97,255 matches
-
numai fiindcă este un popor inteligent și cu bun simț, care Înțelege corect lucrurile, dar și pentru că este, În mod expres, devotat păcii și concordiei. Revin la studiile cărora le-am consacrat mulți ani din viață. România stă la temelia științei aviației mondiale. Ne-am Înscris și ne-am afirmat pe cerul lumii prin stele ca Vlaicu și Vuia, prin Coandă, care lansează primul În lume ideea „avionului fără elice”, prin transilvăneanul Herman Oberth, autorul proiectului primei rachete, care, cu tot
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
l-am însușit, nu mai stă în noi străin. Prin aceasta am intrat în zona păcatului și anevoie mai putem opri desfășurarea până la capăt a acestui proces odată declanșat”<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Ascetica și mistica, Edit. Casa Cărții de Știință, Cluj, 1993, p. 96. footnote>. De ajungem să consimțim la faptă, gândul simplu se concretizează în imagini. Acolo unde se ivesc imagini în gând, s-a produs consimțirea, mișcarea fără imagini fiind doar un atac nevinovat. Urmează încuviințarea sau consimțirea
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
primul loc trebuie menționat, Dimitrie Cuclin (1885 - 1978). Figura de enciclopedist autentic de statură renascentistă (compozitor, filosof, muzicolog, profesor, literat, bizantinolog, instrumentist, critic muzical, folclorist, eseist, traducător etc.), ocolit și neglijat de proprii săi colegi de breaslă, înlăturat cu bună știință de Academia Română atât în viață, cât și în posteritate, Dimitrie Cuclin face parte din „marii” Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor care la venerabila vârstă de 93 ani, când a închis ochii pentru totdeauna, nu s-a bucurat măcar de un simplu
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
deschide ochii și fruntea lumii asupra sensului lucrurilor și faptelor înconjurătoare. Revelația, creațiunea Maestrului nostru, constă în faptul că el se străduie - și reușește - să ridice jocul - jocul romînesc - la nivelul, la înălțimea, la importanța, la întinderea unui domeniu de știință, artă și filosofie, egal cu acel al poeziei și al muzicii, și acesta-i faptul epocal al timpului nostru în istoria culturii romînești. Desigur, Maestrul Gh. Popescu-Județ e înzestrat cu harul armoniei, în înțelesul antic al cuvîntului. Această tărie magnetică
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
acesta-i faptul epocal al timpului nostru în istoria culturii romînești. Desigur, Maestrul Gh. Popescu-Județ e înzestrat cu harul armoniei, în înțelesul antic al cuvîntului. Această tărie magnetică, a armoniei, îl îndrumează în tot parcursul întreprinderii lui de explorare a științei, artei și filozofiei jocului romînesc. Elemente, construcții, expresii, apar și se desfășoară, treptat și gradat, dinaintea ochilor și minții noastre, ca sub bagheta magică a unui vrăjitor extracosmic și, pornind de la amănunte aproape neînsemnate, și care întru nimicnu fac să
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
oratoriului, Maestrul Enescu a pătruns talcul de pioasa declamație, nota austera recitativă a dramei. Corul duios, de rugăciune abia murmurata, simpla expunere de suferință, întâmplare biblică sublim comentată de cor, au fost înțelese și redate de maestrul Enescu cu o știință dirijorala nedepășita, reușind să împace siguranță partiturii proaspete din mână soliștilor cu argumentul emotiv al simfoniei. D. Constantin Silveștri tânărul dirijor român afirmat încă de mulți ani, dar necunoscut decât parțial, a întărit liniile de expresie a execuției maestrului Enescu
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
fusei de mai bine de 12 ani. Îți strâng mâinile cu toata prietenia, Marcel Mihalovici Cea de-a doua scrisoare, din care reproducem unele fragmente, aparține lui Corneliu Bedițeanu<footnote Corneliu Bedițeanu (1897- ? ), licențiat în drept la București, a studiat Științele comerciale la Neuchâtel, Elveția. Cunoștea patru limbi. Expert financiar, a lucrat la diferite bănci din București, a fost director al unei societăți de automobile, a lucrat în Ministerul Finanțelor, la Casa Fondului Național al Aviației. A fost un apropiat al
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
bătrân misterios pe care l-a întâlnit pe când se plimba pe țărmul Efesului ca tânăr student. Se aplecase și asupra perspectivelor stoice, peripateticiene și pitagoreice, dar, din diverse motive, le abandonase. Pentru un timp, platonicienii i-au satisfăcut setea de „știința ființei și cunoașterea adevărului”<footnote Sf. Iustin Martirul și Filosoful, Dialogul cu iudeul Tryfon, III, traducere, și note de Pr. Prof. Dr. Olimp Căciulă, în vol. Apologeți de limbă greacă, Editura IBMBOR, București, 1980, p. 122. footnote>. Telos-ul sau scopul
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
în parte, apropierea lui de Cuvântul dumnezeiesc Cel împrăștiat în lume, a putut să grăiască câte un adevăr parțial; dar cei care au vorbit lucruri contrare unii altora, în chestiunile cele mai neînsemnate, se pare că nu au avut nici o știință vădită și nici o cunoștință neîndoioasă despre Cuvântul. Deci, toate acelea care se spun corect de către toți, sunt cele ale noastre, ale creștinilor. Căci, după Dumnezeu, noi ne închinăm și iubim Cuvântul Cel de la Dumnezeu, Cel nenăscut și negrăit, pentru că El
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
