1,860 matches
-
cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA INTERBELICĂ - POEZIA Testul nr. 83 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Te drămuiesc în zgomot și-n tăcere Și Te pândesc în timp, ca pe vânat, Să văd: ești șoimul meu cel căutat? Să Te ucid? Sau să-ngenunchi a cere. Pentru credință sau pentru tăgadă, Te caut dârz și fără de folos. Ești visul meu, din toate, cel frumos Și nu-ndrăznesc să te dobor din cer grămadă. [...] Singuri, acum, în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
rele, în care hiba e chinezească : Vă rugăm ca la copiile filmului „ Cine cîntă nu are gînduri rele” - RSFI, să eliminați replica despre pericolul pe care îl reprezintă rasa galbenă. Din R.P. Ungară au fost corectate filmele Vadul iadului, Impostorii, Șoimii, Doar un telefon, Neînfricatul, Gyula - iarna și vara, Poveste de dragoste. În cazul scurtmetrajului maghiar Vise despre o casă nu doar se taie, se și adaugă : Întrucît prin înlăturarea insertului cu care începe scurt metrajul „VISE DESPRE O CASĂ” (RPU
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fost alcătuite din ostași cu plată, mercenari. Această imagine a armatei întregului popor, în care luptă până și copiii, în opoziție cu boierii „putrezi”, este deformată comunistoid conform concepției lui Nicolae Ceaușescu, care politizase patriotic-revoluționar societatea până dincolo de pionieri, înființând șoimii patriei. Fiul lui Mihai, prezentat ca un nevolnic de către Popovici- Nicolaescu, e transformat, dat fiind că se numește în chip fericit Nicolae, de către Mandric-Vaeni într- un tânăr înțelept și cult, care evocă moștenirea istorică a marilor regi Burebista și Decebal
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița, potârnichea, găinușa de baltă, lișița, sitarul, iar dintre răpitoare mai găsim încă uliul găinilor, uliul păsărar, șorecarul, ciuful de pădure, huhurezul, cucuveaua, acvila țipătoare, eretele, șoimul și buha. Ihtiofauna se încadrează în zona păstrăvului (pîraiele afluente), a lipanului și a mrenei, fără o delimitare strictă a acestor biotopuri. Numărul acestor pești, odinioară foarte numeroși, s-a redus drastic din cauza pescuitului nerațional, a braconajului cu substanțe chimice
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pe măsura deschiderii tale interioare, pe măsura gândurilor, faptelor tale. Dar pentru asta trebuie să cunoști semnele, sau altfel spus darurile fiecărei zile. Se povestește că demult trăia Într-o pădure un pustnic. Și mergând el prin munți zări un șoim care ținea În cioc o bucată de carne. Curios, pustnicul Îl urmări și văzu cum șoimul ajunse la un cuib și Începu să rupă cu ciocul bucata de carne și apoi se apucă să hrănească un pui de cioară. Mut
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
semnele, sau altfel spus darurile fiecărei zile. Se povestește că demult trăia Într-o pădure un pustnic. Și mergând el prin munți zări un șoim care ținea În cioc o bucată de carne. Curios, pustnicul Îl urmări și văzu cum șoimul ajunse la un cuib și Începu să rupă cu ciocul bucata de carne și apoi se apucă să hrănească un pui de cioară. Mut de uimire pustnicul Își zise: „Acesta e un semn de la Dumnezeu, dacă așa a rânduit lucrurile
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
un cuib și Începu să rupă cu ciocul bucata de carne și apoi se apucă să hrănească un pui de cioară. Mut de uimire pustnicul Își zise: „Acesta e un semn de la Dumnezeu, dacă așa a rânduit lucrurile ca un șoim să ajungă să hrănească puiul altei specii, Înseamnă că și de mine va avea grijă Dumnezeu să-mi dea să mănânc și să mă Îmbrac ,deci eu să mă Îndeletnciesc mai bine cu rugăciunea”. Și astfel el se așeză jos
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
sete Încât abea se mai putea mișca și atunci adormi și În vis Îi apăru un Înger care-i spuse: „Pustnicule ceea ce ai văzut tu atunci era Într-adevăr un semn de la Dumnezeu, dar tu trebuia să Înveți din pilda șoimului și nu din pilda ciorii!” E foarte important să primești darurile cu atitudinea unui copil care se bucură de tot ceea ce primește și desigur să mulțumești, deoarece astfel recunoști „dăruirea”, accepți Îndrumarea Divinului și prin aceasta deschizi ușa tuturor lucrurilor
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
