860 matches
-
perfectă, era spre lăsarea serii, iar vara pe sfîrșite. - Bine ați venit! ne Întîmpină el, sincer vesel de aglomerarea tinerească a curții lui. Ce v-a găsit doctorul, doamnă? o Întrebă pe Ana, sărutîndu-i mîna, iar doamna Pavel, cu un șervet peste umăr, Își deschise brațele să le Îmbrățișeze, Întîi pe fiica ce se afla lîngă ea, apoi pe Ana care, după ce Întîmpinările se terminară se Întoarse spre domnul Pavel, În timp ce acesta se așeza pe scaun: - Domnule Pavel, culmea e că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
uiți În urmă, n-a fost o Înfrîngere. Fata nu-i răspunse, iar el termină de mîncat. VÎntul bătea proaspăt printre copaci și pe verandă se făcuse frig. BĂgă vasele Înapoi În coș și se șterse la gură cu un șervet. Se scutură cu grijă pe mîini și apoi Își puse brațul pe după umerii fetei. Ea plîngea. — Maria, nu plînge. Ce-a fost, a fost. Acum trebuie să ne gîndim la ce-i de făcut. SÎnt multe lucruri care trebuie făcute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de poliție, de unde să trimită semnalmentele micuțului. Tata i-a ajutat să vadă de sergent. I-a curățat rana, care era undeva Între claviculă și gît, și pe mine m-a trimis la toaletă să aduc niște hîrtie și niște șervete, pe care le-a Înfășurat pînĂ a făcut un fel de dop și l-a strîns tare peste rană cu una din mînecile de la cămașa sergentului. L-au Întins, ca să stea cît mai bine, și tata l-a spălat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
lui, băiatul îl simțea nesigur pe el, stânjenit, marcat de imensitatea clădirii în care fiul său își câștigase un loc, fără nici un ajutor din partea lui. Îi înmână lucrurile pe care mama le considerase indispensabile unui elev intern, schimburi curate, cearșafuri, șervete, ciorapi și mâncare. Auzind de bursă, bărbatul oftă ușurat. Încercă, de mai multe, ori să-i spună ceva. Neîndrăznind până la urmă, mohorât de sfiiciunea care-l încurca, plecă la gară, după ce văzu școala și ferma. Ioan îl însoțise, ghicind
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
sî sî speli dumnealor di colb, cî o bătut atâta drum!... În clipa următoare, o nălucă de fată, toată numai nuri, a și sosit cu un lighean și o oală frumos spoită plină cu apă caldă. Pe braț purta un șervet nou-nouț... Țăranii și-au scos pălăriile și-au suflecat mânecile cămășii și s-au spălat cum se cuvine... Când au fost gata, piranda le-a deschis ușa unei camere, poftindu-i: ― Amu sî cadi sî staț’ la masî, cî s-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
eu am tras un pui de somn... ― Dacă-i așa, atunci Înseamnă că putem pleca spre târg. Înainte de asta, uite aici ce ți-au trimis șetrarii de mâncare - l-a Îmbiat țăranul În vârstă, dându-i un coș acoperit cu șervet Înflorat. ― Mulțumesc. Oi mânca acasă. Ajungem Îndată.... Când soarele a cuprins În brațele jarului chindiei mănăstirile Cetățuei și Galatei, căruța cu cei doi țărani s-a oprit În capătul de sus al Sărăriei: ― Până aici am plătit, până aici ne-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Bompadur, Ponpadu, Papador, Popadur) nu mi-am cumpărat, să-mi umplu cu ceva timpii morți. Cînd întîrzia și mă simțeam inutilă ca un coș de gunoi ruginit, fără fund. Luam prînzurile la Berlin, în scaune cu spătare prea drepte și șervete pe genunchi; uram mesele întinse perfect la Capșa, cu platouri încărcate de antreuri calde ("Cum, nu mănînci capere?"), semnele cu mîna făcute chelnerului, să mai aducă. Îmi dădea la gustat, vrînd-nevrînd, nu'ș ce cocătură specială, nu'ș ce brînzet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
limpede cam ce înțelegea prin asta. Ea ridică privirea din farfuria unde mân carea se sleise. Cum o simți că iar începe să plângă, adăugă : — O să plouă iar, o să mergem să adunăm crengi. Și o să ne plimbăm... Ea îi luă șervetul de la gât, trase scaunul până la laviță și îl întinse pe pătură. Îl dezbrăcă cu totul și îl frecă, pe îndelete, cu prosoape umede. Apoi își rândui cutiile cu alifie și îi unse, cu băgare de seamă, tălpile care se lățeau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ianuarie. Uitasem. Will Îi făcu semn chelnerului să-i aducă Încă un Bloody Mary. —Dragă, scuză-mă o clipă. O să mă duc afară cu mobilul ăsta, să văd unde e Simon. Nu e stilul lui să Întârzie atât. Își puse șervetul pe scaun și traversă sala care semăna cu o peșteră din câțiva pași mari, cu aerul său de gentleman distins. Când se Întoarse, zâmbea și părea liniștit. — Cum stai cu viața amoroasă, draga mea? Întrebă el, ca și cum n-am fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
