3,690 matches
-
cultură. În acest context în luna iunie la Bibliotecă din localitatea Moneasa, județul Arad, a avut loc o șezătoare literară cu scriitorii Titina Nica Țene și Al.Florin Țene, la care s-a dat concursul și cantautorul Marian Bartha din Șerbia, în cadrul căreia cei doi poeți clujeni și-au lansat și ultimile cărți apărute. Tot în luna iulie aceiași scriitori și Marian Bartha au avut o frumoasă prezentare artistică la Casa de Cultură din Ineu, cu ocazia căreia s-au întâlnit
LA LIGA SCRIITORILOR- BILANŢUL UNEI VERI FIERBINŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343763_a_345092]
-
de globalizare, cultura poporului român trebuie apărată, dar și cucerita pe meridianele lumii, prin diaspora și Biserica. Dacă până în prezent, datorită unor traducători de origine română, membrii ai Ligii Scriitorilor, au fost publicați antologii în Italia, Germania, Franța, Spania și Șerbia, iată că ne-a sosit din Canada (Montreal ), un florilegiu “POESIA OLTRE CONFINI” (Poezia în afara hotarelor ), apărută la Editură DESTINE LITERARE, Montreal, 2015, în traducerea Teodorei Stanciu, membră a Ligii Scriitorilor, cu master în domeniul socio-politic la Universitatea din Siena
POEZIA ]N AFARA HOTARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342758_a_344087]
-
din Siena. Cartea are consultant editorial pe cunoscutul scriitor român-canadian Alex Cetățeanu, iar grafică fiind executată de artistul plastic Cristian David din Florida(UȘA ). Antologia cuprinde 12 poeți, în majoritatea lor, membrii ai Ligii Scriitorilor Români, trăitori în România, Italia, Șerbia și Canada, de origine română, dar și de alte naționalități, selecția fiind făcută cu profesionalism de traducătoarea Teodora Stanciu, care semnează, ca preambul, eseul “Artă cuvântului și dimensiunea poetica “, unde subliniază:” Această carte nu este o simplă culegere de texte
POEZIA ]N AFARA HOTARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342758_a_344087]
-
poezie are valoarea unei microstructuri care se distinge și se integrează într-o macro structura.“ Cartea cuprinde poezii semnate de Teodora Stancu, deținătoarea “Premiului Orașului Assisi Italia“, pentru eseul intitulat “Un viaggio în(conscio ) sulla Terra“, Râdă Rajic Ristic, din Șerbia, deținătoarea Premiului Scalabrini, Corneliu Ioan Iovuta, din Timișoara, Cadigia Hassan, din Italia, numită Ambasadoare pentru Pace, de către “Women`s Federation for World “, Doina Dragan, profesoră, președinta Filialei Banat-Timișoara a Ligi Scriitorilor Români, Carla Galvan, din Italia, deținătoarea premiului “La penna
POEZIA ]N AFARA HOTARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342758_a_344087]
-
Regina Schrecker JAPONIA: Kikumi Shimoda, Mariko Sumikura KENYA: Philo Ykonya KOSOVO: Jeton Kelmendi MACEDONIA: Nikola Madzirov, Tatjana Betoska MAROC: Fatima Bennis, Benaissa Bouhmala MOLDOVA: Nicolae Dabija, Irina Staver, Silvia Goteanschii FEDERAȚIA RUSĂ: Evgheni Evtusenko, Mihail Sinelnikov, Vycheslav Samoshkin, Ludmila Nosova ȘERBIA: Slavco Almajăn, Risto Vasilevki, Gordana Vlajic, Ivanka Ratmanovic SPANIA: Claudio Rodriguez Fer S.U.A.: William Wolac TURCIA: Athaol Behramoglu, Bariș Behramoglu, Muesser Yeniay, Metin Cengiz UNGARIA: Atilla F. Balazs, Zalan Tibor NOUĂ ZEELANDĂ: Michael Harlow ROMÂNIA: Horia Zilieru, Gheorghe Neagu, Gheorghe
APEL DE SUSŢINERE: CRAIOVA – CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ ÎN 2021 de ION DEACONESCU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343444_a_344773]
-
