795 matches
-
spune un nume de femeie și pleacă. E, desigur, ciudată comportarea ei, de obicei se arăta bucuroasă la apariția lui Grințu, iar acesta nu poate să creadă că se bucura atunci numai pentru că el venea Însoțit de posibilii cumpărători de ștergare țesute. Examinează acum cu atenție peretele dinspre curte al șurii. O mulțime de obiecte de forme și culori diferite sunt agățate În cuie bătute În lemn. O pălărie veche, maro. O găleată de plastic verde. O undiță. O răzătoare. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
locul În care, din punct de vedere plastic, ar fi putut fi plasată și pușca de vânătoare făcută la strungă de „băiet“. Găsește cel puțin trei locuri În care plasarea ei ar Întregi plastic imaginea acelui perete. Cere bătrânului un ștergar și se duce din nou la fântână să se spele pe mâini și pe față cu apa rămasă În găleata de lemn de pe ghizd. Ceața s-a ridicat inexplicabil de rapid, dar soarele deja a apus dincolo de creasta pietroasă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
adormea mai împăcată, căci orice îndoială reprezenta pentru ea, probabil, un păcat. Iarna, își instala războiul de țesut în casă și pregătea pânză de cânepă ori de bumbac, pentru nevoile noastre, fețe de masă împodobite cu desene imaginate de ea, ștergare înflorate sau covoare ce trebuiau duse, pe urmă, la piuă. Își ținea mărunțișul pentru biserică, singurii ei bani, între "valurile" de pânză din lavița veche, aflată în tindă, și, mai târziu, la sfârșitul vacanțelor, o vedeam cum pândea să iasă
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
meu, însă, i-a schimbat acoperișul cu unul, mai nobil, de țiglă. Era o casă scundă, cu ferestre mici, ca să nu se piardă, iarna, căldura și să nu năvălească, vara, soarele prea agresiv. În odaia principală, mama așezase deasupra icoanelor ștergare înflorate, înnodate în jurul unor buchețele de busuioc, și farfurii de lut ars, smălțuite. Pe masă, aflată în unghiul format de cele două lavițe, pictate de meșteri locali, în care erau ținute valuri de pânză și alte lucruri de valoare, se
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
să vrea prin fața ochilor îi trece imaginea bunicii, când bunica era vie iar ea era de-o șchioapă și o lua sâmbătă de sâmbătă la biserică, la colive și pomeni. La înapoiere, îi dădea să țină ea coșul înflorat de ștergarul cu trandafiri, țesut de bunica când era fată mare. Rozul ăla, ăla era cu adevărat rozul pe care și-l dorea! Și fără să vrea se întristează. Își pune halatul de baie și începe să-și aplice cu mișcări încete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de lacrimă între pleoape priveau spre gârla în flăcări... În cele din urmă și-a adunat gândurile și puterile, a luat-o pe Maranda în brațe, a urcat treptele și, intrând în casă, a așezat-o pe laiță. Cu un ștergar înmuiat în apă i-a șters fruntea vorbind fără șir... „Aista-i un blăstăm, că alta nu-i. Cu ce am greșit noi în fața Ta Doamne, de ne bați atât de crud? Dacă noi ți-am greșit, ai milă măcar
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
acoperite cu mușama. Mai erau două găleți - una de tinichea cu care luam apă din lac pentru boiler și alta din granit, cu care luam apă de băut. Pe ușă era agățat un prosop și pe rafturi mai erau niște ștergare de vase. În colț țineam mătura. Cutia În care țineam lemnele era pe jumătate plină și toate tigăile erau agățate de perete. M-am uitat prin bucătĂrie, ca s-o țin bine minte, și mi-era tare dragă. — Ei, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
îi pui câteva chicături în ulcica cu vin, pe care o bea în ficare seară. Îi o fiertură de buruieni. Nu-i nici o otravă.” Ceva parcă a împins-o să ia sticla și s-o ascundă cât mai repede sub ștergarul înflorat ce îl purta mereu la cingătoare. Parcă era vrăjită. Nu mai putea să se împotrivească de fel. Făcea totul ca purtată de o mână nevăzută... Cu gura uscată, bătrânul s-a oprit să-și mai tragă sufletul și să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mine. Într-o zi, bunica a plecat de acasă - asta pe când eu eram prin clasa a VIII-a și-mi zice ea să gătesc făina, să încălzesc apa, să torn peste ea, și să amestec, apoi să acopăr cu un ștergar. Și când o să vină ea, o să facă mai departe ce trebuie. Am ascultat-o și am rămas acasă, dar, apoi, am ieșit în drum și, jucându-mă, mi-am amintit târziu de cuvintele spuse de bunica. Am plecat fuguța, apa
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
