4,649 matches
-
Acasa > Strofe > Atasament > CER IERTARE Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1696 din 23 august 2015 Toate Articolele Autorului CER IERTARE Trupul meu se sfâșie, Mintea mi se-ntunecă, Sufletul se chinuie, Toate dor cumplit de tare. Cer IERTARE! Rana se deschide-ncet, Limba mi se-mpleticește iar, Mâinile-mi rătăcesc vulgar, Toate dor cumplit de tare. Cer IERTARE! Glasul mi se-neacă-n plâns, Mersul se-ntoarce când
CER IERTARE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373795_a_375124]
-
și obraznice. Eu n-am curent, dar am de lucru. Mă cert cu clientul, el retrage comanda, nu mai am de lucru. Doar G. e calm ca un hoit pe scaunul pe care îl ocupă din lipsă de ocupație. Se întunecă... Și azi e opt dimineață. Pe stradă, aceleași putori. Gerul e altul, mai apăsător parcă. Acum am curent, dar nu mai am net. Rusia îi dă României cu flit. Sun la Romtelecom. Apăs de 100 de ori pînă cînd robotul
N-ai gaz, nu poţi s-o arzi nici pe internet by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19074_a_20399]
-
-ntristării Și-un suflet ce-n lacrimi ar vrea să se-nece. E-atâta durere, de-i curge prin vene, O simte-n artere zvâcnind ca vulcanul, Se-mprăștie lava, va face cangrene, De gânduri flămânde, hrănindu-i coșmarul. Se-ntunecă viața, iar patul odihnei Așteaptă să-și culce durerile toate, Se-apropie ceasul când porțile tihnei Vor fi descuiate-n singurătate. Pe cât de departe îi ești tu copile Pe-atât de aproape e clipa plecării, Hai, vino acasă, din lumi
LA POARTA-NSERĂRII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349227_a_350556]
-
povestească, fiecare cu alte cuvinte, cum au simțit un fel de fior, de căldură interioară binefăcătoare pe toată durata rugăciunii și pe care nu o mai cunoscuseră în alte împrejurări. Cert este că la un moment dat, cerul s-a întunecat aproape dintr-odată, ia uite ce repede s-a făcut seară și-au zis ei, pustnicul a mai continuat să se roage un timp în tăcere, apoi s-a sculat primul zicând scurt: - Să ne adăpostim undeva. Ei rămăseseră fără
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
Acasa > Impact > Scrieri > LINIȘTE SUFLETEASCĂ Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1218 din 02 mai 2014 Toate Articolele Autorului Se întunecase de-a binelea. De undeva dintr-un colț al cimitirului, ascunsă de după niște lilieci înfloriți, se desprinse o umbră. Era o bătrânică gârbovită ce se mișca greoi sub povara anilor și a amărăciunilor care apăsau mai mult pe bâta cocârjată
LINIŞTE SUFLETEASCĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360241_a_361570]
-
din mulțime. Pătru ridică brațele către cer și rosti la fel de zâmbăreț: - Oameni buni, nu vă temeți de puterile sale! Diavolul în realitate nici nu există! El este numai în obsesia noastră și numai ideea existenței lui ne domină și ne întunecă mintea și sufletul. Această babă este neputincioasă! - Atunci de ce ne mor vitele și se prăpădesc recoltele când face farmece pe broaște, gheare de pasăre, oase de morți sau de pește? - întrebă o femeie contrariată. - Numai Dumnezeu le știe pe toate
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
e o temniță în care oamenii, cu firi diferite, se închid și se urăsc reciproc crezând că au fost pedepsiți să ispășească pe nedrept pedeapsa celuilalt... Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 1 (1980) Loviți, oamenii se întunecă, ceva străin pune stăpânire pe ei, le spulberă frumusețea privirii, le ia surâsul, le chircește sufletul și le desfigurează chipul. Marin Preda în Viața ca o pradă Există astfel de bărbați peste care dă norocul de le iese înainte o
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
din cenuța”. Despre ce apocalipsa este vorba, ce înseamnă această abordare tragi-comică într-un astfel de context? Să tragem de aici concluzia că în viziunea Melaniei Cuc, apocalipsa este în mod obligatoriu luminoasă și sângeroasă, tocmai pentru a nu fi întunecată și sângeroasă? - Da, aici e altceva. „Miercurea din cenușă” este românul în care încerc să redau marasmul care face să-i crească adrenalină omului modern. Un drog cu care ne obișnuim, ne desfătam făcând uz de tot apanajul unui modernism
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
din cenuța”. Despre ce apocalipsa este vorba, ce înseamnă această abordare tragi-comică într-un astfel de context? Să tragem de aici concluzia că în viziunea Melaniei Cuc, apocalipsa este în mod obligatoriu luminoasă și sângeroasă, tocmai pentru a nu fi întunecată și sângeroasă?- Da, aici e altceva. „Miercurea din cenușă” este românul în care încerc să redau marasmul care face să-i crească adrenalină omului modern. Un drog cu care ne obișnuim, ne desfătam făcând uz de tot apanajul unui modernism