din unsprezece țări: Beatriz Rastaldo- Argentina; George Rocă- Australia; Tales Jaloretto- Brazilia; Luis Arias Mânzo, Rita Valencia Saldivia- Chile; Maggy Gomez Sepulveda- Colombia; Alexander Anchia-Costa Rica; Albă Azucena Torres- Nicaragua; Alvaro Torres Calderon- Peru; Elisei Virgil- România; Dusica Nicolic Dann- Șerbia; Ana Jimenez Herrero, Blanca del Valle, Diego Vadillo Lopez- Spania. Aceste poezii sunt scrise în limba spaniolă (limba maternă a unsprezece dintre scriitorii amintiți) și sunt însoțite de o grafică de excepție aparținând artistului plastic român, semnatar al proiectului. Protocolul
PROIECTUL INTERNAŢIONAL DE ARTĂ: „POESIA GRAFICA” de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343084_a_344413]
-
Columbia, Chile, Uruguai, Paraguai, Argentina, Brazilia, Venezuela, Japonia, Macao, Australia, Hong Kong, China, Filipine, Korea de Sud, India, Tailanda, Vietnam, R.P. Chineză, Iraq, Iordania, Israel, Liban, Siria, Iran, Kuwait, Bahrein, Emirate, Turcia, Armenia, Georgia, Azerbaijan, Marea Britanie, Grecia, Albania, Bulgaria, R. Macedonia, Șerbia, R. Sârpska (Bosnia și Herțegovina), Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Croația, Slovenia, Kosovo, Austria, Slovacia, Cehia, Ungaria, Polonia, Ukraina, Federația Rusă, Lituania, Letonia, Estonia, Irlanda, R. Moldova, Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Islanda, Olanda, Elveția, Italia, Franța, Spania, Portugalia, Luxemburg, Sudan, Zair
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „NOPŢILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEŞ” de CAROLINA ILICA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343515_a_344844]
-
Medellin); Stevan Tontici (Bosnia și Herțegovina - membru în Consiliul Director al Festivalului Internațional de Poezie de la Sarajevo); Acad. Antonio Porpeta (Spania); Acad. Marian Grzecsczak (Polonia); Acad. Juri Talvet (Estonia); Acad. Kaissar Afif (Liban); Acad. Michael Gluck (Franța); Acad. Milan Nenadici (Șerbia); Acad Elchin Iskenderzade (Azebaijan); Gheorghe Iliescu Călinelti (sculptor - România); Marcel Chirnoagă (gravor - România); Acad. Joao Sevivas (Portugalia); Acad. Knut Skujennieks (Letonia); Acad. Kazuko Shiraishi (Japonia); Acad. Jeton Kelmendi (Kosovo/ Belgia); Acad. Martha Canfield (Uruguai); Acad. Dmytro Tcistiak (Ukraina); Acad. Giorgio
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „NOPŢILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEŞ” de CAROLINA ILICA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343515_a_344844]
-
poporului (identifică glasul acestuia cu voința Cerului!) și susține sus și tare că „uciderea unui tiran nu constituie un regicid”, ba chiar propune un proiect de umanizare a sistemului funciar de la acea vreme - organizarea rațională a familiilor țărănești și desființarea șerbiei prin împărțirea pământului. Tot așa, în tratatul „Destinul omenirii”, gânditorul român P.P. Negulescu prezintă îngrijorarea învățaților europeni din perioada interbelică vizavi de „uniformizarea, depersonalizarea și mecanizarea omenirii”, proces în desfășurare prin care „omul nu mai este decât o anexă a
TRUDA CA UN SCOP ÎN SINE, NIMĂNUI NU FACE BINE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381042_a_382371]
-
rrome locuiesc în special în Bosnia-Herțegovina, în România, Polonia, Ungaria, Albania, Grecia, Slovacia, Ucraina, Portugalia, Spania, Norvegia, Suedia, Franța, Olanda, Italia și Germania. Există cel putin 15 varietăți de limbă: anglo-rrom (Anglia), calo-rrom (Spania), domari (Iran), lomavren (Armenia), din Balcani (Șerbia), baltica (Polonia), din Carpați (Cehia), finlandeză (Finlanda), din Sintes (Șerbia), din Valahia (România), galica ( Țară Galilor), greco-rroma (Grecia), serbo-rroma (Șerbia), limba rromă călătoare sau cea tătara (Danemarca, Norvegia și Suedia - Țările Scandinave). Dacă cei care vorbesc încă limba sunt puțin
