1,054 matches
-
numai din bacșișuri și au averi comparabile cu aceea a sultanilor. Așa e la ei și astăzi. La noi bacșișul are altă interpretare. E primită de frizer sau chelner. Uneori pe merit. Uneori! Cerșetorul obține mila, iar medicul sau profesorul șpaga. La ce se referă atunci legea impozitării bacșișului? De unde provin miliardele cu care se îmbogățește statul? Poți spune oare că medicul care mi-a salvat viața, din pionezele în care se afla, a primit bacșișul pe care i l-am
DĂ-MI BACŞIŞ CĂ N-ARE ŢARA BANI! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379759_a_381088]
-
i l-am oferit din inimă? Vă rog să fiți raționali! Nu mă obligași să dau bacșiș celui care nu o merită prin executarea exemplară a muncii sale. Auzi acolo, bacșiș legiferat! În fond ce mi-e bacșișul, corupția sau șpaga pe care un medic, un profesor sau un politician o primesc pentru munca lor apreciată sau „promisă”. Se știe că politicianul uită de la mână la gură. Dar promite, ca să ia bacșișul! Este impozitat acest bacșiș? Poate cu bon fiscal separat
DĂ-MI BACŞIŞ CĂ N-ARE ŢARA BANI! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379759_a_381088]
-
făcute la WC-ul Public? Papură vodă impozita fumul ieșit din horn. Ponta berea care iese din om. (Prin impozitul pe bacșișul dat, nu oferit.) Nu rimează perfect dar este adevărat! Da! Dacă supraevaluarea retrocedărilor ar fi considerate bacșiș, sau șpagă, sau corupție treacă-meargă. Sunt de acord să fie impozitata cel puțin 200% cu plata integrală și a pensiunii pe care judecătorul ar da-o pe drept. Dar să mă oprești, prin injustă impozitare, să dau din puținul meu, gata impozitat
DĂ-MI BACŞIŞ CĂ N-ARE ŢARA BANI! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379759_a_381088]
-
bon separat” a bacșișului. Practic nimeni nu va mai da bacșiș iar ospătarii pot muri de foame. Cu cine mai realizați impozitarea activității de bază? Cu fantome ca la alegeri? Nu ține! Recent am aflat că a fost realizat prin șpagă, nu bacșiș impozitabil, un procedeu prin care cuburile pot devenii sfere. Dau un bacșiș regesc oricărui politician care își pune capul la bătaie în acest procedeu. Sper că va fi mai bine. Pentru toți! Chiar dacă impozitați acel bacșiș. Să nu
DĂ-MI BACŞIŞ CĂ N-ARE ŢARA BANI! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379759_a_381088]
-
procedeu prin care cuburile pot devenii sfere. Dau un bacșiș regesc oricărui politician care își pune capul la bătaie în acest procedeu. Sper că va fi mai bine. Pentru toți! Chiar dacă impozitați acel bacșiș. Să nu cumva să impozitați însă șpaga. V-ați aprinde părul de pe cap! Scape cine poate. Chelul! Referință Bibliografică: Dă-mi bacșiș că n-are țara bani! / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1586, Anul V, 05 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil
DĂ-MI BACŞIŞ CĂ N-ARE ŢARA BANI! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379759_a_381088]
-
Ei nu cred și basta! Știi, eu nu fac partizanat politic de nici un fel, politica îmi repugnă. De felul meu, nu înghit sub nici o forma căcănăreala băloasa împroșcată din rărunchi de toată nația politichiei românești sau de aiurea. Furtul și șpaga aduse la rang de fală mă îngrețoșază și mă revoltă. Toată șleahta asta de mâncători de rahat trebuie dată la hazna. Bun, au intrat la mititica câțiva, alți câțiva sunt pe drum către pârnaie, dar cu ce ajută asta neamul
NU SUNTEŢI DUMNEZEU, MĂ! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371659_a_372988]
-
început să particip mai intens, ca poet și publicist, la viața culturală din România, că în citadela artei există „găști de cartier” și că pe la concursuri premiile se dau în interiorul găștilor sau între găști conivente, pe pile, pe nepotism, pe șpagă, pe „Sexy” (am văzut fotografiile unor premiante - foarte frumoase, recunosc! - în anumite reviste literare). Atunci n-am vrut să cred așa ceva, dar dovezile au apărut una după alta și în final m-am văzut obligat să accept că lucrurile stau
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
evlavioase nu astâmperi foamea proprie și plânsul pruncului. Sfântul Duh din tine însuți, care-ți cunoaște nu numai faptele ci și gândurile, cântărește rugăciunea formulată și o transmite mai departe Sfintei Născătoare sau adresantului de cuviință numai dacă este dreaptă Șpaga și pilele nu țin chiar dacă te ai bine cu Popa însuși. Să luăm aminte! Referință Bibliografică: Cine este Duhul Sfânt? - replică / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2003, Anul VI, 25 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
REPLICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375721_a_377050]
-
acea perioadă când unul dintre acționarii firmei austriece a fost intervievat de un jurnalist acela a răspuns indiferent că, ”în Austria nu s-ar fi putut petrece așa ceva deoarece în țara lui nu se dă și nici nu se primește șpagă!” Ca urmare, singura concluzie care se poate trage din această afirmație izvorâtă cu certitudine din practică și din starea concretă de fapt existentă, dezvoltată și întreținută cu consecvență este aceea că, datorită corupției existentă la absolut toate nivelele manifestată în
