1,459 matches
-
mari emoționale, nervoase (într-un cuvânt, energetice) și materiale (în legătură cu participarea la conflict); • înrăutățesc climatul psihologic și social din colectiv, dintre participanți; • antrenează excesiv în procesul de interacțiune conflictuală (în raporturile conflictuale) în dauna muncii/activității; • duc la reprezentarea grupurilor învinse ca fiind dușmani/ adversari; • dificila refacere a relațiilor/relației interpersonale; • afectează eficiența/productivitatea individului, a grupului social sau a organizației (în sensul reducerii sale); • aduce la suprafață false probleme; • subminază moralul părților; • induce stări de stres, de tensiune, de anxietate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ști ce este frica - și a te hotărî. Frica autentică este un instinct negociabil la nivelul libertății. Pentru că face parte din economia hotărârii primejdioase și a curajului, pentru că se naște o dată cu ele, ea devine frică liberă. Frica liberă este frică învinsă și de aceea, în mod esențial, curaj. Pe măsură ce frica se desfășoară și crește în desfășurarea ei, eu mă adun în mine. Așteptând deznodământul pe care hotărârea mea l-a proiectat, toată ființa mea se adună în frică. Însăși această așteptare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
poate ajunge la condiționarea libertății ca formă supremă de necondiționare este eroul. Pentru că șantajul faptului de a fi nu mai funcționează în cazul lui și pentru că frica își pierde astfel temeiul, forța ei se destramă și ea poate fi acum învinsă. Eroul nu opune ființei nimicul, ci alt mod de a fi, chiar dacă se întîmplă ca acesta să fie dobândit prin moarte. Pentru că el este pregătit de moarte, pentru că poate reintegra nimicul, condiționarea purului fapt de a fi își pierde acum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de ce moartea poate să devină suprema ipostază a ființei. Alegerea nimicului în locul ființei se face nu de dragul nimicului, ci al unei alte calități a ființei: aleg să nu mai fiu, pentru a fi cu adevărat. Dar frica - și deopotrivă frica învinsă - este un concept de relație. În frică eu atârn de ființa "celuilalt", a celui care îmi provoacă frica. Este nevoie de "celălalt" pentru ca frica să ia naștere și este nevoie apoi de "celălalt" pentru ca, în raport cu el, să-mi pot învinge
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de sine. Dintre noi doi, doar eu știu ce înseamnă frica. Însă din clipa în care frica este învinsă, ea afirmă cu o forță neașteptată voința și libertatea celui curajos și provoacă la rândul ei, în calitatea ei de frică învinsă, frica: frica celuilalt. Pentru că "celălalt" este nu numai cel care îmi provoacă frica, ci și acela care îmi prilejuiește înfrîngerea ei, el ajunge, la rândul lui, să cunoască frica. Frica pe care eu am învins-o devine acum frica lui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
eu am învins-o devine acum frica lui. "Celălalt", cel care a provocat frica, este acum, prin replica violentă a celui care a învins-o, înfricoșat. Libertatea care se afirmă prin frică generează astfel scenariul întîlnirii dintre două frici: frica învinsă și frica celuilalt. Frica celuilalt" este cu atât mai mare cu cât cel care a învins frica vine în fața celuilalt "cu mâinile goale". El este neînarmat și forța lui rezidă doar în ceea ce el are gata de moarte în el
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
goale". El este neînarmat și forța lui rezidă doar în ceea ce el are gata de moarte în el. Și pentru că acesta este gata de moarte, celălalt preia și sacrifică, în frica lui, ceea ce acesta îi oferă ca preț al fricii învinse: viața lui. Așa cum frica învinsă lasă să apară curajul, "frica celuilalt" eliberează teroarea: el terorizează pentru că îi este frică. Pentru că "frica celuilalt" este o stare perpetuă, teroarea nu poate să se manifeste intermitent: ea are perseverența acestei frici compacte și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
forța lui rezidă doar în ceea ce el are gata de moarte în el. Și pentru că acesta este gata de moarte, celălalt preia și sacrifică, în frica lui, ceea ce acesta îi oferă ca preț al fricii învinse: viața lui. Așa cum frica învinsă lasă să apară curajul, "frica celuilalt" eliberează teroarea: el terorizează pentru că îi este frică. Pentru că "frica celuilalt" este o stare perpetuă, teroarea nu poate să se manifeste intermitent: ea are perseverența acestei frici compacte și este însăși proiecția ei. Teroarea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ei este crescândă și ea corespunde traseului vertiginos al fricii celuilalt. Teroarea se instalează în exterior cu aceeași forță cu care frica a prins rădăcini în ființa "celuilalt". Caracteristica "fricii celuilalt" constă în faptul că ea nu poate fi niciodată învinsă. Ea se alimentează la nesfârșit din sângele celui care o provoacă. În teroare nu se mai păstrează decât aparența puterii. Sângele pe care ea îl varsă este deja simptomul dispariției puterii. Pentru că puterea "celuilalt" nu se putea înălța decât pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o provoacă. În teroare nu se mai păstrează decât aparența puterii. Sângele pe care ea îl varsă este deja simptomul dispariției puterii. Pentru că puterea "celuilalt" nu se putea înălța decât pe frica mea, din clipa în care frica aceasta e învinsă, puterea "celuilalt" dispare. Puternic nu este acum decât cel care s-a eliberat de frică. De abia acum, în libertatea lui, se manifestă esența puterii, în vreme ce în frica provocată nu se manifestase decât pervertirea ei. Căci puternic cu adevărat nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de frică. De abia acum, în libertatea lui, se manifestă esența puterii, în vreme ce în frica provocată nu se manifestase decât pervertirea ei. Căci puternic cu adevărat nu e decât cel care este liber. Așa cum "frica celuilalt" nu poate fi niciodată învinsă, puterea celui liber nu poate fi niciodată pierdută. El este puternic chiar dacă moare și este puternic chiar prin moartea lui, pe când celălalt este slab chiar dacă trăiește și este slab chiar prin teroare ca preț al vieții lui. Nehotărârea și absența
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Bunul Dumnezeu prevăzuse un "loc" pentru toată lumea, în care puteai plânge sau puteai intra în extaz fără ca imaginea ta să sufere vreo atingere. Bănuiesc că există un raport între dezbrăcarea trupului și dezbrăcarea sufletului și că iubire există atunci când sânt învinse, simultan și prin corelație, aceste două pudori. Atunci sîntem liberi și ușori. Tot ce era ascuns în noi ― nespus și ne-exprimat ― iese afară; printr-un amestec de vorbe și gesturi intimul este expus în fața celuilalt și în felul acesta
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pudori. Atunci sîntem liberi și ușori. Tot ce era ascuns în noi ― nespus și ne-exprimat ― iese afară; printr-un amestec de vorbe și gesturi intimul este expus în fața celuilalt și în felul acesta singurătatea esențială a ființei noastre este învinsă și anulată. Iată, așadar, care era secretul. Fiecare dintre noi putea traversa viața înveșmîntat în sobrietate, pudoare și discreție. Putea fi chiar sever, distant și aparent imperturbabil. Cu condiția ca să existe ― sau să fi existat cândva, măcar o singură dată
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
păcatul. Ceea ce face Don Juan este "scandalos" în acest sens și acest scandal aparține celei de "a doua perioade" a Evului Mediu. Spre deosebire de "prima perioadă" când spiritul intră în conflict cu carnea, acum el se desprinde de lume, se recunoaște învins și lasă carnea să ocupe terenul. Conflictul în care s-a angajat până atunci încetează o dată cu această retragere, și senzualitatea, neîngrădită de nimic, devine suverană și transformă plăcerea pură în principiu al lumii. Eliberată de spirit, dorința atinge treapta "genialității
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unei dictaturi, pe când chiar foaia oficială "Istok" susține că sârbii se vor lupta chiar sub dealul Avala de lângă Belgrad, principele se pare a avea în vedere o schimbare de ministeriu și încunjurarea sa cu elemente conservative. Considerând că țara e învinsă, sărăcită și ruinată pentru un șir de ani și simțindu - se singur ostenit de luptă, ba chiar de tron, văzând că Serbia e prea slabă și intervenirea cu neputință, se zice ca el ar voi ca alăture cu guvernul sau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din 1949 (Lebow 1994; Koslowski și Kratochwil 1994/95). De asemenea, ne putem imagina că o modificare a situației puterii nu conduce în mod necesar la schimbarea intereselor de politică externă, așa cum de-monstrează evoluția postbelică a Germaniei de la o țară învinsă și ruinată la o superputere economică. În al doilea rînd, se poate păstra legătura între posibilități, interese și comportament, dar reformulată pe baza unui raționament invers, care deduce continuitatea fundamentală a intereselor și a poziției relative a puterii, din continuitatea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
