783 matches
-
propriu-zisă era condusă în zona Brașovului de către un „starosti”. În ziua nunții, o ceată de flăcăi călărea înaintea mirelui pentru a anunța sosirea acestuia la casa miresii. Cel care sosea primul era premiat de către aceasta cu un colac și un ștergar ales de ea. După nuntă, la intrarea în casa bărbatului, pe capul miresei se pune caș și pâine, ca simbol al bogăției. [[Imagine:Brasoveanca.jpg|thumb|right|250px|Brașoveanca, jucată de perechi îmbrăcate în costumul popular bârsan]] Cel mai popular
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
de sud a naosului fiind cea mai afectată. În peretele de nord s-a practicat o gaură pentru scoaterea unui burlan de încălzire, ceea ce a dus la deteriorarea stratului de pictură pe acea porțiune de perete. Pereții sunt acoperiți cu ștergare, icoane, iar ferestrele au fost lărgite. Construcția se prezintă în rest în stare bună, atât la nivelul bazei, edificiul fiind ridicat pe o bază înaltă de piatră, cât și la nivelul bârnelor.
Biserica de lemn din Ocolișel () [Corola-website/Science/313515_a_314844]
-
pe proscomidiar și o scatulă pentru comunicat. La capitolul veșminte aflăm trei feloane de mătase, din care două negre, două stihare albe, două perne de mătase, două patrafire, două fețe de masă pentru altar, doi prapori de păr și două ștergare. Sunt însemnate în același inventar și următoarele cărți: o Evanghelie (de România) din 1760; un Minei - 1752; un Triod de Blaj - 1731; un Penticostar - 1808; un Strașnic - 1753; un Octoih - 1760; un Molitfelnic - 1775; un Liturghier - 1808; o Psaltire de
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
îndoite, dacă n-am ști că această reprezentare este obișnuită crucifixelor apusene. Capul este un cerc în care ochii, nasul și gura sunt contopite într-un triunghi înscris. La picioarele lui, într-un soi de arcadă, stau două personaje minuscule... ștergarul din jurul trupului este înlocuit doar de două mici triunghiuri plasate de o parte și de alta a corpului” (Victor Pop, Sabin Șainelic, 2002). Pecetarele din colecțiile maramureșene nu au o vechime mai mare de câteva decenii, sau, în cazuri rare
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
căptușită cu scânduri de brad, coiful piramidal și bulbul continuat cu săgeata fiind învelite cu tablă. Nemaiîntâlnite la alte construcții de genul acesta sunt „lavițele”, zidite în interior pe lângă pereții longitudinali. Aceste lavițe, văruite și acoperite apoi cu perne și ștergare cu alesături, serveau drept bănci de odihnă pentru bătrânii satului în anumite momente ale slujbei religioase.
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]
-
împreună a bucăților textile croite anterior. Istoria industriei textile din România începe în anii 1600, odată cu înființarea breslelor țesătorilor în Moldova, Muntenia și Transilvania. Abagiii, postăvarii, pâslarii și mătăsarii își deschid mici ateliere în care fac haine, covoare, pături și ștergare. Bumbac încep să cultive în anii 1700. În anul 2014 textilele erau al patrulea cel mai important produs de export al României după contribuția la total. În urmă cu mai bine de un deceniu acesta era cel mai important produs
Material textil () [Corola-website/Science/314997_a_316326]
-
în prelucrarea lemnului, a fierului și a pieilor. Dispunând de mijloace tehnice rudimentare, cu materiile prime avute la îndemână, industria casnică textilă din zona Tășnadului a produs valori artistice de un remarcabil bun gust și rafinament. Prin varietatea obiectelor expuse (ștergare, așternuturi de pat, fețe de masă, fețe de pernă, costume populare tradiționale), prin gama larga de motive decorative utilizate în ornamentarea acestora, colecția de textile a muzeului este purtatoarea unor creații artistice deosebit de valoroase și originale. Biserica Reformată, monument istoric
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
iatagane, zale ruginite, căști și ghiulele, grenade, lăzi de zestre, opinci, un meteorit, monede vechi, un plug de lemn, o balanță, Ocaua lui Cuza, „Istoria frumosului Arghir”, tipărită în chirilică, scara șeii haiducului Darie, fluiere, cimpoi, fotografii vechi, ouă încondeiate, ștergare, icoane” etc.) Cât a trăit, Toader Hrib a dorit să-și primească personal vizitatorii. Anual, mii de vizitatori de pe toate meridianele lumii au trecut pragul acestui muzeu, la sfârșitul anului 1979 fiind trecuți în jurnal aproape 70.000 vizitatori. Toader
Toader Hrib () [Corola-website/Science/319528_a_320857]
-
