1,046 matches
-
șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lumina lunii i-au licărit luminile luminoase. Capra neagră calcă piatra, piatra-n patru laturi crapă. Fata fierarului, Fănica, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. Am o mâță mătăsoasă căpățânoasă cu cinci mâțoșei jucăuși și frumușei. Invitat la șezătoare interpretul de muzică populară Constantin Bahrin, care cântă și elevii dansează Strigături: Foaie verde busuioc o venit timpul de joc! Haideți fete și băieți, în horă să vă prindeți! Hora mea-i moldovenească, cine-o știe să trăiască! Iară cei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a populației de sex masculin. III 4. ASPECTE ETNO-GEOGRAFICE III. 4.1 ASPECTE DIN VIAȚA CULTURALĂ VECHE În epoca veche, când nu existau încă școli, locuitorii comunei își potoleau setea de frumos cu ajutorul poeziilor și cântecelor populare. Seara pe la șezători, la curățatul porumbului, la scărmănatul lânii, la nunți și cumetrii, în sărbătorile de iarnă împlinind datinile, sătenii ieșeau din obișnuința apăsătoare a muncii. În zilele de sărbători ei se adunau în săli improvizate în centrul satului și la sunetul cobzelor
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
versuri: a. poezia cântată; b. poezia recitată; B. în proză: a. specii ale genului epic; b. specii ale genului liric; c. specii ale genului dramatic. Creațiile lirice; - (cele mai multe) sunt legate de datini și obiceiuri; - sunt zise, recitate sau cântate în șezători sau la clacă, în diferite ocazii; - sunt legate de: 1. date fixe: Anul Nou (plugușorul, colindele, sorcova, steaua, irozii etc.); 2. momente importante ale vieții: naștere, botez, nuntă, moarte (cântecul zorilor, cântecul de leagăn, orațiile de nuntă, bocetul etc.); 3
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
SPLENDOAREA ANOTIMPURILOR Prof. înv. Primar Elena FLOREA Școala cu clasele I-VIII Nr. 130 “Luceafărul” București CLASA a III- a B DISCIPLINE - Limba și literatura română - Științe ale naturiiEducație plastică - Educație muzicală - Educație tehnologică SUBIECTUL - Șezătoare literar -artistică - “Fantezii de toamnă” TIPUL - Integrată OBIECTIVE generale și specifice: - dezvoltarea limbajului literar; - consolidarea deprinderii de interpretare expresivă, clară, cu intonație adecvată a unor teste literare în versuri;aprofundarea cunoștințelor referitoare la anotimpul toamna; - consolisarea deprinderii de interpretare a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
unor reviste sau grupări locale. Au fost analizate succint, cu accent pe disputele în jurul relației antagonice centru-periferie, revistele reprezentative din zona de nord a Moldovei: Junimea Moldovei de Nord, Revista Moldovei, Tudor Pamfile. Revistă de limbă, literatură și artă literară, Șezătoarea. Revistă pentru literatură și tradițiuni populare, Unu, Junimea literară, Făt-Frumos, Freamătul literar, Iconar. Între lucrările mai recente fundamente pe ideea de localism creator se cuvine amintit volumul lui Gheorghe Manolache, Resurecția localismului creator: o experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în promovarea de pe plan local a valorilor românești, în timp ce presa locală ar trebui să fie o frescă fidelă a zonei. Teodor Scarlat opinează mult mai tranșant: "Grupările culturale din provincie sunt inutile. Cât mai multe biblioteci sătești, cât mai multe șezători de lectură și nici-o asociație culturală cu fete amorezate și imberbi pretențioși". Intelectualității provinciei dornice de afirmare, Scarlat îi opune culturalizarea redusă a masei țărănești spre care mințile luminate ar fi trebuit să își îndrepte toate eforturile. Pe un ton
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
praful inerției, care să cheme la regenerare culturală și economică, care să îndrumeze hărnicia săteanului pe calea conștienței și a culturei"11. Prima manifestare culturală după război s-a concretizat în organizarea secției locale a Ligii Culturale ce a desfășurat șezători populare, dar care, în primă fază, nu s-a bucurat de colaborări substanțiale. Activitatea Ligii se revigorează începând cu 1931, când conducerea sa este preluată de profesorul și animatorul cultural, Tiberiu Crudu, care creează un muzeu regional, o bibliotecă populară
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o constituia Teatrul "Mihai Eminescu" pe scena căruia au urcat marii artiști, precum Tony Bulandra, cel ce și-a serbat aniversarea a trei decenii de carieră la Botoșani, în 193312. Și la teatrul Unirea au loc diferite manifestări culturale, precum șezătoarea literară consemnată de presă în decembrie 1929, la care participă Ion Minulescu și Jules Cazaban. În deschidere, profesorul Tiberiu Crudu delectează publicul cu câteva considerații asupra operelor scriitorilor dorohoieni 13. Cultura evreiască se afirmă prin intermediul cercurilor de lectură și al
