2,049 matches
-
unicității, imparțialității și egalității în aceeași măsură a justiției pentru toți cetățenii. ... 14. Față de această împrejurare, în ceea ce privește căile de atac diferite prevăzute de cele două acte normative - Legea nr. 85/2014 și Codul de procedură civilă -, Curtea învederează că, în mod constant, în jurisprudența sa, a arătat că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor, pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a
DECIZIA nr. 162 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288831]
-
21 și ale art. 124 alin. (2) din Constituție, precum și cu cele europene și internaționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată. ... 19. Referitor la menționarea dispozițiilor art. 126 alin. (3) din Constituție, Curtea învederează că acestea nu au aplicabilitate în realizarea justiției prin Înalta Curte de Casație și Justiție în calitate de instanță de judecată în căile de atac, ci au efectivitate în interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești
DECIZIA nr. 162 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288831]
-
9 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este una de respingere, ca inadmisibilă, a sesizării, aceasta conține considerente decizorii de natură să conducă instanțele care judecă procesele precum cele învederate în decizie la o anumită soluție, excluzând, practic, o altă interpretare decât cea învederată de instanța supremă. Instanța supremă, în paragraful 126 al deciziei criticate, a statuat că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate
DECIZIA nr. 169 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288882]
-
Traian Briciu, incident procedural ce a determinat depunerea la Dosarul Curții Constituționale nr. 55D/2020 a unui înscris din partea acestui organism profesional, prin care a fost returnată citația emisă, solicitându-se, totodată, acordarea cheltuielilor de judecată aferente înscrisului depus. Magistratul-asistent învederează, totodată, că Uniunea Națională a Barourilor din România - UNBR - prin președinte Traian Briciu nu este parte în Dosarul Curții Constituționale nr. 55D/2020. ... 4. Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază ca fiind inadmisibilă cererea formulată de Uniunea Națională
DECIZIA nr. 187 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288858]
-
între consumatori și nici nu este îndeplinită condiția privind dreapta și prealabila despăgubire; (ii) art. 47, deoarece, în contextul în care apare ca o măsură de protecție/asistență socială, astfel cum reiese din expunerea de motive a legii, prin care se învederează că legiferarea este necesară în contextul în care debitorii - persoane fizice - din contractele de credit nu dispun de mijloacele necesare achitării creditului către instituția de credit, aceasta nu poate fi dispusă decât de către stat pe propria cheltuială din bugetul
DECIZIA nr. 353 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288686]
-
În aceste condiții, din perspectiva prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 teza a doua din Legea nr. 77/2016 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. ... 15. În acest context, Curtea mai învederează că revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze
DECIZIA nr. 353 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288686]
-
locale și cele care reglementează organizarea și desfășurarea activității de turism (cazarea turistică, licențele de funcționare în turism, certificatele de clasificare pentru structuri de cazare etc.). ... 21. În ceea ce privește celelalte chestiuni arătate de autorul excepției de neconstituționalitate, Curtea învederează că acestea sunt aspecte cu privire la cazarea persoanelor care desfășoară activități economice sau de altă natură și se află temporar într-o anumită localitate în regim de delegație, detașare etc. și care sunt reglementate de alte norme legale, fie
DECIZIA nr. 351 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288698]
-
legate de momentul deschiderii procedurii insolvenței (fără a se preciza de care) ca moment de referință, dar fiind pentru o perioadă anterioară sau ulterioară acestuia (Decizia nr. 565 din 8 iulie 2020, paragrafele 100 și 101). ... 17. Totodată, Curtea a învederat că în tot cuprinsul Legii nr. 200/2006 apare în mod frecvent alăturarea „administratorul judiciar/lichidatorul judiciar“, ceea ce semnifică voința legiuitorului de a asigura un cadru legal flexibil pentru interpretarea și aplicarea textelor respective, cu adaptarea la situația concretă/etapa specifică a
DECIZIA nr. 223 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288763]
-