construite prin aplicarea cunoștințelor de geometrie, știință deprinsă în școli speciale, accesibile numai inițiaților. Egiptenii aveau două asemenea școli, denumite după numele anticului zeu celest Horus, al cărui ochi simboliza puterea, fiind înfățișat ca având corp uman și cap de șoim. Una dintre ele, numită „ochiul stâng al lui Horus” învăța despre principiul feminin al creației, despre iubire și compasiune; cealaltă, numită „ochiul drept al lui Horus”, învăța despre principiul masculin al creației, având ca subiect principal de studiu geometria sacră
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
pădure (Certhia familiaris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), viesparul (Pernis apivorus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea); în scorburile copacilor își găsesc adăpost răpitoare de noapte precum buha (Bubo bubo) și huhurezul mic (Strix aluco); dintre răpitoarele de zi: gaia neagră (Milvus migrans), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus); mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
nissus), drepneaua neagră (Apus apus), șorecarul comun (Buteo buteo), șorecarul încălțat (Buteo lagopus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), eretele vânăt (Circus cyaneus), corbul (Corvus corax), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), ciocârlanul (Galerida cristata), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de paseriforme: dumbrăveanca (Coracias garrulus), muscarul semigulerat (Ficedula semitorquata), pițigoi (Parus sp.), muscari (Muscicapa sp.), sfrâncioci (Lanius sp.), sturzi (Turdus sp.). Apariții rare sunt păsările răpitoare de talie mare: codalbul (Haliaeetus albicilla) și acvila țipătoare mare (Aquila clanga). Mai apar șoimi și răpitoare de noapte: bufnițe, cucuvele. Dintre mamifere, o prezență aparte o reprezintă vidra (Lutra lutra) care își găsește adăposturi în malul apei (cea mai mare populație de vidre din țară). Mai apar: popândăul (Spermophylus citellus) și liliacul comun (Myotis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de stuf: nagâțul (Vanellus vanellus), fâsa de câmp (Anthus campestris), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), prigoria (Merops apiaster), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrichus minutus), barza albă (Ciconia ciconia), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), rața roșie (Aythya nyroca), turturica (Streptopelia turtur), pupăza (Upupa epops), codobatura albă (Motacilla alba). Mamifere: popândăul (Spermophylus citellus). Plan de management: Obiectivul l: Refacerea mediului și îmbunătățirea condițiilor de conservare a Rezervației Acvatice Teiva-Vișina, județul Iași Strategie
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește începerea jocului. "Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe." Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, "îi intrase la inimă și pace! c-așa e cu-nsurătoarea. Când îți sună ceasul, îți iese-nainte a de ți-a fost ursită și ți se pare c-ai apucat pe Dumnezeu d-un picior
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nu vadă soarele"; "e copil făcut de o fată de împărat, fără bărbat, numai așa din fost creat de Diavol ca să nu-l ardă soarele etc... Este de mai multe feluri: cel al nostru, care poartă norii, vântul turbat și "șoimul", sau vântul de sus, de dincolo de lumea noastră. În Vântul se însoară (Niculiță-Voronca, I], un om își blestemă băiatul să se însoare "când l-a însura Vântul, că el nu-l va mai sura". Băiatul pornește în lume și se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
inversă, cu un portret de Milița Petrașcu, București, 1972; 101 picături de cerneală, București, 1973; Doi vikingi și o fată, Timișoara, 1974; Eminescu. Roman cronologic, București, 1974; Casa care a fugit prin ușă, București, 1975; Zăpezile de altădată, București, 1976; Șoimii au trecut Dunărea (în colaborare cu Petru Vintilă jr), București, 1977; Un soldat în căutarea patriei, Cluj-Napoca, 1978; Pictor de duminică, București, 1983; Prima oră a dimineții, București, 1983; Roata, București, 1984; A doua zi după război (în colaborare cu
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
astfel! Înminunată și înfrăgezită, izbutind, cred, să îi trezească la viață până și pe cei mortificați, sceptici, cusurgii! Jaguari lipiți tihnit de bătrâni și copii înțelepți cu ochii închiși, elefanți dansând în fluviu cu fete îmbrăcate în sari alb, un șoim binecuvântând o dănțuitoare în templu, ochiul polifemic al unui elefant pe care stă adormit capul unei tinere fete, dansul fluviului și al puiului de elefant împreună, rotirea unui balerin cu balenele, lincsul îmbrățișând un copil mut și tot așa. Scenariul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
