822 matches
-
pe umeri, cu drag, zâmbind: Ce spui, măi, Pricoliciule? Vrei să mori pentru Măria mea?... Nu... nu merită, dragul meu... Zău, nu merită... Alege ceva care să merite... De pildă, Moldova! Aiasta da, merită! rostește înflăcărat și face câțiva pași, șchiopătând. Și-apoi de ce să mori? Desigur, "la război, ca la război", se mai și moare... Și, totuși... Ia s-o mai dăm dracului de moarte! răbufnește el. Să ne gândim și la viață!... Fiți viteji! Îndrăzniți! Nu nesăbuit, însă... Aveți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tale. Cum naiba să fii dat uitării? Crezi?... Europa m-a și dat uitării. Dacă a știut vreodată de Moldova... Acu, după... Știi cum sunt oamenii, nu aplaudă decât învingătorii. "Vae victis"... Ștefan surâde cu durere și dă din cap. Șchioapătă câțiva pași, pe gânduri... Scoate din sertar un sul de pergament ferecat cu peceți domnești. Glasul lui devine solemn, grav: Vă mai rog... Am însemnat aicea, voința mea de pe urmă. Ștefane! sare cu reproș Țamblac. Ce gânduri, Ștefane! protestează Vlaicu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ai Moldovei... De mă voi întoarce, pe oasele lor albe înălța-voi altar întru a lor pomenire, acolo unde a fost războiul. Războieni să se cheme în veac! Dumnezeu să-i așeze în ceata drepților. Amin! Ștefan dă roată chiliei șchiopătând, cu ochii în pământ, gârbovit, cu gândurile răvășite: Dumnezeule! Turcii mi-o trec prin foc și sabie! Mi-o sfârtecă! Și mi-o batjocoresc! Și mi-o scaldă în sânge! Și... și n-are cine le sta împotrivă cu sabia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
își șterge pe furiș o lacrimă... Îi pune palmele pe creștet și cu glas tremurat îngână: Fii binecuvântat, Ștefan al Moldovei. Iisus fie cu tine... Ștefan se ridică... Îi zâmbește... Îi face un semn de bun rămas... Și pleacă încet șchiopătând... Daniil, în prag, își mai șterge o lacrimă furișată printre crețuri și strigă: Să te întorci sănătos, Ștefan al Moldovei! Fâlfâie de bun-rămas... Ușa deschisă scârțâie... Apoi, un galop... Și ciocârlia... Daniil își suflă nasul în cârpa de oblojeală. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a scris despre cartea mea de poeme, pe care a citit-o în avion și apoi de câte ori vrea să aibă o senzație de alinare în anumite imagini, precum cerul dinaintea apariției unui nor. Vizita Birgittei (Trotzig), care a slăbit și șchioapătă ca lordul Byron, sprijinindu-se de un baston de la strămoși cu „măr” de argint și cu monezi misterioase incrustate pe lemnul de stejar. Stăm până la miezul nopții, la lumina celor douăsprezece lumânări din candelabre. Am vorbit, printre altele, despre cartea
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cântece populare pe ritmul loviturilor de ciocan vibrate pe tălpile papucilor cărora le schimba pingelele. Nu se avea o sănătate prea bună și deseori se îmbolnăvea de bronșită. Cu certitudine, nu-l ajuta prea mult nici încăperea umedă unde lucra. Șchiopăta ușor. Mama, Angela Foschio, o femeie cu niște virtuți creștine deosebite, a fost formată la Institutul marelui educator veronez, don Nicola Mazza. Și ea s-a născut tot la Verona, pe 7 august 1831. Tatăl ei, Paolo Foschio din Spilimbergo
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
venit ,tocmai suferise un accident de circulație. Se deplasa greu, cu ajutorul unor cârje. Totul se schimbase în viața ei: nu mai putea alerga, nu se mai putea juca, copiii o jigneau, era singură și nefericită. A intrat în clasă, șchiopătând, cu privirea în pământ. Doamna a așezat-o în bancă lângă mine. Când clopoțelul a sunat, anunțând prima pauză, copiii s-au strâns ciorchine lângă banca noastră. Doreau s-o cunoască pe noua noastră colegă. - Ce mare lucru ați găsit