și Marin Stan fură dovediți și recunoscură că s-au lăcomit fiecare la prădăciune, deși sunt oameni cu stare, veni rândul lui Ignat Cercel. Ieri, când s-au potolit împușcăturile, ca să se ia bine cu armata, Ignat a spânzurat un ștergar alb într-un băț și l-a pus în poarta bătăturii, să-l vadă boierii când vor trece. Maiorul într-adevăr l-a observat și s-a înfuriat: "Ce-i asta, hoțule?" "Pace, dom'le maior!" a răspuns Ignat umil
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
legănată pe umăr. Răscolea cu răbdare prin coșurile ori tomberoanele de gunoi. Într-un târziu, se întoarse în odaia lui. Aprinse o lampă, pentru ca lumina electrică să nu dea naștere la străluciri lipsite de rost. Răsturnă tolba, apoi luă un ștergar și se încinse cu el. Turnă apă într-un lighean, începu să spele și să usuce cu ștergarul frânturile acelea de lucruri și întâmplări trecute. Iacob Zevedei. E lucru de mirare să zâmbești auzindu- ți propriul nume. De fapt, nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
odaia lui. Aprinse o lampă, pentru ca lumina electrică să nu dea naștere la străluciri lipsite de rost. Răsturnă tolba, apoi luă un ștergar și se încinse cu el. Turnă apă într-un lighean, începu să spele și să usuce cu ștergarul frânturile acelea de lucruri și întâmplări trecute. Iacob Zevedei. E lucru de mirare să zâmbești auzindu- ți propriul nume. De fapt, nu atât numele în sine i se părea neobișnuit, cât năzăreala bătrânului Zevedei de a-și boteza fiii Ioan
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se desface o gamă specifică de preparate culinare: tochitură, preparate din carne la grătar sau trase la tigaie. Vinurile se servesc în carafe sau căni din ceramică. Este dotată cu mobilier din lemn masiv, iar pereții sunt decorați cu scoarțe, ștergare etc. Poate avea program muzical, tarafuri de muzică populară. Se poate organiza și ca secție în cadrul unui restaurant clasic. 1.3.2. Restaurant cu specific local: pune în valoare bucătăria specifică unor zone geografice din țară sau a unor tipuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263781_a_265110]
-
Carianopol trece de la suprarealism la poezia de tradiție. Încă din 1937, întâlnim, în "Cartea pentru domnițe", elemente tradiționaliste ("Printre ai mei", "Răvaș lui Ion", "Rugăciune"). În "Cântece românești" și în "Lirice" (1973), reproduce același univers, în care intuim ca motive: ștergarul, ia, ulciorul, precum și un coșbucian sentiment al întoarcerii primăverii cântată jovial și solar: "Așa cum e venită din vecie,/ Nemuritoare în statul ei domnesc/ Oala de lut, aduce mărturie/ A tot ce-a fost din veacul românesc." 8 D. Vrânceanu se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tot Gheorhiță” * “ Se făcea (cel dintâi vis) că-l vede pe Nichifor călare, cu spatele întors către ea, trecând, spre asfițit o revărsare de ape” * “Vitoria simțea adiera rece dinspre munte. Șuvițele castanii din jurul frunții I se zbătură” * “C-un ștergar acoperi masa și se feri la o parte, cu fața umbrită de întristare, cu umărul rezemat de horn. Vitoria își trase broboada peste gură și rămase dreaptă pe scăunașul său, cu brațele încrucișate pe sâni, prvind fără să vadă frământarea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Actul important ce încheie perioada celor trei zile este considerat în literatura de specialitate "masa ursitoarelor", pregătită de către moașă după un ritual respectat cu strictețe. Ea așează între ferestre sau în colțul dinspre răsărit al încăperii masa, acoperită cu un ștergar, sau cu o fată cu cusături ce ,avea rânduite pe ea: trei pâinișoare de făină de grâu unse cu miere, cu trei fire de busuioc, un pahar cu vin, un blid de grâu, brăcirile moașei". Brâul simbolizează ideea de fecunditate
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
plecarea soțului și năruirea palatelor. Fata rămâne singură, plângând. Ioniță le roagă pe prietenele sale, Sf. Vineri, Sf. Miercuri și Sf. Luni, să-i spună fetei cum să procedeze ca să-l găsească. Fata ajunge până la urmă la Sf. Duminică, spală ștergarele și podelele de la biserică, mătură florile, și-i răspunde că "mărul a făcut toate acestea". Sfânta Duminică îi dă mărul, fata, "după ce-l pune în sân", îl scapă și fuge după măr. Îl ajunge, apoi se oprește la rădăcina a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