tratarea diferită a unor probleme ce țin de inegalitate nu este numai permisă, ci chiar cerută. Astfel, având în vedere motivele de drept, dar mai ales motivele de fapt care au stat la baza adoptării măsurilor de stimulare a adopției, învederează pârâtul că H.G. nr. 798/2021 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției a fost adoptată cu respectarea prevederilor legale. Pentru toate considerentele anterior expuse, solicită, în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
efectiv de acces la un tribunal nu înseamnă, însă, un drept necondiționat de a obține un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă și nici dreptul la o procedură gratuită în această materie. Așa fiind, Curtea Constituțională a învederat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă o garanție suplimentară a accesului efectiv la justiție, fiind adoptată pentru îmbunătățirea accesului la justiție și pentru a se acorda sprijin din partea statului persoanelor care sunt parte într-un litigiu
DECIZIA nr. 191 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288277]
-
cu împuternicire pe care o depune la dosar, lipsind petentul X și pârâții Guvernul României și Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția generală juridică. Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții faptul că la data de 30.12.2021, prin serviciul registratură, s-a depus de către reclamantul X o cerere precizatoare 1 exemplar (e-mail), precum și faptul că la data de 30.12.2021 s-a depus de către pârâtul Comitetul Național
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, acordă cuvântul pe excepția autorității de lucru judecat provizorie, invocată de către Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență. Pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, prin consilier juridic, învederează faptul că, conform art. 430 alin. (4) din Codul de procedură civilă, a invocat excepția autorității de lucru judecat provizorie, întrucât Curtea de Apel București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal s-a pronunțat pe toate capetele de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
X solicită respingerea excepției ca vădit nefondată și să se acorde și o amendă judiciară, deoarece Guvernul României își invocă propria culpă pentru neadoptarea unei legi care să se pună în acord cu Hotărârea Guvernului nr. 1.242/2021. Reclamantul, prin avocat, învederează Curții faptul de a se avea în vedere că, cel puțin din calculele sale, termenul de 45 de zile în care Guvernul României sau autoritățile abilitate trebuiau să adopte o procedură, ținând cont de considerentele și de hotărârile Curții Constituționale
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
acces la justiție în ceea ce privește măsurile adoptate în temeiul Legii nr. 55/2020. Curtea acordă cuvântul pe excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Guvernul României, pe capătul de cerere privind anularea Hotărârii C.N.S.S.U. nr. 112/2021. Reclamantul, prin avocat, învederează Curții faptul că cererea de chemare în judecată a fost formulată în contradictoriu cu Guvernul României pentru hotărârea Guvernului, în contradictoriu cu C.N.S.S.U. pentru hotărârea C.N.S.S.U.; nu avea cum să menționeze, adică era lipsit de sens să menționeze că cheamă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
familială, au creat o situație de stres asupra minorilor, asupra copiilor reclamantului, astfel încât interesul reclamantului rezultă indubitabil din probele depuse la dosarul cauzei, solicitând respingerea lipsei de interes. Pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, prin consilier juridic, învederează faptul că s-a indicat un număr de cinci dosare contestate la Judecătoria Sectorului 1 și Judecătoria Sectorului 5, însă, din verificările efectuate, aceste amenzi sunt aplicate de colegii de la Jandarmeria Română în cursul lunii octombrie 2021, motiv pentru
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de un recurs în Dosarul nr. 7.277. Dacă ar fi fost vorba de un recurs în Dosarul nr. 7.277, ar fi înțeles acele aprecieri cu privire la motivare, însă în acest dosar consideră că este un abuz de drept. Intervenientul învederează faptul că în convergență cu susținerile doamnei avocat dorește să sublinieze această atitudine abuzivă prezentată de pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, prin întâmpinare, cu privire la criticile aduse hotărârilor judecătorești, în special hotărârii pronunțate în Dosarul nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
interesul moral. Ca atare, cererea de intervenție accesorie poate fi formulată și de o persoană care justifică un interes moral în susținerea poziției procesuale a uneia dintre părțile originare din proces, cu condiția, evident, ca elementele factuale pe care le învederează să fie suficient de convingătoare pentru a face dovada existenței unui astfel de interes. În speță, intervenientul a relevat atât existența unei relații de prietenie cu reclamantul, cât și faptul că este, la rândul său, afectat de actul normativ contestat