RROMII SI LIMBA LOR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381186_a_382515]
-
Albania, Grecia, Slovacia, Ucraina, Portugalia, Spania, Norvegia, Suedia, Franța, Olanda, Italia și Germania. Există cel putin 15 varietăți de limbă: anglo-rrom (Anglia), calo-rrom (Spania), domari (Iran), lomavren (Armenia), din Balcani (Șerbia), baltica (Polonia), din Carpați (Cehia), finlandeză (Finlanda), din Sintes (Șerbia), din Valahia (România), galica ( Țară Galilor), greco-rroma (Grecia), serbo-rroma (Șerbia), limba rromă călătoare sau cea tătara (Danemarca, Norvegia și Suedia - Țările Scandinave). Dacă cei care vorbesc încă limba sunt puțin numeroși, în jur de 1,5 milioane, rromii că populație
RROMII SI LIMBA LOR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381186_a_382515]
-
Italia și Germania. Există cel putin 15 varietăți de limbă: anglo-rrom (Anglia), calo-rrom (Spania), domari (Iran), lomavren (Armenia), din Balcani (Șerbia), baltica (Polonia), din Carpați (Cehia), finlandeză (Finlanda), din Sintes (Șerbia), din Valahia (România), galica ( Țară Galilor), greco-rroma (Grecia), serbo-rroma (Șerbia), limba rromă călătoare sau cea tătara (Danemarca, Norvegia și Suedia - Țările Scandinave). Dacă cei care vorbesc încă limba sunt puțin numeroși, în jur de 1,5 milioane, rromii că populație sunt mult mai numeroși, aproximativ mai mult de 10 milioane
RROMII SI LIMBA LOR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381186_a_382515]
-
până în ziua de 10 decembrie. Este a zecea vizită externă a Familiei Regale a României, în anul 2015, după Republică Moldova în februarie și aprilie, Franța în martie, Turkmenistan în aprilie, Suedia în mai, Azerbaidjan în iunie, Olanda în iulie, Șerbia în iulie și Republică Moldova în septembrie. Cu ocazia prestigioasei reuniuni a Crucii Roșii Internaționale, Alteța Să Regală va avea întâlniri cu reprezentanți ai Guvernului Elveției, ai Crucii ... Citește mai mult Alteța Să Regală Principesa Moștenitoare Margareta a participat , în calitate de
CORNELIA CURTEAN [Corola-blog/BlogPost/380753_a_382082]
-
până în ziua de 10 decembrie.Este a zecea vizită externă a Familiei Regale a României, în anul 2015, după Republică Moldova în februarie și aprilie, Franța în martie, Turkmenistan în aprilie, Suedia în mai, Azerbaidjan în iunie, Olanda în iulie, Șerbia în iulie și Republică Moldova în septembrie.Cu ocazia prestigioasei reuniuni a Crucii Roșii Internaționale, Alteța Să Regală va avea întâlniri cu reprezentanți ai Guvernului Elveției, ai Crucii ... XVI. CLUBUL REGAL AL MEDICILOR, de Cornelia Curtean, publicat în Ediția nr.
CORNELIA CURTEAN [Corola-blog/BlogPost/380753_a_382082]
-
desfășurat la Timișoara, în anul 2016, organizat de Asociația Română de Istorie de a Presei (ARIP), în colaborare cu Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Societatea Enciclopedica a Banatului și Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina (Șerbia). Volumul se deschide cu prezentarea academicianului Păun Ion Otiman, președintele Filialei din Timișoara a Academiei Române, fiind urmată de cea a academicianului Eugen Simion, presedintele Secției de Filologie și Literatura a Academiei Române, director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G.
