987 matches
-
mit; mîntuitorul; neprevăzut; Nirvadza; noi; e cu noi; nor; nostru; nu; număr; ochi; ocrotește; pace; pasăre; popă; pretutindeni; pur; puternicul; refugiu; rugăciuni; salvare; serios; sfințenie; siguranță; simbol; soare; spirit; spîn; spovedanie; stăpînitor; stea; stîlp; superior; supranatural; suprem; cel de sus; șmecherie; tată ceresc; Tatăl ceresc; un zeu singur; unic; unicul; unul; vede tot; veșnicie; viața de apoi; viu; vrăjeală; zile (1); 827/215/77/138/0 durere: suferință (121); tristețe (51); rană (30); boală (25); lacrimi (23); plîns (22); chin (19
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
povestea; presimți; presupunere; presupus; a prevedea; a prezice; pricepere; probabil; probabilitate; problemă; rațiune; răspunsuri; rău; fără reacție; a realiza; recunoaște; reflecta; refuz; relativitate; relaxare; sat; sănătate; scamatorii; snoavă; soarta; soartă; spontaneitate; spray; a spune; stele; sugerează; supranatural; surprins; școală; șiret; șmecherie; știe tot; ce știi; nu știi; taci; talent; tarot; test; textul; timp; to guess; a trișa; truc; țigan; țigani; uită; vedea; viața; viață; viitor; vineri; vis; vorbă; vrăjeală; vrăjitor; vremea; vulpe; zi; zicală; zîmbi (1); 783/276/86/190/6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Păcală; păcate; păcălit; părinți; pedepsit; periculos; piatră; picioare scurte; plictisitoare; plîns; politician; poantă; prefăcătorie; prefăcut; prins; promisiune; prost; provocare; ranchiună; răbdare; răutăciune; rece; regret; revoltă; roșu; ruinare; rușinare; rușinoasă; scîrbă; scop; scuze; secrete; slăbiciune; soluție; stricăciune; strîmbă; surplus; șapcă; șiretlic; șmecherie; știri; știu; tîlhar; tîmpenie; peste tot; trist; trișa; trișare; țeapă; urîțenie; utilă; V. Ponta; vanitate; vas; viclenie; Victor Ponta; vină; viperă; visător; vorbe; vreme; zeu; zid (1); 780/276/85/191/1 minte: creier (139); deștept (70); inteligență (41); cap
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
președinție; prezent; primărie; probleme; progres; promisiuni; propagandă; prosteală; o prostie la noi în țară; prostituată; rahat de porc; raționament; răi; rea; relații; România; rușine; scandal; schimbătoare; scîrbă; sens; simțire; soartă; social; socială; somnorari; stat, țară; Stat; strategie; suflet controversat; supărare; șmecherii; știință; teatru; televiziune; televizor; ticăloși; trist; tufiș; TVA; țipete; ură; urăsc; V. Filat; viziune; vînt; vorbe goale; ziare; zvonuri(1); 765/308/89/219/0 pom: copac (163); fructe (117); măr (62); fruct (38); mere (34); fructifer (32); verde (28
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prețui; prezenta; primești; a primi; primit; a prinde; prins; proteja; a proteja; pungă; răutate; ridică; rugăminte; scama; scapă; scapără; scăpa; din scurt; sigur; simte; socoteală; soțul; sprijină; a sta alături; statornicie; stă; stăpînește; a stăpîni; stop; strîns; din strîns; suspendă; șmecherie; taină; tărie; temporar; tot așa; totdeauna; treabă; nu ține; a ține minte; uite; universul pe umeri; vas; cu vecina; la viață; vis; vrea (1); 784/301/112/189/0 uită: memorie (66); amintire (31); uituc (24); tot (22); amnezie (18
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu le tolerează cu privire la interacțiunea verbală dintre angajați. Dat fiind că o persoană de rang înalt a precizat clar regulile de comportament pentru noi toți, inclusiv pentru cei doi agresori notorii, a pus capăt agresiunilor verbale”. Tehnica 15. „E o șmecherie simplă, însă la mine a funcționat întotdeauna. Atunci când am de a face cu o împrejurare despre care știu că e foarte încărcată emoțional, iau cu mine un mic reportofon. La prima manifestare a atacului personal sau a limbajului obscen, întrerup
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
motiv pentru care scriu această lucrare: vreau să vă scutesc de suferințe, să vă netezesc ascensiunea spre statutul de gospodine mari și, pe cât se poate, să transform acest training din calvar în plăcere. * De la extraterestrul numărul șase am învățat multe șmecherii; înainte de a ne combina fusese însurat cu o gospodină tânără, dar foarte mare, de la care știa niște chestii incredibile; cândva, pe la primele întâlniri, mi-a deschis orizonturi culinare la care nici nu visasem până atunci; l-am și înregistrat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și părăsind pe rînd soluțiile cărora viața le semnează decesul, personajul atinge faza înaintată a descompunerii: după o încercare de regrupare febrilă a rămășițelor propriei identități în jurul unui ultim spasm de oportunism (avantajele împăcării cu Pandele) asistăm la