nr. 8, sectorul 2. 86. Chiriță Silviu, născut la 9 iulie 1962 în București, România, fiul lui Chiriță Pantelimon și Raisa, cu domiciliul actual în Germania, 65193 Wiesbaden, Platter str. 1 g, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Râul Șoimului nr. 2, bl. 46, ap. 35, sectorul 4. 87. Bocher Viorica Fină, născută la 1 iulie 1972 în Constantă, județul Constantă, România, fiica lui Istrate Mihai și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 32657 Lemgo, Karl Meier str. 20, cu
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
ap. 5, județul Argeș. 525. Florea Monica Cristina, născută la 19 septembrie 1974 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Florea Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 76133 Karlsruhe, Karlstr. 64, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, Str. Șoimului, bl. 14, sc. A, ap. 2, județul Sibiu. 526. Koble Edith, născut la 21 august 1978 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Iosif și Edith, cu domiciliul actual în Suedia, 29135, Kristianstad, Nasbychaussen 27, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
croaziera marină, în vreme ce farmecul este altul, lunecat pe arheologia feroviară, cum s-a fixat traseul căii cîndva, tunel cele curente, întîlnirile alb-verde, de moliciunea primăverii peste tot estemele se întremau unde fără curgeri, traiectorie în final, gestul ancestral al aterizării, șoim mișcat în vînt s-a prins în brad, umbra îl scotea verdele ei! branșamentul ideal cu ghearele rădăcina, pistoanele trunchiurilor, cilindreea brazilor, neguri de cer împărțite pe garduri, fîneața în petice locuință specificului de Bucovina, Școala generală Teșna ora de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe banchete și în tot vagonul gol, da, ar mai fi loc, continuăm pe logica absenței dialogului din conversație, atunci e grav, supraveghez cu strășnicie partea mea de priveliște, m-ai pus santinelă și pălăria maronie îmi ține de uniformă, șoimul pînă în cîțiva metri de sol, de gras ce e, belșugul sfîrșitului de vară, păpușile porumbului mai crude, și mai spre munte și mai spre nord, vorbele întîmplătoare ale anului clinchet de două fete stîrnit de tînăr, cum o să răsune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bifurcația, CF 502, Cociu, Mogoșeni, 10-12 pași de la solar spre grădină, n-are rost să mai pui ceva, e ticălos pămîntul, pui mai bine o pătură vara, copiii! Cuvîntul Lui ploaie pe zăpadă, trece în lapoviță, biserica la punct fix șoimul peste cîmpuri, nu-i Nimigea, e halta Nimigea! vine Nimigea Ungurească, Nimigea Românească vizavi de Mititei, dacă aici plouă acolo sus ninge, da' i-a părut rău, săracul, că a murit, îți spun eu! funcție de ce ne spune în gară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
steagul, brîu de cărămidă la două rînduri, km 171 Subcetate cum rămîne fiecare din ce în ce în urmă, căruța nouă, cîinele în lanț scutură purecii sub căpiță, cîine alb în pîcle băltește soarele corb auriu Bănulescu, fără el turbărie, șoimul Mureș fără val, fără mal, fuior de abur troița la calea ferată, Ditrău mută buștenii, doi la vagonul de rumeguș, biserica catolică turle gemene colțate de săgeți, barză singură și pe anul ăsta, pe trifoi, Lăzarea are picioare urîte, face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
braț de vector răsucit schematic de rectiliniu în veghea lui Roderic K Usher Barbu PO Nădejde Sat clădire dezafectată, biserica vechime în sens antic, rizibil, se confundă cu recentul, Mihăileni în geografie contactul cu depresiunea, la CFR rambleul de coastă, șoimul zvîcnit din brazde se lasă iar, nesigur cîmp fără om, în spate munte de exclusivități estetice, nu mai nimerești aterizînd în fapta ce ți se cuvine, stația Siculeni din satul Ciceu, tricolorul bisericuței ortodoxe tot coloritul ficțiunii, metodele constitutive Miercurea Ciuc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
singur nimic! tunel doi meri bătrîni în gura cealaltă, brazi cîte unul ca oamenii, valea este totul, șosea în adînc 50 m pe urma simetrică, Izvoru Mureșului de altă mișcare cu stațiunea printre trunchiuri, le ocolesc catargele într-al doilea șoim, pădure din parc ce era, răspunde în Voșlăbeni biserică, inteligență kinetică pe culoar în picioare, ține hățurile visului paleontologic al treilea șoim, aceleași aripi, "Dolomită Voșlăbeni" 44 intern 55 CFR km 142+8, 143 atol alb prin vegetație, orhidee la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]