„TRADIŢII ALE PRESEI ŞTIINŢIFICE”, IOAN DAVID, VIVIANA MILIVOIEVICI (COORDONATORI) de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374473_a_375802]
-
al manifestării științifice, la Mănăstirea Timișeni-Șag, cu hramul „Tăierea Capului Sfanțului Ioan Botezătorul”, la Muzeul Presei „Sever Bocu” și Casa memoriala „Petre Stoica” din Jimbolia, la Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, în Sala Baroca a Primăriei din Zrenianin (Șerbia), la Complexul Etnografic al Fundației Române de Etnografie și Folclor din Voivodina și la „Casă bănățeana” din Torac (Șerbia). Volumul de față, așadar, întregește seria celorlalte apărute de-a lungul vremii și îl dedicam „Centenarului Mării Uniri” și tuturor înaintașilor
„TRADIŢII ALE PRESEI ŞTIINŢIFICE”, IOAN DAVID, VIVIANA MILIVOIEVICI (COORDONATORI) de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374473_a_375802]
-
Casa memoriala „Petre Stoica” din Jimbolia, la Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, în Sala Baroca a Primăriei din Zrenianin (Șerbia), la Complexul Etnografic al Fundației Române de Etnografie și Folclor din Voivodina și la „Casă bănățeana” din Torac (Șerbia). Volumul de față, așadar, întregește seria celorlalte apărute de-a lungul vremii și îl dedicam „Centenarului Mării Uniri” și tuturor înaintașilor care s-au jertfit pentru înfăptuirea României Mari. Viviana Milivoievici Referință Bibliografica: O nouă apariție editorială: „Tradiții ale presei
„TRADIŢII ALE PRESEI ŞTIINŢIFICE”, IOAN DAVID, VIVIANA MILIVOIEVICI (COORDONATORI) de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374473_a_375802]
-
2014 Colaborator proiect județean "Respectă limba română", Brașov, 2014 Colaborator Concursul național de creație "Calistrat Hogaș", ediția a V-a, Piatra-Neamț, 2014 Colaborator al Proiectului Internațional "Învățătorii în sprijinul inițierii în scris-cititul limbii române a etnicilor români de peste hotare", Arad - Șerbia, 2008 Participare Simpozion Interjudețean "Învățarea prin proiecte - strategie didactica cu impact direct asupra creșterii randamentului școlar al elevilor", Ed. a II-a, Prahova, 2014 Ed. a II-a, Prahova, 2014 Participare Simpozion Național "De la clasicism la metamodernism" , Piatra -Neamț, 2014
CARINA ANCA IENĂȘEL de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373540_a_374869]
-
Consiliului Județean Vrancea și al Asociației Culturale "Duiliu Zamfirescu". Revista are mare nevoie de sponsori, fiind gata să ofere și spații publicitare. Revista se gaseste la toate chioșcurile RODIPET, fiind difuzată și în Italia, S.U.A, Franța, Germania, Israel, Șerbia, Japonia și Chină. Pentru abonamentele la Oglindă literară contactați chioșcurile RODIPET. Sponsorizarea site-ului Site-ul apare cu sprijinul generos al Doamnei Cristiana Maria Guga și Domnului Dan Pică, din dorința promovării și repunerii în circuit a valorilor culturale în
OGLINDA LITERARA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 12 din 12 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344895_a_346224]
-
petrol luăm de la noi și vindeam la sârbi și unguri de la unguri luăm aur. Cu agricultura pe insula mai bine spus cu grădinărit se ocupau turcii veniți din Bulgaria, care vindeau fructe sau legume la Orșova, iar turcii vei din Șerbia aveau meserii cu specific alimentar în special preparatul zaharicalelor (Kadri fratele lui Ali Kadri prapara rahat ) . Ale ocupații era dulgheritul, cărăușia cu barca de pe un mal pe altul, ocupații casnice țesut , croitorie . Pe insula erau mulți șerpi ne veninoși , pe