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
în sistemul politic și administrativ al statului. Soldatul trebuie să continue să poarte sabia și să fie mulțumit cu solda pe care o primește, perceptorul trebuie să colecteze taxele dar să nu înșele pe alții, să nu ia mită sau „șpagă”, să nu-și însușească ceea ce nu i se cuvine. Spre deosebire de legea omenească unde de cele mai multe ori nu este crimă atunci când puteai să faci un bine și nu l-ai făcut, după legea divină nu este o binecuvântare și Dumnezeu te
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
normale. Construirea relațiilor dintre oameni presupune și acest lucru. Când prin dar urmărești Însă parvenirea, atingerea unui interes material, statutar, prin eludarea căilor legale de intrare În posesie sau de promovare În societate, darul se transformă În reversul lui, În șpagă. Din păcate, dacă radiografiem prezentul românesc, observăm că este penetrat de această practică. E o țesătură de determinări atât de densă, Încât aproape nu te poți sustrage acestui mecanism. Câți pot concepe să meargă la cineva de la care așteaptă o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
personale, precum meditațiile, fără a plăti pentru această utilizare; - trucarea diverselor concursuri prin care se face promovarea și alocarea în sistemul de învățământ, pentru obținerea de foloase personale de la candidații favorizați; - arbitrar în evaluare și mai ales evaluare în funcție de retribuția (șpagă, mită) din partea celui evaluat; - favorizarea sau intervenția în favoarea unei persoane, a unui grup sau unei organizații în alocarea de resurse sau în atribuirea de calificări sau calificative (trafic de influență); - favorizarea unor persoane în procesul de alocare de resurse, calificări
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
personal câteva sute de milioane de euro din resursele companiei publice în care lucra. Mica corupție are, aparent, mize restrânse, costurile sunt mai difuze și presupune acte mai degrabă individuale de „privatizare” a resurselor publice. Vorbim de cazurile cotidiene de șpagă, mită, trafic de influență (pile) sau nepotism. Acestea au consecințe instituționale mai subtile, afectând într-un mod mai puțin evident funcționarea instituțiilor, dar grevându-le pe termen lung prin pierderea de resurse și mai ales prin alterarea resurselor umane - în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mod de rezolvare a problemelor ajunge să fie considerată normală, dezvoltându-se un sistem de credințe și așteptări care funcționează ca un cerc vicios (Varese, 2000). Oamenii ajung să creadă că în țara lor problemele s-au rezolvat dintotdeauna prin șpagă și consideră că este necesar să „răsplătească o favoare” și să minimizeze conflictele cu ceilalți membri ai comunității, astfel încât tranzacțiile ilicite proliferează, iar cei care li se opun riscă marginalizarea socială. În asemenea condiții, pe de altă parte, beneficiile care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mod dramatic prosperitatea și perspectivele unor generații întregi. Nu doar indicii de corupție calculați de Transparency International semnalează generalitatea corupției în România, ci și datele de opinie culese în cadrul sondajelor. Potrivit sondajului CURS din 2004 realizat în cadrul proiectului „Nu da șpagă” (Fundația Concept, 2004), 61% dintre subiecți consideră că majoritatea salariaților din România sunt corupți, 52% consideră că mita face parte din viața de zi cu zi, iar 80% cunosc cel puțin o persoană care a dat mită. Sunt date care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sistemului nu e o dovadă a absenței problemei, ci poate a gravității acesteia. Presa, pe diferitele ei canale, a dezvăluit nenumărate acte de corupție, atât la nivel național, cât și la nivel local, în sistemul de învățământ. Raportul „Manual de șpagă” - rezultat al forumului online organizat în cadrul proiectului „Nu da șpagă” (Fundația Concept, 2004) - prezintă într-un mod amuzant diversele ipostaze ale micii corupții din învățământul românesc: - părinții oferă mici atenții conducerii școlilor generale pentru a-și putea înscrie copilul la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a gravității acesteia. Presa, pe diferitele ei canale, a dezvăluit nenumărate acte de corupție, atât la nivel național, cât și la nivel local, în sistemul de învățământ. Raportul „Manual de șpagă” - rezultat al forumului online organizat în cadrul proiectului „Nu da șpagă” (Fundația Concept, 2004) - prezintă într-un mod amuzant diversele ipostaze ale micii corupții din învățământul românesc: - părinții oferă mici atenții conducerii școlilor generale pentru a-și putea înscrie copilul la școala și clasa dorită; - profesorii își constrâng propriii elevi să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de la părinți și elevi pentru a recupera investiția; - colectarea de sume neînregistrate pentru „fondul clasei”; - elevii adună „protocolul” pentru bacalaureat. Acesta este folosit de fapt pentru a induce „sentimente mai bune” membrilor comisiei. În aceste situații, „corpul didactic conductor al șpăgii” este dirigintele; - candidații la admiterea în învățământul superior angajează meditații cu profesori universitari care sunt și organizatori ai admiterii la facultatea la care aceștia doresc să se înscrie. Conflictul de interese în care se află profesorul este evident; - șpaga „standard