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
comuna urbană Mihăileni ce funcționa în 1926 cu 123 de membri activi, condusă de învățători care, alături de elevi, au meritul de a fi editat revistele literare Revista tinerimii, Moldova literară sau Lumina poporului 29. Presa locală consemnează și serbările sau șezătorile literare organizate de Cercul cultural Al. Vlahuță sau de Cercul Cultural al Tineretului Evreu unde au loc lecturi și audiții muzicale 30. Comunitatea evreilor din Dorohoi a contribuit activ la viața culturală a orașului prin societățile proprii - Lumina Vieții, Macabi
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu dedicație în instruirea tinerelor fete, organizând periodic și conferințe care să completeze cunoștințele dobândite la ore. Temele abordate reflectau diverse preocupări, de la datini populare românești, la subiecte științifice sau istorice." Ca în mai toate liceele, se organizau și aici șezători literare în scopuri educative, dar și pentru strângere de fonduri. Tinerele se constituiau în acest scop în organizații precum Cercetașele Cohorta "Maria Doamna", Șoimii, Crucea Roșie a Tinerimii. O atenție deosebită se acorda și educației moral-religioase, elevele asistând la liturghiile
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
liceul desființându-se, iar în fostul local va activa doar un gimnaziu. În ceea ce privește activitățile educative și culturale ale elevilor, anuarul publicat în 1929 amintește de cohorta "Ursu", condusă de comandant prof. George Geib și care în perioada 1923-1928 a organizat șezători muzicale, teatrale și sportive. 3.3.15 Liceul de băieți "Dragoș-Vodă", Câmpulung Moldovenesc În localitatea învecinată, la Câmpulung Moldovenesc, tinerii frecventau Liceul de băieți "Dragoș-Vodă". Discursul directorului ținut la 18 iunie 1933, cu ocazia jubileului a 25 de ani de la
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1911 acestui gimnaziu i se adaugă treptat și clasele cursului superior. După Unire, liceul devine un adevărat atelier de educație națională 158. Elevii liceului s-au implicat în diverse activități extrașcolare în cadrul cohortei de cercetași "Rarău" ce a organizat numeroase șezători literare. Au avut loc și recitaluri muzicale, lecturi și conferințe susținute de elevi pe diferite teme: energie, radioactivitate, epoci istorice. Nu s-au neglijat nici științele reale, elevii înființând în același an și societatea "Iubitorilor de matematici și fizică". Pe lângă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în 1936 școala primește denumirea de "Lațcu-Vodă". În acest mic oraș de provincie, atmosfera culturală este întreținută cu succes de profesorii și elevii liceului, remarcându-se mai ales figura directorului Nicodim Ițcuș. Anuarele școlare din perioada 1924-1936 amintesc de organizarea șezătorilor cultural-muzicale ale elevilor, dar și ale Asociației profesorilor din Siret. Sub egida acestei asociații au loc frecvent concerte pentru strângeri de fonduri, dar și conferințe populare și audiții la radio pentru răspândirea culturii. Sunt amintite prelegerile ținute de scriitorul Gheorghe
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
5 Viața școlară, între tentația politică și imperiul creației Așa cum am arătat în prezentarea rolului socio-formator al liceelor, activitățile școlare și extrașcolare au marcat din plin viața de elev. Dar dacă anuarele abundă în descrieri ale serbărilor, excursiilor, conferințelor și șezătorilor literare, presa și memorialistica scot uneori la iveală și alte preocupări ale adolescenților implicați de timpuriu în chestiuni "politice". Astfel, tensiunea antisemită ce se resimte progresiv după unirea provinciilor, potențată și de grupările de extremă dreaptă, își face loc și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
D. Furtună, Ghe. Savin, Calinic Istrati, Eugen Nicolau, Al. Saint-Georges, Elena Cuparencu. Tudor Pamfile se bucură și de colaborările valoroase ale lui S. Mehedinți, M. Sadoveanu sau Artur Gorovei. La Fălticeni, o lungă tradiție în rândul revistelor de folclor manifestă Șezătoarea. Revistă pentru literatură și tradițiuni populare (1892-1931), condusă de Artur Gorovei. Cu peste 220 de colaboratori în cei 37 de ani de apariție, revistei i se întocmește un indice în 1931 ce clasifică materialele publicate în categorii tematice: Omul și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cel Mare", autor de operete și de muzică vocală pe versuri de poeți români: Romanță, Peste vârfuri, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie etc. 40. Simion T. Kirileanu (1879-1926), învățător în județul Suceava, folclorist, publică culegeri de folclor în Șezătoarea, Ion Creangă, Vestitorul satelor, Albina. Tipărește Calendarul sătenilor și volume de legende legate de figura lui Ștefan cel Mare. Alte lucrări: Comoara sufletului. Cântece poporale cuprinzând colinzi, urături, alese și orânduite de Simion T. Kirileanu, Povești basarabene. 41. Eufrosina Lipețchi