produse chimice și farmaceutice. 20. Coloranți organici. 21. Coloranți și intermediari: ulei de anilina etc. 22. Materiale tanante sintetice. 23. Insectofungicide că: hexaclorciclohexan, diclordifeniltrieloretan. 24. Hîrtie și cartoane diverse că: hîrtie de țigări, hîrtie satinata, hîrtie creponata, de toaletă, pentru șervetele etc. 25. Lădițe de ceai, din placaj. 26. Plăci aglomerate. 27. Plăci fibrolemnoase. 28. Geamuri mecanice trase, armate și ornamentale. 29. Produse din p.v.c. 30. Articole de sticlărie casnice. 31. Zahăr. 32. Textile, confecții, încălțăminte. 33. Cărți, reviste, discuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126961_a_128290]
-
de grație și să dezamăgească"109. Referindu-se, în special, la perioada cenzurii, același critic literar redă, mărturii ale înseși Anei Blandiana, cu privire la manifestarea relației autor-cititor-popor: "Legătura dintre scriitor și poporul său nu este una veselă și decorativă ca un șervet cu motive folclorice (...), ci una profund dramatică, cel mai adesea dureroasă, un raport de reciprocă asumare. A face prea multe declarații de dragoste oricât de rimate și tremolate poporului tău, mi se pare superfluu: e ca și cum ai face declarații de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
mai poți desluși și pe care jegul s-a stratificat, desenînd tot felul de chipuri bizare. De-a lungul pereților se înșiruie cîteva polițe slinoase, înțesate de carafe ciobite și cu luciul șters de vreme, inele de metal pentru sulul șervetelor, teancuri de farfurii din porțelan gros, cu chenar albastru, fabricate la Tournai. Într-un ungher se află un dulăpior cu despărțituri numerotate, în care se țin șervetele clienților, pătate de sosuri ori de vin. Mai sînt apoi sumedenii de mobile
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
carafe ciobite și cu luciul șters de vreme, inele de metal pentru sulul șervetelor, teancuri de farfurii din porțelan gros, cu chenar albastru, fabricate la Tournai. Într-un ungher se află un dulăpior cu despărțituri numerotate, în care se țin șervetele clienților, pătate de sosuri ori de vin. Mai sînt apoi sumedenii de mobile, vechi de cînd lumea, care nu și-au găsit loc nicăieri și au fost strînse aici așa cum strîng nebunii din balamuc tot felul de hîrburi ale civilizației
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o masă fără dar; duminică dimineața se joacă o doniță cu apă scoasă de mireasă din fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții în viață. Donița este împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
înapoiază, repetând alte trei jocuri, în jurul doniței. Duminică, spre amiază, fetele și femeile aduc plocon miresei. Tot duminică, înainte de plecarea la biserică, se joacă din nou bradul; flăcăul care a jucat bradul ia o turtă și o frânge pe un șervet, aduce un pahar de vin și aruncă turta și vinul în patru zări; tot acum, ginerele dăruiește ceva soacrei, iar soacra ceva mirelui; aceste daruri se pun în sân; duminică, după întoarcerea de la biserică, mirii sunt trași în casă cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un pahar de vin și aruncă turta și vinul în patru zări; tot acum, ginerele dăruiește ceva soacrei, iar soacra ceva mirelui; aceste daruri se pun în sân; duminică, după întoarcerea de la biserică, mirii sunt trași în casă cu un șervet petrecut pe după gât. . Al doilea text oferă indicații în legătură cu obiceiul bradului din ceremonialul de nuntă, în deceniile 3-4 ale secolului al XX-lea. Bradul era împodobit cu hârtii colorate, cu beteală și cu o pâine având funcție simbolică. El era
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de trei ori, iar lăutari se reped să ia banii care cad din găleată, după aceea se mai poate merge la alte 2-3 fântâni. În acest scenariu, urmează împodobirea bradului cu flori, cu hârtii roșii, albastre și mov, cu un șervet și cu o pâine. Se utilizează și beteala la împodobirea pomului, element de recuzită, care din acest text este eliminat. Apare doar menționat, fără explicarea rolului său, "fratele de mână", care ia șervetul de la brad. Remarcăm simbolul fundamental al pâinii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