delirul mini-grandomaniei ("șmecheria e să fii mare atât cît să nu fii mic"), cumplită convertire a fricii de a fi în personalism procustian; criza absenței identității se agravează și culminează prin "conștiința" pierderii identității; adus în fața acestui adevăr, antieroul află că la capătul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mare, cum să spun eu, mare atît cît să mă observe lumea, să mă vadă, să mă atingă, să mă știe... Că așa, mare de tot, ești în afara lumii și peste ea... Și atunci care-i bucuria? Nu, dom'le, șmecheria este să fii mare atît cît să nu fii mic... Că nici mic, iar nu te vede nimeni! Ehe, pai de asta Dumnezeu n-a fost un băiat chiar prost cum cred unii. Nu. Nu-i adevărat. Și nici că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
sau chiar un nu întreg... Și cu nu-ul se-ntîmplă la fel... este pîndit de un oarecare da... Octav: Bine, și-atunci? Groparul: Și-atunci, prietene, lasă întrebările să alunece între două răspunsuri... măcar! Octav: Nu, Socrate, asta-i o șmecherie soioasă și atât. Lunecarea asta "necesară" aruncă în aer toate certitudinile! Groparul: Dar sînt certitudini...? (dinspre gard vine un preot, însoțit, firește, de dascăl) Perotul: Pace vouă! Groparul: Binecuvîntează părinte. Preotul: Da tu tot în cort stai?! (groparul nu răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Și erau pentru că renunțaseră la libertate... Octav: Maestre, asta e ceea ce se cheamă perversitate filosofică... Groparul: Poate... dar numai la prima vedere... Hm! Regimul ăsta comunist era plin de subtilități... pe onoarea mea dacă nu...! Plin de finețuri... Și toată șmecheria pornea de la faptul că toată lumea era împinsă spre delincvență... și încă dublă delincvență... prima era că oamenii se simțeau vinovați față de regim, pe care-l urau și nu credeau în el, și-a doua oară se simțeau vinovați față de ei
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mereu aranjamentele cu tine însuți! Gh. P. unu: Ce tot îi dai cu aranjamentele! Ce aranjamente, care aranjamente?! Gh. P. doi: Alea pe care le facem toți cînd nu ne convine să trăim cu jegu pe suflet...,. și-atunci facem șmecherii, giumbușlucuri, tumbe..., din care să cădem în picioare..., curați și cu somnul liniștit...! Gh. P. unu: Habar n-am ce vrei să spui... Gh. P. doi: Ei, uite că am să-ți stric puțin somnul! Fii atent; ții minte că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Liniștește-te... și hai să ne bem vinișorul...! Gh. P. doi: Dacă ți-e greu, spune-ți ție..., încet, abia să te-auzi..., numai spune-ți... eu nu te-aud... Gh. P. unu:...și pîrjoluțele... proaspete... Gh. P. doi: Lasă șmecheriile..., știu că te piși pe tine de frică... Spune-ți ție, și după aia o să ai curajul să-mi spui și mie..., și altora... Hai, încearcă! (îl ia de guler) Gh. P. unu: Ho!, ești nebun? Dă-mi drumu'! Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Adică de ce să spună preotul că e vinovat?! Gh. P. doi: Pentru că spovedania n-o faci în fața preotului..., o faci în fața lui Dumnezeu... Și în fața lui Dumnezeu, toți sîntem vinovați... Gh. P. unu: Ascultă, măi Popescu cel deștept, lasă tu șmecheriile și spune ce ai de spus... Te ascult... Gh. P. doi: (deși e un joc, nu se joacă...) Părinte, răul din mine nu ține de păcatele mărturisite data trecută..., și nici de faptul dacă le-am făcut sau nu... Răul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Reporter 2: Da..., vă înțeleg... (către Sursa dublă) Dumneavoastră de ce veniți în fiecare zi să vă citiți dosarul? Sursa dublă:...Cum să vă spun... un dosar nu spune același lucru în fiecare zi... înțelegeți? Reporter 2: Nu prea... Plutonierul: Aiureală... șmecherie...! Sursa dublă: E aiureală pentru tine... care n-ai dosar... Reporter 1: Da... explicați-ne cum se schimbă de la o zi la alta ceea ce e scris în dosar... Sursa dublă: Păi nu se schimbă ce e scris în dosar... Reporter
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
regie, anul I. Mulți au venit din încercare, alții că sună cool să fii regizor. În primul curs, ne-a vorbit despre dumnealui, despre școală... și a punctat vulcanic, cu voce puternică, "să știm că aici nu e școală de șmecherie!''... A strigat... Și am tresărit. Reflexele diagnosticului meu, mă fac să sar, cu totul, la zgomote neașteptate. Nu mi-a plăcut pe loc. Putea și fără, am gândit. M-am temut că așa va fi mereu. Apoi i-am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și Sarcophilus pe post de capitaliști autohtoni). Să nu ne facem iluzii. Aceste "vicieri" politice nu vin doar dinspre guvern, cât și din partea unor lobby-uri internaționale ce văd în România o vacă bună de muls, cot la cot cu șmecherii autohtoni. Avem astfel doar o exploatare a potențialului uman și material autohton cu acordul explicit al "autorităților" politice. Această nouă tehnologie a puterii și a sufletelor devine o realitate prin reformatorii iluminiști ai dreptului penal 106. În secolul al XVIII