diferite insecte. Păianjenul pustnic injectează în victimă venin cu acțiune hemolitică și necritică. Această specie este rareori agresivă. Atacurile asupra oamenilor sunt, relativ, rare. Păianjenul mușcă, de obicei, doar atunci când este amenințat, presat pe piele când se găsește în haine, ștergar sau lenjeria de pat. Multe victime umane au fost mușcate după îmbrăcarea unei haine sau încălțăminte. Uneori, multe răni necrotice diagnosticate ca mușcăturile păianjenului pustnic maro pot fi de fapt infecții cauzate de meticilino-rezistent "Staphylococcus aureus" (MRSA). În altele cazuri
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
cu o mulțime de crestături sub forma unor „ocnițe” trilobate. Pe aceeași grindă se înscrie un al doilea registru de motive crestate identic, numai că sunt de dimensiuni mai mici. Aceste ornamente pot fi asemuite cu șirurile de „colțișori” ale ștergarelor „cu alesături ” țesute la război de țărăncile din partea locului. Al treilea registru îl formează brâul masiv, cu răsuciri inverse din loc în loc. La nici o biserică de lemn din Țara Crișurilor nu vom întâlni motivul frânghiei, pe care localnicii îl numesc
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
văruite decât peretele, de regulă în albastru de cicoare. Trei icoane pe lemn (din care una cu inscripția: , Această icoană s-au făcut de Crevila Todora"), databile în secolul al XVIII-lea, și altele pe sticlă, provenite de la Nicula, împreună cu ștergarele vechi ce atârnă pe pereți, constituie tot decorul interior al acestei arhaice construcții bisericești. Cărțile vechi păstrate la biserica din Bucuroaia sunt: Chiriacodromion, București, 1732 (cu însemnarea: „Au perit vacile de călbază în anul 1897 că au fost ploi multe
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
al XX-lea. În cadrul gospodăriei se disting elemente tradiționale ca poarta, portița, șura, fântâna, grădinuța și „tălchița”. Interiorul locuințelor se individualizează printr-o bogăție cromatică a modelelor florale prezente pe obiectele de podoabă reprezentative cum ar fi „chindeauă” (chindeie), căpătâie, ștergare, merindare și covoare. Meșteșugurile identificate în sat ca fiind elementele definitorii ale vieții localnicilor au fost printre altele fierăritul, zidăritul învățat de la sași, tâmplăritul sau „măsăritul” care o data cu înființarea Școlii inferioare de arte și meserii din sat a dat adevărați
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
pachețele se dau gratis pietonilor ca reclamă pentru diferite produse sau firme. Automate cu hârtie igienică sunt câteodată instalate în fața WC-urilor publice ca o ultimă instanță pentru cei nepregătiți. Unele toalete publice nu au săpun pentru spălatul mâinilor sau ștergare/șervete (de hârtie sau pânză) pentru sters mâinile. Majoritatea japonezilor poartă cu ei batistă, pe care o folosesc la stersul mâinilor (nu a nasului), iar unii au chiar săpun și/sau un mic prosop cu ei (în special vara, prosop
Toalete în Japonia () [Corola-website/Science/315359_a_316688]
-
cu mese și laițe cu obiecte din lemn și ceramică. La etajul clădirii sunt expuse piese importante de etnografie și artă populară din principalele zone etnografice ale județului: Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Humor, Câmpulung și bazinul Dornelor. Sunt de menționat țesături (ștergare, traiste, costume tradiționale, scoarțe, lăicere), haine de blană (cojocel, pieptar, pieptar cu poale), obiecte din lemn (furcă de tors, blidare, tacâmuri), obiecte de ceramică neagră de Marginea și de ceramică smălțuită de Rădăuți, salbele de zestre, ornamente de mărgele, coarne
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
București, 2008; 26. "Cărțile de la Vidra IV" • Cartea Violetă, 2010; 27. "Cărțile de la Vidra V" • Cartea de Borangic, poeme pictate de autoare pe vechi țesături din borangic, 2010; 28. "Cărțile de la Vidra • VI". Cartea de Lacrimi, poeme brodate pe vechi ștergare din Munții Apuseni, 2011; 29. "Puțin mai mult, ediția a IV-a", adăugită, (ilustrații de Mircia Dumitrescu), Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2011; 30. "Poemul scurt al lungii mele vieți - 13 Poeme (Duble) de Dragoste", Plurilingv II, adăugit (în română
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
Întregul fond expozițional a fost asigurat și confecționat pe cheltuiala inițiatorului și cuprinde numeroase manuscrise, note și obiecte personale, mari panouri, fotomontaje cu diferite tematici, albume de fotografii, o bogată colecție de modele de cusături din albumul "Cusături huțule", diferite ștergare, fete de masă, draperii, obiecte din lemn folosite în gospodării și la stane, ouă încondeiate acum 40-50 de ani etc. Miroslava Șandru a fost o cunoscută culegătoare de folclor huțul. Ea a publicat două culegeri de folclor literar ucrainean din
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