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
corăbii, în legănate cete, Pe-abisuri îmblânzite prin jertfe de matrozi. Dar cum se văd pe scânduri, stăpânitorii slăvii Devin ne-ndemânatici și înduioșător își poartă vastele-aripi târâș pe puntea năvii Ca vâsle ostenite pe laturile lor. Fochistu-i necăjește și, șchiopătînd, dă zorul Să imiteze mersul sfioșilor captivi Ridicol, slab și trîndav s-arată zburătorul Intimidat de rîsul matrozilor naivi. Poetul e asemeni monarhului furtunii Ce vizitează norii râzându-și de arcașiProscris pe sol, în prada prigoanei și-a minciunii, De
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
peste Bisto în acele vremuri. ,,Nobilul boero Bisto și-a adunat cu grijă nobilii să-și îndemne caii pentru a lovi și a tăia în bucăți pe fricoșii traci. Astfel la întoarcerea însoțitorilor(oastei), locuitorii s-au strîns pentru că regele șchiopăta(era rănit) și a fost adus iar pe fața falnicului său chip se vedea durerea. Sfînta minune se observă cîteodată la sărbătoarea mea. La locul adunării am pus covoare pe jos în jurul cazanului mare și i-am îndemnat să ia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
străduie/se străduiește, se tânguiește/se tânguie, țăcăne/țăcănește, zgândăresc/zgândăr) și ceva mai puține aparținând conjugării I (cruntă/cruntează, curează/cură, împuie/împuiază, se îngâmfează/se îngâmfă, înjgheabă/înjghebează, înstrună/înstrunează, înveșmântează/înveșmântă, învie/înviază, învolburează/învolbură, rășchiră/rășchirează, șchioapătă/șchiopătează, se țuțuie/se țuțuiază), dar și verbe neologice (anticipează/anticipă, demarchează/demarcă, inventează/inventă, preliminează/prelimină, raportează/raportă "un venit", reanimă/reanimează, reînvie/reînviază, solvă/solvește). Variantele libere înregistrate în DOOM2 au, în general, o pondere diferită în uz
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
se străduiește, se tânguiește/se tânguie, țăcăne/țăcănește, zgândăresc/zgândăr) și ceva mai puține aparținând conjugării I (cruntă/cruntează, curează/cură, împuie/împuiază, se îngâmfează/se îngâmfă, înjgheabă/înjghebează, înstrună/înstrunează, înveșmântează/înveșmântă, învie/înviază, învolburează/învolbură, rășchiră/rășchirează, șchioapătă/șchiopătează, se țuțuie/se țuțuiază), dar și verbe neologice (anticipează/anticipă, demarchează/demarcă, inventează/inventă, preliminează/prelimină, raportează/raportă "un venit", reanimă/reanimează, reînvie/reînviază, solvă/solvește). Variantele libere înregistrate în DOOM2 au, în general, o pondere diferită în uz (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
accepta numai se străduiește, DOOM2 acceptă variația liberă: 33 de subiecți au optat pentru se străduiește, 6, pentru se străduie și 17 ar folosi ambele variante; de remarcat că niciunul dintre "specialiști" n-ar folosi numai forma se străduie; ● el șchioapătă/el șchiopătează − variație liberă în ambele ediții ale DOOM-ului: 27 subiecți au ales forma șchiopătează, 12, forma șchioapătă, 16 subiecți ar folosi ambele forme, iar unul dintre subiecți nu a subliniat niciuna; ● el se tânguiește/el se tânguie − DOOM1
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