stare" (popas) a cortegiului funerar, "se pune podul", de-a curmezișul drumului, pe care se pun bani și peste care trece toată lumea prezentă, "podul" fiind "o bucată de pânză curată de casă și cam de trei coți de lungă (...), un ștergar, o pereche de mâneci, ori o năframă" 238. După înmormântare, era datina ca toți oamenii care au luat parte la înmormântare să se spele pe mâini lângă groapă, și numai după aceea se pot întoarce acasă, întotdeauna, însă, pe un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
antropomorfică a apei, prezentă în tradiția populară, este "Știma apei". Potrivit credințelor populare din Bucovina, "Știma apei" este înfățișată jumătate femeie, jumătate bărbat, sau ca o femeie îmbrăcată în alb, cu părul lung până în pământ, purtând cămașă cu altiță și ștergar: "Știma apii stă în apă, în râuri sau pâraie și în fiecare zi cere cap de om. Când cresc apele și varsă pe câmpii, iese știma înainte, și până unde merge ea, apele rup pământul și îneacă tot; și când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un cap de miel, cocoș sau purcel. Aceasta preînchipuie jertfa unei vieți pentru ca viața celor din casă să fie liniștită și casa să reziste. La acoperișul casei noi, primii căpriori, sunt Împodobiți cu buchete de flori și busuioc, basmale sau ștergare pe care le primesc muncitorii. Obiceiul Împodobirii căpriorilor la casă, se numește ,, logodna casei ” și semnifică preludiul căsătoriei Între corpul casei și acoperiș, al apropierii terminării casei. Muncind de cele mai multe ori În comun de la unii la alții, glumele și snoavele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
că este nevoie de mult curaj pentru a crede într-o veritabilă «refondare» a vieții consacrate. O refondare care să fie de folos întregii Biserici pentru a se debarasa de anumite legături nesănătoase (precum cele ale samaritenei) și de atâtea ștergare sepulcrale (precum cele ale lui Lazăr) și pentru a ieși în întâmpinarea Domnului Vieții pentru a proclama vestea cea bună, vestea că împărăția lui Dumnezeu există, este posibilă, căci Dumnezeu însuși este interesat de ea. Nu este de datoria mea
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
eram curioase să vedem, vin băieții, nu vin, pe la uși, pe la ferestre. No, ș-apăi începeam lucru, cântam, spuneam povești, ne distram." (D.M., 75 de ani, Tălmăcel). Portul popular. Până la începutul secolului XX, atât portul popular cât și țesăturile pentru casă (ștergare, păsturi, traiste, desagi, etc) erau confecționate în sat, în întregime. Ulterior încep să apară materialele fabricate și să dispară astfel nevoia pentru țesăturile realizate în casă. Piesele costumului popular din această zonă sunt, la femei: cârpa, pahiolul sau velitura pentru
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se desface o gamă specifică de preparate culinare: tochitura, preparate din carne la grătar sau trase la tigaie. Vinurile se servesc în carafe sau căni din ceramică. Este dotată cu mobilier din lemn masiv, iar pereții sunt decorați cu scoarțe, ștergare etc. Poate avea program muzical, tarafuri de muzică populară. 1.3.2. Restaurantul cu specific local pune în valoare bucătăria specifică unor zone geografice din țară sau a unor tipuri tradiționale de unități (crame, colibe, suri etc.). Sunt servite vinuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170131_a_171460]
-
se desface o gamă specifică de preparate culinare: tochitura, preparate din carne la grătar sau trase la tigaie. Vinurile se servesc în carafe sau căni din ceramică. Este dotată cu mobilier din lemn masiv, iar pereții sunt decorați cu scoarțe, ștergare etc. Poate avea program muzical, tarafuri de muzică populară. 1.3.2. Restaurantul cu specific local pune în valoare bucătăria specifică unor zone geografice din țară sau a unor tipuri tradiționale de unități (crame, colibe, suri etc.). Sunt servite vinuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170132_a_171461]
-
se desface o gamă specifică de preparate culinare: tochitură, preparate din carne la grătar sau trase la tigaie. Vinurile se servesc în carafe sau căni din ceramică. Este dotată cu mobilier din lemn masiv, iar pereții sunt decorați cu scoarțe, ștergare etc. Poate avea program muzical, tarafuri de muzică populară. Se poate organiza și ca secție în cadrul unui restaurant clasic. 1.3.2. Restaurantul cu specific local pune în valoare bucătăria specifică unor zone geografice din țară sau a unor tipuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200068_a_201397]