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
păcătos? Azi cânt voios și-Ți laud măreția Căci m-ai salvat și-s fiu a Lui Cristos! Privea din ceruri Tatăl spre Fiul răstignit! Privea din ceruri Tatăl spre Fiul răstignit Și mii de lacrimi udă pământul răvășit... Se-ntunecă o clipă a soarelui lumină... O, cântă nedreptate să moară fără vină! Să moară pe o cruce Ea, veșnica Iubire Ce-a părăsit sublimul să vină-n omenire Și-a străbătut pământul de dragoste purtat Să scape lumea toată de
OMAGIU DIVIN...DE SĂRBĂTOARE de MARIA LUCA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384842_a_386171]
-
roi de fluturi, Se pierde roua-n marginea grădinii. Doar picături de ploaie poți să scuturi Din iarbă și din verdele tulpinii. Prin spuma mărilor urmăm delfinii, Spre vămile iubirii, cu tributuri. Iar orizontul fuge prea departe Și violet se-ntunecă amurgul. De stânci, strivite, valurile-s sparte, Chiar timpul tace, mut e demiurgul, Când ora în secunde se desparte, În contemplarea ta oftează burgul. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: DELFIN / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DELFIN de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384894_a_386223]
-
și apă nu ți-a dat Iar coasta ți-am împuns-o și am bătut piroane În brațele deschise a caldă-mbrățișare. Te-am pironit pe Cruce între cei doi tâlhari Plângea Golgota, Doamne, plângeau toți munții mari S-a-ntunecat și cerul, s-a despicat pământul S-a săvârșit lucrarea , am răstignit Cuvântul! Îngenunchez sub Cruce vărsând lacrimi amare Te-am răstignit, Hristoase, și sufletul mă doare. Te răstignesc și astăzi cu fapta și gândirea Iar tu mă răsplătești cu
TE-AM RĂSTIGNIT, IISUSE! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384952_a_386281]
-
un condamnat. Iar pe Dealul Căpățânii, Răstignit între tâlhari, L-au batjocorit „stăpânii" De trădători mercenari. Chinuit în răstignire, Coroană de spini I-au pus, Să-I mărească pătimire Împăratului Iisus. Cu piroane în picioare Și în mâini, așijderea, Se-ntuneca glob de soare, Să nu-I vadă durerea. Curgeau lacrimile Maicii De-a Fiului durere, Udând rădăcina crucii Până la Înviere. De gărzi împărătești păzit, Până Și-a dat duh de viață, Într-un giulgi alb L-au învelit, Cu mulți
PATIMILE, MOARTEA ȘI ÎNVIEREA LUI IISUS HRISTOS de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384959_a_386288]
-
din mlaștina disperării (Editura Scara, București, 2014) că el a cedat torturilor fizice și psihice și, la un moment dat, a ajuns să-și renege credința, a simțit, și povestește cum a simțit el, pierderea harului, de parcă se îndobitocise, se întunecase la minte ca un om fără rațiune, care nu mai gândea. Și recunoaște el apoi că în starea aia de demonizare suferindă pe care a trăit-o îi părea rău, avea momente de pocăință, dar după ani de zile, după ce
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
coama largă a pinilor, de sub spinarea dealului „La Spechică”, a bătrânei văduve, vindecătoarea satului, trecută ușor peste 95 de ani, înțeleaptă ca sfânta Duminică și blândă ca o poveste. Pe la cinci jumătate, deja se lăsa seara; așa e iarna, se întunecă repede. Mergeam și noi băieții, veniți și de prin alte sate, să furăm câte un sărut, de la vreo codană, ce clipea sfioasă din genele-i arcuite, stând pitulată după celelalte, în colțul sobei de teracotă crăpată, torcând din furcă lâna
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385173_a_386502]
-
mea? Alma nu-și găsea expresiile potrivite. - Aterizarea ...pantalonașii ... - Nu se știe niciodată când te poți află într-o conjunctură asemănătoare. - Adică? - Sunt ferm convins că vărul meu Eustace, ar fi cu ochii în patru. Alma simțea că i-se întunecă privirea. - My lord, de dată asta ați depășit limita! Remarcă este inutilă. Nu mă interesează sir Eustace. - ... dar pe el îl interesează de tine. - Nu am făcut nimic nepotrivit. Spre deosebire de .... - De ... ? - Nimic! Mă aflu în reședința voastră doar ca guvernantă
MY LORD (VIII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385170_a_386499]
-
dulăul curții, pornit să dea chemare spre stelele înghețate ale nopții... * Povestitorul ridică pleoapele cutremurat de zgomote. Pământul se rupea în bucăți, bătut de tunete și fulgere fără pic de ploaie. Doar grăunți de pământ și perdele de praf îi întunecau privirea. Un duduit ca la sfârșit de lume îi dezvălui că se afla în mijlocul unei lupte. Înmărmuri când i se perindară prin fața ochilor cai nechezând a disperare, pierzându-și călăreții, căciuli de miel, ișlice încurcându-se în cădere cu turbane