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Publică lucrările: O piatră pentru adevăratul monument al lui Ștefan O. Iosif, Suceava - centru de artă, 1937. 49. Sevastian Mihăilescu (1867-1932), folclorist, prozator, învățător în județul Suceava, autor al basmului Povestea despre urieși și al culegerilor de folclor apărute în Șezătoarea și alte reviste. 50. Gheorghe Mihuță (1881-1945), preot sucevean, publicist, este autor al lucrărilor Însoțirea orășenilor români din Suceava (1889-1939), Monografia satului Lisaura. 51. Constantin Milici (1880-1971), publicist, culegător de folclor, adună un bogat fond documentar despre satul Soloneț, depus
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pe seama activistelor de la UFDR. Pentru că femeile erau "prinse cu treburile gospodărești (...) altele erau timide" era nevoie, în cele mai multe cazuri, de "îndemnurile și lămurirea îndrumătorilor" pentru a le determina "să prindă a învăța carte"14. În acest sens, activistele UFDR foloseau șezătorile organizate în locuințele personale ale femeilor sau chiar la domiciliul activistei pentru a le face cunoștință cu "lumina buchiilor"15. De asemenea, pentru a le atrage pe femei spre cursurile de alfabetizare, ele organizau și cercuri de lectură sau grupe
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Alexandru Tăcu, tatăl, era mai prudent, În măsura să-și simuleze, uneori, convingerile pentru a-și proteja copiii și soția, devenise un altfel de om. Cel care Înainte de 1948 iubise și crease poezia, o difuzase În cercurile literare și la șezătorile duminicale dar nu avusese niciodată acces să o publice, să-i apară semnătură cu numele părinților și recurgea la tot felul de pseudonime, se Încrâncenase. Lucrau, se vede, În el, orele și zilele petrecute În anchetele de la organele ordinei publice
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
stârnea râsul...ne-a transmis că ,,a luat hotărârea de a închide ușile de acces pe balcoane, deoarece e multă gheață pe balcoane și putem aluneca peste balustrade. Se vor întâmpla multe nenorociri...!’’ Apoi ne-a povestit, ca la o șezătoare, că ,,unui pacient i s-a întâmplat...să cadă de pe balcon și să își rupă un picior. Norocul lui a fost zăpada.’’ Iar un alt motiv de închidere a balcoanelor este că ,,trebuie să se mențină bruma de căldura din
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
făgăduit sprijinul său. „A urmat după aceasta depunerea jurământului Voevodului Mihai pentru intrarea în cercetășie”. “Cu trei degete sus, Bărbăție, Voioșie și Credință, sufletul cutremurat al Voievodului a rostit legea cercetașului”, comenta ulterior presa. Festivitatea s-a încheiat cu o șezătoare. Apoi Carol și Mihai au părăsit jamboreea, retrăgându-se în trenul regal care staționa în gara Sibiu. 30 iulie. După ce mesajul regelui, de la deschiderea lucrărilor Parlamentului, în plină criză economică, insista asupra achitării pensiilor și a lefilor, fostul prim-ministru
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de activitatea celor trei echipe regale ce lucrează pentru culturalizarea și ridicarea satelor noastre, întreținându-se cu studenții, vizitând gospodării țărănești și ascultând cu simplitate și bunăvoință păsurile țăranilor”. Seara, la lumina unui foc haiducesc, Mihai a asistat la o „șezătoare cu parfum arhaic”, cu sunete de bucium, cântece din frunze, „jocuri săltărețe cu strigături haiducești”. La miezul nopții, „Voievodul a adormit într-o casă țărănească cu parfum de busuioc și iasomie, împodobită pretutindeni cu mândre velințe de Muscel”. Dimineața, Voievodul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cu entuziasm. Au fost întâmpinați de primarul orașului cu pâine și sare. Au asistat la un serviciu religios în catedrala orașului. Regele a primit defilarea trupelor și a pus piatra fundamentală a noului Spital Județean. Apoi, au asistat la o șezătoare culturală la Ateneul Popular „B. P. Hașdeu”. Carol și Mihai au vizitat vechea cetate a Hotinului din vremea lui Ștefan cel Mare. Acolo li s-a servit o gustare. Regele a inspectat un post de grăniceri bine dotat printr-o
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]