hârtii roșii, albastre și mov, cu un șervet și cu o pâine. Se utilizează și beteala la împodobirea pomului, element de recuzită, care din acest text este eliminat. Apare doar menționat, fără explicarea rolului său, "fratele de mână", care ia șervetul de la brad. Remarcăm simbolul fundamental al pâinii, nelipsită atât în ornarea bradului, cât și în tradiția tinerilor participanți la petrecere, care sunt hrăniți cu elemente primordiale: pâine și vin. Un alt text redă un obicei cu valoare simbolică particulară: ruperea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și zeama de la o lămâie. Macroul se curăță, se spală și se sărează, apoi se stropește cu oțet, după care se lasă să stea timp de două ore și se clătește la jet de apă. După aceea, se stoarce cu șervet de hârtie sau tifon curat. Turnăm în tigaia teflon uleiul, apa, sarea, delicatul, piperul și zeama de lămâie, iar atunci când clocotește, punem peștele și îl lăsăm să fiarbă pe o parte, apoi întoarcem peștele și îl lăsăm să fiarbă până
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
timp de trei până la patru ore să-și lase zeama. Se fierbe compoziția la foc tare pentru ca să se lege siropul repede și ca să- și păstreze culoarea. Când dulceața este gata, culegem spuma cu lingura, apoi acoperim cratița cu un șervet umed. După ce s-a răcit, o punem în borcane, pe care le legăm cu celofan, le etichetăm și le dăm la cămară. DULCEATA DE NUCI VERZI 110 bucăți de nuci verzi, 1 kg zahăr, 3 pahare de apă, ½ de linguriță
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Un cântec vesel în formă de marș ne făcu să tăcem și să îndreptăm privirile spre scenă. Eminescu făcu ochii mari, se însufleți și strigă deodată: — Suedeza! Apoi, după scaun, printr-o săritură, se sui pe masă, își puse un șervet în jurul capului și începu să strige: Bravo! Bravo! Toată sala a rămas înmărmurită.” Acest pariu cu Simțion există între manuscrisele lui Eminescu, dar este datat 25 iunie 1883 și se referă, deci, la ultimele zile de dinaintea căderii poetului din 28
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
inițiativa lui Ștefan C. Mihăilescu, fost, pe atunci, secretar general al departamentului, a fost transportat încă în aceeași zi de la Casa de sănătate la Biserica Sf. Gheorghe, unde i se ridică un catafalc. Fruntea - exclusiv fruntea - era acoperită cu un șervet alb, ascunzând trepanația ce i se făcuse în ajun, când i s-a scos creerul, spre a fi cântărit, studiat și păstrat pentru posteritate. Când am dat să plec, intrară câțiva tineri - trei - în uniformele lor de elevi ai Școalei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și zeama de la o lămâie. Macroul se curăță, se spală și se sărează, apoi se stropește cu oțet, după care se lasă să stea timp de două ore și se clătește la jet de apă. După aceea, se stoarce cu șervet de hârtie sau tifon curat. Turnăm în tigaia teflon uleiul, apa, sarea, delicatul, piperul și zeama de lămâie, iar atunci când clocotește, punem peștele și îl lăsăm să fiarbă pe o parte, apoi întoarcem peștele și îl lăsăm să fiarbă până
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
timp de trei până la patru ore să-și lase zeama. Se fierbe compoziția la foc tare pentru ca să se lege siropul repede și ca să- și păstreze culoarea. Când dulceața este gata, culegem spuma cu lingura, apoi acoperim cratița cu un șervet umed. După ce s-a răcit, o punem în borcane, pe care le legăm cu celofan, le etichetăm și le dăm la cămară. DULCEATA DE NUCI VERZI 110 bucăți de nuci verzi, 1 kg zahăr, 3 pahare de apă, ½ de linguriță
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sos și Înfigând-o Într-un cartofior. Castraveți cu iaurt Preparați cruditățile: curățați de coajă ½ castravete, lăsând câte o bandă din două necurățată; tăiați-l În două pe lungime, scoateți semințele și tăiați jumătățile În felii; uscați-le Într-un șervet, presând puțin. Curățați și tăiați În rondele 2 cepe. Pe un platou sau pe două farfurii, amestecați feliile de castravete cu ceapa. Pregătiți roșia: opăriți-o 1 minut, răciți-o sub un jet de apă de la robinet, curățați-o de
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]