îmbinarea fundamentală a valorilor, cum ar fi securitatea, bunăstarea, libertatea de a alege și justiția în societate. Schimbările din economia poli-tică globală au importanță datorită impactului pe care îl au asupra acestei îmbinări fundamentale de valori. Ele creează învingători și învinși. Întrebarea cheie a lui Strange este: "Cine profită?". Pentru a răspunde la această întrebare, ea susține că trebuie să fii realist, în sensul menținerii unui contact strîns cu situația actuală și remediile sale posibile - de unde politica drept artă a posibilului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în oraș așa cum l-au părăsit: angajați într-o luptă continuă cu acele conflicte care îi chinuie. Poate au revenit acasă mai înțelepți, probabil mai puțin optimiști în legătură cu abilitatea de a cuceri forțele intrinseci, dar nu s-au întors acasă învinși. Decameronul nu este o descriere a eșecului povestitorilor de a-și menține propria onestà, cum nu este nicio reprezentare a triumfului grupului asupra forțelor distructive reprezentate de ciumă. Mai curând avem portretizarea unei lupte, care are loc în sufletul a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a face povestea castității ei mult mai credibilă, s-a inventat episodul luptei ei îndelungate cu Vulcan, acesta din urmă fiind învins. Dar, după părerea autorului italian, lucrurile ar trebui privite alegoric în acest episod, deoarece Vulcan simbolizează dorința carnală învinsă, firesc, de rațiune. În aceeași manieră alegorică trebuie privită și acțiunea Circei de a-i transforma pe bărbați în animale, pasiunea degradându-l pe om, deposedându-l de rațiune, de ceea ce este caracteristic firii umane. Lauda adusă studiului literelor nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în oraș așa cum l-au părăsit: angajați într-o luptă continuă cu acele conflicte care îi chinuie. Poate au revenit acasă mai înțelepți, probabil mai puțin optimiști în legătură cu abilitatea de a cuceri forțele intrinseci, dar nu s-au întors acasă învinși. Decameronul nu este o descriere a eșecului povestitorilor de a-și menține propria onestà, cum nu este nicio reprezentare a triumfului grupului asupra forțelor distructive reprezentate de ciumă. Mai curând avem portretizarea unei lupte, care are loc în sufletul a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a face povestea castității ei mult mai credibilă, s-a inventat episodul luptei ei îndelungate cu Vulcan, acesta din urmă fiind învins. Dar, după părerea autorului italian, lucrurile ar trebui privite alegoric în acest episod, deoarece Vulcan simbolizează dorința carnală învinsă, firesc, de rațiune. În aceeași manieră alegorică trebuie privită și acțiunea Circei de a-i transforma pe bărbați în animale, pasiunea degradându-l pe om, deposedându-l de rațiune, de ceea ce este caracteristic firii umane. Lauda adusă studiului literelor nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
celestă importantă. Exemplu: Jacques Chirac În 1995 (vezi tema lui Jacques Chirac la p. tema alegerilor la p.) Cu câteva luni Înainte de alegerile prezidențiale din 1995, cota lui de popularitate era la nivelul cel mai scăzut și toată lumea Îl considera Învins. Pe parcursul Întregului an 1994 Saturn s-a aflat În careu cu Soarele lui natal (aflat la 7° Săgetător), poziție din care se va Îndepărta Începând din februarie 1995, pentru a lăsa loc unei conjuncții a lui Jupiter cu Soarele și
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
persoană puternică și rea, aflată În pericol, va apela doar la argumente universale. Avocații lui Pinochet doresc să obțină avantajul ca acesta să nu fie tratat „à la Pinochet”. Tiranul, care a sfidat legea, apelează la ea când se vede Învins. Sistemul judiciar, o mare creație a inteligenței publice, cere să iasă din cercul privat pentru a ajunge În zona comună a legii. Este absolut necesar ca inteligența să fie folosită În regim public, pentru a evita tirania și lupta tuturor
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
nopții, triluri de privighetori./ Și târziu, când înecându-ți un suspin, spuneai că pleci,/ Ne fura din gură șoapte, zborul unor lilieci./ Vin, când ceru-i numai stele și-i de flori pământul nins,/ Să cădem pătrunși de farmec, tu învinsă, eu învins./ Și cu ochii duși în noapte, să mai stau pe gânduri dus/ Până ce coboară'n zare și luceafăru-n apus./ De-aș putea, ți-aș da ca-n basme, zările cu-al lor afund,/Ale marilor întinderi și comorile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sinuciderii sancționează totodată transcendența absolută a societății. Acolo unde societatea se afirmă În detrimentul individului, acolo unde individul resimte În același timp această afirmare ca mai veridică decât aceea a individualității sale, atunci refuzul și eroarea morții se estompează, se lasă Învinse 10. Prin astfel de afirmații ne Întoarcem la concepția tradiționalist-burgheză asupra societății. Potrivit acesteia, individul are un loc al său bine stabilit, el fiind o piesă cu un rol precis În economia simbolică a microuniversului social. Orice ieșire din schemele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]