în brațele calde dimensiunea stelei acelei vestale, Plină de voluptate atingea frumusețea seminței stelare. Căldura
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
pe margine, de parcă era paharul preotului ce servea împărtășania în timpul căsătoriei religioase. - Vive la vacance! completă și Ana urarea bărbaților. La masa celor două perechi deosebite, se instala buna dispoziție în seara de iulie, o seară răcoroasă însă plăcută. Se întrezăreau semne precum că a doua zi va fi timp bun de plajă, cerul fiind senin și plin cu stele, de parcă după amiaza nu a fost una furtunoasă. Tinerii se bucurau din plin de toate bunătățile de pe masă și ospătarul avea
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
sale, la care, deci, nu au aflat decât miere curată și sfântă, strălucind autenticitatea adevărului mântuitor. Recunoaștem cu toții adevărul și realitatea că Părintele Dumitru Stăniloae avea un chip frumos și pașnic, asemeni crinului Bunei Vestiri. În fața lui senină și diafană întrezăreai cu ușurință „chipul nemuritor al lui Dumnezeu - Iubire” iar din vorba lui filocalică simțeai savoarea „persoanei omului în veșnic dialog cu Dumnezeu”. Gesturile lui calme și niciodată de prisos concordau cu gândirea lui sistematică, lipsită de orice ambiguitate. Scrisul său
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]