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
Divină” (poezii creștine, creații proprii); Sară bună, rod bogat” (colinde) - textier; ”Leru-i ler și dalbe flori” (colinde) - textier. PREZENTE LITERARE ÎN REVISTELE DIN STRĂINĂTATE: -„Acasă” (S.U.A); „Arcada-Roumanian Magazine Europe” (Germania); ,,Agero”(Germania); „Asymetria” (Franța); „Atheneum”; „Alternativă” (Canada); „Biruința” (Șerbia); „Clipă” -,,Las Vegas Roumanian Journal”(S.U.A); ,,CONFLUENTE ROMÂNEȘTI"; „Corriere di Forli e Cesena” (Italia); ,,Gândacul de Colorado" ; „Libertatea”; „Lumină Lină” (S.U.A.); „Curaj” (Republică Moldova); „Îl Momento” (Italia); ,,Nou Horizont”( Valencia - Spania); „Observatorul” (Canada); „Curentul Internațional” (S.U.A. - Canada); „STARPRESS
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
muzica mea și vin la spectacolele mele, în țară sau în străinătate. Diplomă de Excelență în muzică populară - Cum ați ajuns să cântați în limba sârbă? - De nevoie. A trebuit sa invat limba sârbă deoarece am primit un contract în Șerbia și n-am avut de ales, trebuia să mă pregătesc. De mare ajutor mi-au fost limba rusă, pe care am studiat-o la scoala, dar și rapiditatea cu care asimilez orice informație. Nu mi-a fost ușor, am muncit
„IUBESC TOT CE AM REALIZAT PE PLAN PROFESIONAL”. INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA ELENA SOARE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348904_a_350233]
-
fost limba rusă, pe care am studiat-o la scoala, dar și rapiditatea cu care asimilez orice informație. Nu mi-a fost ușor, am muncit mult, iar rezultatele s-au materializat în contractele prelungite pe care le-am avut în Șerbia. - Ce greutăți ați întâmpinat în cariera dvs. muzicală? - Au fost multe, dar cel mai mult m-am confruntat cu mentalitatea oamenilor, chiar și a familiei mele, care nu concepeau că eu să devin artista. - Care a fost cel mai frumos
„IUBESC TOT CE AM REALIZAT PE PLAN PROFESIONAL”. INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA ELENA SOARE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348904_a_350233]
-
țară și străinătate, de-a lungul carierei mele, am cunoscut mulți interpreți faimoși, dar îi amintesc aici pe Angela Moldovan, Irina Loghin, Gheorghe Turda, Ion Dolanescu, Georgeta Anghel, Maria Ciobanu, etc. cu care am fost pe scenă, în spectacole. În Șerbia am cunoscut-o pe Lepa Brena și alți soliști sârbi. „Avem datoria să luăm atitudine atunci când lucrurile nu merg așa cum trebuie” - Ce CD-uri ați scos? Vorbiti-ne despre ele. - Sunt adeptă calității, de aceea nu am scos CD-uri
„IUBESC TOT CE AM REALIZAT PE PLAN PROFESIONAL”. INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA ELENA SOARE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348904_a_350233]
-
în America, există posibilitatea unui turneu în afara României? Alin Stoianovici: Pregătim un CD și un DVD produs în parteneriat cu Televiziunea Română și bineînțeles că dacă toate merg cum trebuie, o sa concertam și în afara țării. Avem câteva oferte să concertam în Șerbia, Austria și Portugalia. Așteptăm oferte din Statele Unite Mara Circiu: Câteva gânduri adresate cititorilor noștri ... Alin Stoianovici: Cititorilor dvs. le dorim sănătate și tot ce-i mai bun, indemnandu-i totodată să susțină și să sprijine cât mai mult artă, cultura
TANGO IN TIMISOARA! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346774_a_348103]