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tragice, lipsa harului pentru asceză sau sfințenie: "e semnificativ că l-am canonizat pe Ștefan cel Mare care a umplut Moldova cu ibovnice". Românii, drogați de pulberea toxică a utopiei comuniste, au preferat să fie "înțelepți", adică un "amestec de șmecherie, de lipsă de caracter, de abilitate, de oportunism, de precauție, de gol sufletesc", aplicând metoda "astupării urechilor". Și asta chiar în zilele Revoluției, ascunzându-se în case după perdele, în timp ce "nebunii", un Don Quijote multiplicat în sute de mii de exemplare
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a noii școli (subl.ns.), 4 dulapuri de brad pentru arhivă, 3 scaune cu spătar, un ceas de masă, un telefon, două drapele, 3 lămpi de 8 focuri, 15 tablouri cu comitetul central al partidului muncitoresc român (adicătelea cu toți șmecherii deatunci care ne conduceau țara, n.n.), 3 tampoane (de supt cerneala, nu , alt fel de tampoane! n.n.), una furcă de fier una țesală (...)”,și multe alte fleacuri. b. Ce meserii practicau vălenarii. Angajări și destituiri Înainte de a fi schimbat, președintele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mult decât viața. Scapin (6) Ca să spun drept, cînd m-amestec, puține lucruri mi se împotrivesc. Cerul mi-a dat, fără-ndoială, harul să mă pricep a scorni drăgălășenii de duh, galanterii năstrușnice, cărora numai neștiutorul de rînd le zice șmecherii. Și pot spune fără să mă laud, că nu s-a văzut încă meșter mai priceput ca mine la trasul sforilor și în uneltiri, care să fi cîștigat o faimă mai mare ca mine în această nobilă îndeletnicire. Dar, pe
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
acestui premiu. Dar ce-au făcut pentru umanitate cei care au averi chiar cu mult mai mari? Răspunsul este că n au făcut nim ic deosebit pentru a-și merita averile. Aceste averi le-au făcut prin tot felul de șmecherii, ,,inginerii financiare“, speculă, înșelăciune și furt. În realitate, banii pe care-i dețin sunt ai altora ! În țările cu o situație mai apropiată de normalita te, este valabil următorul aspect: bunicul și-a câștigat existența făcând ace de cusut, tata
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
să uităm alocarea preferențială a publicității de stat din timpul guvernării Năstase -, am avut o mulțime de semnale care ar fi trebuit să ne pună pe gânduri. E adevărat, iarăși, ceea ce spui despre Germania prin comparație cu România. La noi, șmecheria încă ține loc de toate calitățile, abilitățile și virtuțile, ea înlocuiește noi ne imaginăm că benefic! și inteligența, și munca, și onestitatea publică. Și după aceea ne mai mirăm ca proștii că ne merge așa cum ne merge! Cum sună vorba
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Întărâtă. Da’ de ce zici tu așa, Sandule, adică de ce nu mai e cum era și nu mai ține cum ținea? Gore, care a venit cu un ou de lemn și le-a spart ouăle tuturor până să se prindă de șmecheria antică și de demult, pune paie pe foc. Ia zi, Sandule, că tu fuseși la popa, doar beți Împreună ocazional și puneți religia la cale, voi și cu Dan Brown care mai sunteți, ia zi, cum fuse la Înviere? Solicitând
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
femeie, femeile se pricep la deastea. Franțujii nu prea, numai gura e de ei... 22.05.2009 Între europarlamentare și răceala lu’ Sandu Șpriț Iar ne mint ăștia, iar ne-ndoapă cu gulgute, iar ne Îmbuibăm cu promisiuni la tavă și șmecherii În aspic... Plus salată de brașoave! Gore i-a spus soției că merge În campanie alcoolică la cârciumă, ca să dezbată probleme importante alături de stafful său, compus din Sandu Șpriț, Gicu și care-o mai vrea să intre-n Partidu’ cu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
pus la copt acoperind prăpăstiile, o vânătă și-un ardei gogonat rătăciți împreună în spuza fierbinte risipită-ntr-o clipă indusă voit, cutreierând spaimele, asaltând visele înflăcărate, realitățile fecunde și mai ales stelele întunecate de vești negrăite. În magazinul de șmecherii ai împroșcat din trompetă alergând amorțirile, Verdele Împărat era epuizat în vopsele iar aburul înjunghiat solitar, spre asfințit, l-ai împins către mine să am mâinile ocupate cu umbrele tale; ai reprogramat cronometrul și am clacat răsturnat în valuri... pe
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]