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării, acestea fiind instrumente pentru asigurarea dezideratului calității legii, o lege care să slujească cetățenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică (Decizia nr. 139/2019 sau Decizia nr. 29/2020). Totodată, învederează instanței că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 2.579 din 20 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 720 din 28 octombrie 2010, a anulat două hotărâri ale Guvernului ca urmare a lipsei solicitării avizului
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
cazului bine justificat, la o sumară cercetare a fondului și, în lipsa unor critici concrete, nu se pot reține elemente de vădită nelegalitate a actului administrativ atacat. Referitor la îndeplinirea celei de-a doua condiții, respectiv prevenirea unei pagube iminente, învederează următoarele: Este cunoscut că, printre caracteristicile regimului juridic al suspendării actului administrativ, esențial este caracterul de excepție al acestei operațiuni juridice prin intermediul căreia se realizează o întrerupere a producerii de efecte juridice, determinat de trăsătura generală a actelor administrative
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
În continuare, observă că reclamantul nu arată care măsuri concrete dispuse de Guvern prin actul atacat depășesc limitele prevăzute în Legea nr. 55/2020, în sensul că nu se încadrează în cuprinsul celor expres indicate în lege. a. În acest context, învederează instanței că măsurile au fost instituite de autorități în limitele permise de Constituția României, în măsura art. 53 din Constituție care prevede că „(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
care ține neapărat de durată, ci o chestiune care ține de consecințele pe care epidemia le are asupra dreptului la viață și sănătate al persoanelor și de capacitatea autorităților de a răspunde în mod eficient situației create. În acest context, învederează instanței că măsurile au fost instituite de autorități, contrar celor arătate de reclamant, în limitele permise de Constituția României, în măsura art. 53 din Constituție care prevede că: „(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
reglementărilor anterioare cuprinse în Legea nr. 1/1967 și în Legea nr. 29/1990, „acțiunea în contencios se poate porni în mod valabil numai împotriva autorității administrative competente să soluționeze cererea persoanei reclamante, iar nu împotriva organului ierarhic superior“. În acest context, învederează că, potrivit dispozițiilor art. 221 și 222 din Codul civil, persoana juridică subordonată unui organ al administrației statului nu răspunde pentru obligațiile acestuia și, tot astfel, acesta nu răspunde pentru obligațiile persoanei juridice subordonate. Anterior, prevederi similare s-au regăsit
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
numai pentru partea a cărei poziție o susține. Interesul său de a interveni în proces este unul preventiv, aceasta datorându-se faptului că drepturile sale ar putea fi afectate prin hotărârea ce urmează a se pronunța în cauză. În cauză, învederează că petentul X nu justifică un interes personal pentru a interveni în proces. Astfel, criticile privitoare la caracterul nelegal al Hotărârii Guvernului nr. 1.242/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 9 decembrie 2021, precum
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
organizarea și participarea la proteste, mitinguri se circumscrie aceluiași principiu de drept, care presupune că „nimeni nu se poate prevala de propria culpă în susținerea intereselor sale“. În ceea ce privește condiția justificării unui interes personal constând în vătămarea drepturilor, învederează instanței faptul că reclamantul nu justifică un interes legitim pentru promovarea cererii sale. În cuprinsul acțiunii sale, reclamantul nu a indicat și nici nu a justificat folosul practic pentru sine, rezultat din anularea unor acte normative și acte administrative emise
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
nu pot fi suspendate provizoriu, cât și prin raportare la faptul că nu ar fi îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 (cazul bine justificat și paguba iminentă). În privința acestor din urmă argumente, curtea învederează că cele două condiții referite de pârât (cazul bine justificat și paguba iminentă) reprezintă condiții de fond, care vizează temeinicia cererii de suspendare, astfel încât ele vor fi analizate, dacă este cazul, în contextul cercetării pe fond a cererii de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]