se străduiește, DOOM2 acceptă variația liberă: 33 de subiecți au optat pentru se străduiește, 6, pentru se străduie și 17 ar folosi ambele variante; de remarcat că niciunul dintre "specialiști" n-ar folosi numai forma se străduie; ● el șchioapătă/el șchiopătează − variație liberă în ambele ediții ale DOOM-ului: 27 subiecți au ales forma șchiopătează, 12, forma șchioapătă, 16 subiecți ar folosi ambele forme, iar unul dintre subiecți nu a subliniat niciuna; ● el se tânguiește/el se tânguie − DOOM1 accepta numai
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
6, pentru se străduie și 17 ar folosi ambele variante; de remarcat că niciunul dintre "specialiști" n-ar folosi numai forma se străduie; ● el șchioapătă/el șchiopătează − variație liberă în ambele ediții ale DOOM-ului: 27 subiecți au ales forma șchiopătează, 12, forma șchioapătă, 16 subiecți ar folosi ambele forme, iar unul dintre subiecți nu a subliniat niciuna; ● el se tânguiește/el se tânguie − DOOM1 accepta numai forma se tânguiește, iar DOOM2 acceptă variația liberă: câte 27 subiecți au optat pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
străduie și 17 ar folosi ambele variante; de remarcat că niciunul dintre "specialiști" n-ar folosi numai forma se străduie; ● el șchioapătă/el șchiopătează − variație liberă în ambele ediții ale DOOM-ului: 27 subiecți au ales forma șchiopătează, 12, forma șchioapătă, 16 subiecți ar folosi ambele forme, iar unul dintre subiecți nu a subliniat niciuna; ● el se tânguiește/el se tânguie − DOOM1 accepta numai forma se tânguiește, iar DOOM2 acceptă variația liberă: câte 27 subiecți au optat pentru se tânguie, 25
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
învelește oasele toate la loc,/ grijuliu, cu o minerală răbdare,/ se-aude un foșnet. Și-n vreme ce toți/ adormim, în noaptea difuză,/ oasele păsării se încheagă la loc, prind contur,/ printre pleoapele-ntredeschise se mai văd/ bătrânul și pasărea șchiopătând,/ iar femurul subțire/ ce-l aruncase pe geam/ la răsărit luminează” (Călătorie de noapte). Apropiindu-se de Ileana Mălăncioiu prin prezența filonului moral și de Gabriela Melinescu prin impulsul vitalist, T. se distinge în contextul poeziei actuale prin rafinamentul unui
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
puțin capetele, iar rubăștile - pe care apăreau tot mai multe pete albe de transpirație evaporată - au început să ne ardă. Jilăvite și cocoloșite, obielele ne provocau eroziuni. Ni s-a interzis să părăsim coloana pentru a le reînfășura cum trebuie. șchiopătînd, am ajuns la destinație. Satul avea case scunde, de lut, cu acoperișuri de paie. Curțile erau goale. Am urcat pînă în vîrful unei ulițe, unde, lîngă un gard de piatră, se afla o fîntînă. Instantaneu, rîndurile s-au rupt și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
suferi./ Ar fi trebuit să te-nspăimânt./ Dar nu-s Dumnezeu -Pedepsitorul/ - ci doar opera lui de pământ” (Romanță). Jocul e interzis, sentimentul de izolare și singurătate, suferința inutilă impun substituiri simbolice din ce în ce mai halucinant-coșmarești: „Pietricica spaimei/ mi-a intrat în talpă./ Șchioapăt tot mai tare/ prin această lume./ Cui să-i fie milă/ de-o cămilă șchioapă,/ chiar dacă deșertul/ n-are pic de apă?” Livrescul, sursă esențială de inspirație, filtru al trăirilor, nu sugrumă însă spontaneitatea și capacitatea asociativă. Perceperea lumii prin
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
satisfăcute, iar situațiile în care ele se produc sunt satisfăcătoare”1. Thorndike a alcătuit un inventar similar de stări de fapt iritante; de exemplu: absența hranei când îți este foame; câinele ținut în lanț, împiedicat să urmărească iepurele care trece șchiopătând; pisica reținută să prindă prada - cobaiul închis într-o cușcă închisă, dar transparentă; a nu te putea feri, fiind imobilizat la picioare, iar cineva îmbrâncindu-te peste un obstacol etc. A putut formula pe această bază legea de mai jos