p. 6. Coban, Grigore V"'. Retrospectivă Nicu Enea. Jurnalul galeriilor. "Ateneu", 15, nr. 2, iun 1978, p. 12. Enea, Nicu. 1. Natură statică cu ceramică. 2. Autoportret. 3. Peisaj cu stejari. 4. Peisaj la Dubrovnik. 5. Elvira. 6. Autoportret cu ștergar. 7. Peisaj cu dealuri. 8. Piața din Sibiu. [Reproduceri]. "Ateneu", 15, nr. 2, iun 1978, p. 3, 5, 7, 8, 9, 11, 12. Retrospectivă de pictură și desen Nicu Enea. "Buletinul cultural-educativ", trim. 2, 1978, p. 13. Ciucă, Valentin."' Nicu
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
ouă roșii, pasca și cozonac și punând flori pe morminte. De Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii. Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare. Aceste ștergare se dăruiesc preotului care citește pomelnicele. Credințe despre Blajini Există și credința că ei provin din copii nebotezati, morți imediat după naștere. Alteori sunt priviți ca fiind cei care
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii. Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare. Aceste ștergare se dăruiesc preotului care citește pomelnicele. Credințe despre Blajini Există și credința că ei provin din copii nebotezati, morți imediat după naștere. Alteori sunt priviți ca fiind cei care susțin stâlpii pământului. Fără Blajini, lumea s-ar scufundă în haos
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
anual (pe 26 octombrie, de Sf. Dumitru) „Festivalul munților”, manifestare cultural-artistică unde se reunesc mai mulți producători (de legume,fructe, brânzeturi, carne de oaie și pește), comercianți de îmbrăcăminte (costume populare tradiționale) și produse de artizanat (covoare țărănești țesute manual, ștergare), meșteșugari în lemn (vase de lemn, furci de tors), olari (strachini, ulcioare, oale de lut) și artiști ai cântecului și dansului popular (ansambluri de dansatori, soliști vocali și instrumentali). Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată, atât datorită afluenței
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
casnică textilă (darac, piepteni, furci de tors) și de prelucrare a lemnului (bardă, topor, rindea). Alături de piesele din lemn sunt prezentate și vasele ceramice (oale, străchini, ulcioare), ce se disting prin formă, dimensiuni și manieră decorativă, dar și textilele țărănești (ștergare, covoare, fețe de masă, fețe de pernă), țesute sau cusute și decorate cu multă îndemânare. La etajul clădirii sunt amenajate două interioare tradiționale locale: unul de sat și celălalt de oraș. Dacă în interiorul tradițional de sat vizitatorii vor descoperi lavița
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
gavanos de aur și le înmiresmă veșmintele, cum e obiceiul” (A 152-a noapte) . Apoi, stăpânul casei sau cel mai vârstnic dintre invitați începe să mănânce. Bucatele sunt aduse una după alta sau sunt așezate toate laolaltă, fie pe un ștergar, fie pe o frunză de palmier, ori chiar pe o piele de animal, așternută pe jos . În casele înstărite, masa joasă, aproape întotdeauna rotundă, este din lemn sau piatră, mai ales onix, încrustată cu abanos, jasp sau sidef . Nu se
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
de chiuituri în care dracul chiuie de se cutremură pământul, răsună văile și clocotesc mările. Nepărând a fi impresionat, țăranul îl avertizează pe drac că țipătul său îl va asurzi și-i va distruge creierul, așa că-l leagă cu un ștergar la ochi și la urechi după care îl lovește în mod repetat peste tâmplă cu un ciomag de stejar, pretinzând că acesta ar fi efectul chiuiturilor sale. Creatura se întoarce îngrozită în Iad. Scaraoschi îl trimite furios pe un alt
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
moldovean pentru bani, pretendentul la tron Petru Șchiopul (fiul lui Mircea Ciobanul și a Doamnei Chiajna), aflat în tabăra turcească, a trimis 30.000 de galbeni lui Ieremia Golia, prin intermediul boierului Albu. Ieremia a trecut în tabăra turcească, cu un ștergar alb în vârful suliței, și le-a dezvăluit beglerbegului Rumeliei și lui Petru Șchiopul planurile de atac ale oștii moldovenești, punând la punct un plan al trădării. Odată stabilit acel plan, Golia a poruncit oștenilor săi să se retragă. B.P.
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
se pregătesc drobul, friptura și borșul de miel. Sambătă seara se pregătește coșul cu bucate ce va fi dus la biserică pentru sfințire. În el se pun ouă roșii, pască, cozonac și preparate din carne, acoperite cu cel mai frumos ștergar din casă. Apoi, oamenii merg la slujba de Înviere și iau lumina pe care o aduc acasă, unde pun deja și prima masă de Paște.
Obiceiuri de Paște. Ziua în care focurile se aprind pentru a întâmpina spiritele celor dragi () [Corola-website/Journalistic/102150_a_103442]