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al șpăgii” este dirigintele; - candidații la admiterea în învățământul superior angajează meditații cu profesori universitari care sunt și organizatori ai admiterii la facultatea la care aceștia doresc să se înscrie. Conflictul de interese în care se află profesorul este evident; - șpaga „standard” care trebuie plătită la cazarea în căminele studențești; - examenele de la facultate promovate pe baza unor atenții sau cadouri distribuite profesorilor. Interpretările raportului au limitat corupția la situațiile în care actorul din sectorul public obține beneficii materiale efective prin utilizarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care actorul din sectorul public obține beneficii materiale efective prin utilizarea incorectă a poziției sale. Alte tipuri de acte corupte, precum traficul de influență sau nepotismul, lipsesc, în mod bizar, din studiu. Raportul sondajului CURS efectuat în cadrul proiectului „Nu da șpagă” (Fundația Concept, 2004) oferă informații despre incidența mitei în sistemul educațional comparativ cu alte servicii publice: Tabelul 17. Incidența plăților informale pentru accesarea serviciilor publice Sursa: Fundația Concept, 2004 Datele dovedesc ceea ce se știa deja: instituțiile sanitare și vama sunt
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Politics: An Investigation into Belief Systems”, Social Science Quarterly, vol. 69, nr. 1, martie, pp. 137-154. Foucault, Michel, 1997, A supraveghea și a pedepsi, Editura Humanitas, București. Foucault, Michel, 2005, Istoria sexualității, Editura Univers, București. Fundația Concept, 2004, „Manual de șpagă. Investigații jurnalistice asupra practicilor associate corupției mici”, http://www.nudaspaga.ro/media/downpdf.php?filename= Manual%20de%20spaga.pdf (accesată la 1 septembrie 2005). Fundația Concept, 2004, „Șpaga la români. Ce cred și ce spun românii despre corupția mică”, http
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Michel, 2005, Istoria sexualității, Editura Univers, București. Fundația Concept, 2004, „Manual de șpagă. Investigații jurnalistice asupra practicilor associate corupției mici”, http://www.nudaspaga.ro/media/downpdf.php?filename= Manual%20de%20spaga.pdf (accesată la 1 septembrie 2005). Fundația Concept, 2004, „Șpaga la români. Ce cred și ce spun românii despre corupția mică”, http://www.nudaspaga.ro/media/downpdf.php?filename=cercetare% 20-%20spaga%20la%20romani.pdf (accesată la 1 septembrie 2005). Ganzeboom, Harry B.G.; Nieuwbeerta, Paul, 1999, „Access to Education in
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a unei largi sfere de «economii oculteă ce transformă sau sunt transformate de «cultura neoliberalismuluiă În trăsăturile sale «milenaristiceă”. Printr-un fieldwork efectuat În București, autorul se interesează de uzul și semnificațiile curente la români ale unor termeni ca mită, șpagă, comision, pilă. Zerilli observă astfel că, În România, ,,corupția e simbol, dar nu neapărat negativ”, legată fiind și de ,,vechi obiceiuri românești” - ,,ciubuc”, ,,peșcheș” etc. -, dar și de fenomene mai recente, ca ,,rezistența pasivă”. Conotația ,,tehnică” a mitei (conform cu Codul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de serviciu, mai bine lucrez la mine” (femeie, 56 de ani). Corupția devine și justificarea pentru lipsa finanțărilor atrase de comunitate și destinate lucrărilor de infrastructură: „Mentalitatea omului de la țară: «Lasă măi, că n-o să-ți dea ăștia bani, trebuie șpagă, trebuie aia...»” (bărbat, cadru didactic). Să notăm în acest context și speranța creșterii rapide a veniturilor după integrarea în Uniunea Europeană, un panaceu general la problemele percepute ca existând astăzi în comunitate. România versus Uniunea Europeană: reprezentări asupra mentalităților În reprezentările hăneștenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Îi dă o textură de pergament și un aspect de chirpici crăpat. Nu pot spune că mă avantaja. Arătam ca o păpușă clovn uscată la soare. Bennie avea În rucsac CD-urile pentru Walter. Totul mergea strună. Îi va Înmâna șpaga, iar ei vor primi toate documentele și aprobarea de intrare În țară. Nu-i spusese lui Lulu de teamă ca nu cumva ceea ce făcea Walter să fie ilegal. Las-o să creadă că au avut doar parte de un noroc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]