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > VIS ALB (POVESTE) Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Grupul de călăreți se distingeau năluci întunecate peste întinderile albe încarcerate sub cușmele de zăpadă și sub gerul ce-și înfipsese colții crânceni în coastele colinelor și în toată suflarea naturii. Goana cailor sfâșia liniștea așternută peste întinderile cernite ale Văii Întunecate, străbătută de râul ale cărui
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
colțuri, își povestiră unul altuia peripețiile amuzante de pe vremea când erau simpli muritori, dar și faptele și isprăvile de după moarte. După o noapte de distracție, extenuați, către orele dimineții se retraseră prin cotloanele palatului sau în adâncul grotelor umede și întunecate pentru odihnă. Dar la acest mare eveniment al familiei de vampiri participă și Ursuz. Contrar așteptărilor, de data aceasta luă o înfățișare de personaj vesel. Cu acest prilej, află că mormintele vampirilor erau răspândite pe întreg teritoriul țării. Dintre toți
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
întreaga natură rămânea neclintită ca nu cumva să-i întrerupă cu freamătul său concertul. Deodată însă astrul strălucitor al nopții se întristă și o neliniște apăsătoare se așternu în preajma palatului cocoțat pe muchia muntelui. Prințesa oftă și chipul i se întunecă. - Ce s-a întâmplat, draga mea? - tresări prințul. - Am o presimțire... Ceva tulbură atmosfera... - Anotimpurile își au capriciile lor. Vara cu călduri înăbușitoare, dar și cu ploi repezi, furtuni și trăsnete dezlănțuite peste întinderi, iarna cu zile fermecătoare când ninge
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
punct slab, ceea ce demonstrează că avem totuși un fel de viață sau, mai bine - zis, plutim între viață și moarte... - Dacă lumea voastră pare atât de perfectă, atunci de ce te-ai întristat? - Vremea va fi schimbătoare și vor urma nopți întunecate cu vijelii însoțite de fulgere și tunete, ploi torențiale ale căror ape se vor învolbura în râuri furioase, dar asta nu mă îngrozește. Am totuși o senzație stranie... Cerul dă semne că vor urma vremuri tulburi ce vor produce dezastre
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Ce de gânduri mă inundă, potopindu-mă cu toamne! Nu mai pot să duc pe umeri nostalgii și lacrimi, Doamne. Limpezește-mi ochii, astăzi, când perdele reci, de ploaie Îmi întunecă albastrul, greutatea lor mă-ndoaie. Este toamnă și în mine, cum e toamnă peste lume; Te-aș chema să-mi ștergi obrazul, însă nu știu niciun nume; Să-mi răspundă-acum, ecoul, ce-a rămas închis în tine, Când te-am
ESTE TOAMNĂ ŞI ÎN MINE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384517_a_385846]
-
nu-mi stă-n suflet grea. Stau lângă mine îngerii când încercat, ca Iov, mângâi în lumea plângerii dureri fără istov. E lângă mine-aproapele, când stau la pieptu-i strâns, să îmi sărute pleoapele sub care râde-un plâns. Durerile se-ntunecă și viața-mi, zi de zi, în împlinire lunecă fără s-o pot opri. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1581, Anul V, 30 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384548_a_385877]
-
Se bucură în sine. Jocul continua. Tensiunea devenise apăsătoare. Cei trei perdanți asudau abundent. Joc după joc, tânărul câștiga. La un moment dat, conștientizară că epuizaseră toți banii. Ar fi fost cuminte să plece, dar siguranța victorioasă a junelui le întuneca gândirea. Așa acceptară bizara lui propunere de a juca pe ANI. Da! Dacă nu mai aveau bani, ani aveau îndestul! Să-i mizeze! Fură de acord, în speranța că sorții li se vor schimba, devenindu-le prielnici. Reluară jocul. Tot
CARTOFORII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384621_a_385950]
-
de forme pătratice, parcă era o tablă de șah infinită. Oare câte partide s-au jucat pe acea tablă, câți locuitori au locuit, apoi au plecat din acele locuințe vremelnice ale câmpiei Hindusului? De la o vreme, întinsa câmpie s-a întunecat, iar în direcția de zbor au apărut cetăți strălucitoare de nori învolburați, care, după cum mi-am dat imediat seama, acopereau un masiv muntos respectabil. Dar cel mai negru și înfricoșător dintre nori acoperea un anumit munte din masiv, munte izolat
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]