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
vin la voi în haine de oi, iar pe dinlăuntru sunt lupi răpitori"10, deci aceea a unui animal "viclean și rău"; a doua sa natură, nici ea pozitivă, e următoarea: "când un lup întâlnește un om, se preface că șchioapătă, deși nu are nici o rană la picior; inima sa este șireată și nu se gândește decât la pradă"11. Să ne întoarcem la Lupul lui Cantemir. Ceea ce îl caracterizează înainte de toate este prețul pe care îl pune pe cuvinte. El
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în urmă cu șapte zile. Dar permiteți-mi mai întâi să fac o introducere în context. Știrile mediei internaționale despre România, atunci când am semnat Tratatul de Aderare cu UE împreună cu Bulgaria, au fost destul de dure: România va intra în Uniunea Europeană șchiopătând. România are o economie foarte slabă, o infrastructură proastă, o criminalitate ridicată, este o sursă de imigrație ilegală și de prostituție mai presus de toate. E un fel de „portret al lui Dorian Gray” al țării mele, ce oferă din spatele
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
le agită pe sub mese. Un auto-băgător în seamă de gradul doi e și Codruț Sereș. Zâmbetul său moale și vorba onctuoasă sunt deocamdată departe de mârlănia ciocoiașului Ponta. Cu toate acestea, el pare destinat unei frumoase cariere. C-a început șchiopătând, e altă discuție - omul e neexperimentat și nu știe că nu poți ieși în lume de gât cu Dan Negru-Darwin și nici nu poți descinde în celulele insalubre din blocurile românești direct din rulota zugrăvită cu semnele lui Cupidon, peste
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]
-
confirmă -: Cizme ghintuite călcând peste porțelanuri de Saxa. La asta vă referiți, așa-i?... Slujnice în rochii de seară. Tot felul de spoi-tingir’ care se șterg la cur cu manuscrise miniate. Fargas făcu o mișcare de aprobare. Zâmbea, mulțumit. Apoi șchiopătă până la bufet să ia celălalt pahar. - Cred - spuse - că o să beau și eu un coniac. Ciocniră în tăcere privindu-se în ochi, ca doi membri ai unei confrerii secrete după ce au schimbat între ei semnele de recunoaștere. În sfârșit, bibliofilul
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
scrie cum trebuie. Atunci, majoritatea slăbănoagă protestează împotriva "intrusului" care strică jocul. Asta îmi amintește de o poezie-anecdotă, franceză, pe care în școală o știam pe dinafară. La curtea regelui X, care era șchiop, toată lumea, curtenii, când veneau la monarh, șchiopătau, ca să-i facă plăcere. Până când, într-o zi, înaintea regelui șchiop s-a înfățișat un curtean care mergea drept. Mirat, regele îl întreabă cum de merge drept, iar curteanul, fără să clipească, îi răspunde că el merge drept fiindcă șchioapătă
Despre proză (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14355_a_15680]
-
șchiopătau, ca să-i facă plăcere. Până când, într-o zi, înaintea regelui șchiop s-a înfățișat un curtean care mergea drept. Mirat, regele îl întreabă cum de merge drept, iar curteanul, fără să clipească, îi răspunde că el merge drept fiindcă șchioapătă de amândouă picioarele... Stilul frumos, desigur, nu convinge. El e ca un ins țeapăn, încliftat. Stilul căutat produce un efect de nenaturalețe. Asta nu înseamnă să scrii neapărat urât, dezordonat, încâlcit, sub cuvânt că așa ar fi viața, confundându-se
Despre proză (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14355_a_15680]