a unei legi sau a unei porunci bisericești; fărădelege, greșeală, vină”<footnote Cf. „Dicționarul explicativ al limbii române”, ediția a II-a, Edit. Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 761. footnote>, iar conform învățăturii Bisericii Răsăritene, păcatul este „o călcare cu știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă a voii sau poruncilor lui Dumnezeu, fiind și o boală care atrage după sine moartea sufletului”<footnote „Credința Ortodoxă”, Edit. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1996, p. 351; Pr. Prof. Ioan
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
sigur”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Întrebări, nedumeriri și răspunsuri”, răspunsul 5, în „Filocalia...”, vol. II, pp. 207-208. footnote>. Lecturând scrierile patristice, se poate constata că, atât păcatele ușoare, pe care le săvârșește cineva în fiecare ceas, în fiecare zi, cu știință sau cu neștiință, cât și păcatele grele au fost clasificate în antichitatea creștină de Părinții cei duhovnicești, care au pornit o adevărată ofensivă împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, unii Părinți ai Bisericii enumeră zeci de păcate. Ioan Casian
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
orizont; c) de adâncime sau fond, ca repere prime: profil - masă; d) de suprafață sau nuanță, ca repere secunde: volum - orizont; e) intuitiv-subiectivă (relativ unei convenții sau tradiții), ca repere calitative de estetică/stil: profil - orizont; f) rațional-obiectivă (relativ unei științe sau discipline), ca repere cantitative de ordin tehnic: volum - masă. Pe un al doilea palier de supraordonare luăm succesiv câte două din șirul celor șase coordonate de mai sus, distingând astfel trei moduri de abordare: I. formal-generală - prin aspectare proiectivă
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
este un fapt propriu autorului însuflețitor. În denumirea acestui aspect folosim adesea sintagma de trăire interpretativă, pe considerentul că proiectăm asupra operei atributul uman de însuflețit. A face ca opera să semene cu o ființă nu ține însă nici de știința compozitorului, nici de imaginația artizanului și nici de dibăcia călăuzitorului (acordorului) ori de vocația verbalizatorului (interpretului). Resortul acestei putințe vine exclusiv din experiența de a fi, ca trăitor și simțitor al propriului suflet, ceea ce califică opera drept ipostază a persoanei
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
operă. Încerc să fiu cât mai puțin analitic și cât mai puțin critic În timpul lecturii pentru a putea crede iluzia creată de autor. Devine din ce În ce mai greu cu trecerea anilor, mai ales pentru aceia dintre noi care construim o carieră În științele exacte unde cel mai important este simțul obiectiv al realității. Ștefania DUMBRAVĂ absolventă „Băncilă”, fostă olimpică la Istoria Artei Cronica unei morți anunțate, sau de la cât avem română azi? - Avem română azi?!... F&*k! Când e rost de descris cea
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
e cu adevărat cald, undeva pe la 16:08. Cine reușește să depășească ora, are mari șanse sa ajungă psihoterapeut sau președinte al SUA. Nu ar fi corect dacă nu aș Începe raspunsul cu ceva clarificări: a. Eu sunt om de știință. Am fost olimpic la geografie, biologie și științele pământului. Cele mai Întâlnite personaje din lecturile mele au fost cumulonimbus si euglena. b. Nu am suportat lectura impusă, În speță cea de la școală. Am fost de-a dreptul proactiv În liceu
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
Cine reușește să depășească ora, are mari șanse sa ajungă psihoterapeut sau președinte al SUA. Nu ar fi corect dacă nu aș Începe raspunsul cu ceva clarificări: a. Eu sunt om de știință. Am fost olimpic la geografie, biologie și științele pământului. Cele mai Întâlnite personaje din lecturile mele au fost cumulonimbus si euglena. b. Nu am suportat lectura impusă, În speță cea de la școală. Am fost de-a dreptul proactiv În liceu, elev exemplar, cu toate lecturile la zi. Atât
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
pom în felul acesta<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., p. 129. footnote>. O explicare în sensul acesta a pomului din paradis, dă Sfântul Ilarie de Poitier: Astfel, tot ce a spus despre pomul în care se crede că a fost știința binelui și a răului și de fructul aceluia [...] precum și de Adam, că gustând din pom s-ar fi făcut dumnezeu, a spus, contrar obiceiului de grăire, spre rușinarea neascultării acelora, care au crezut diavolului împotriva vieții lor. Deci a numit
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
această mare Taină a Întrupării rămâne inaccesibilă pentru gândirea omului simplu, ea putând fi descifrată fragmentar și temporar doar de cei cu o bogată experiență duhovnicească. Taina Întrupării Cuvântului, cuprinde în sine înțelesul tuturor alegerilor și tipurilor din Scriptură și știința tuturor făpturilor văzute și cugetate (...) Cel ce a cunoscut înțelesul tainic al învierii, a cunoscut scopul spre care Dumnezeu a întemeiat toate de mai înainte<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Centuriile gnostice, P.G., LXIII, col. 519. footnote>. De o mare profunzime
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
această mare Taină a Întrupării rămâne inaccesibilă pentru gândirea omului simplu, ea putând fi descifrată fragmentar și temporar doar de cei cu o bogată experiență duhovnicească. Taina Întrupării Cuvântului, cuprinde în sine înțelesul tuturor alegerilor și tipurilor din Scriptură și știința tuturor făpturilor văzute și cugetate (...) Cel ce a cunoscut înțelesul tainic al învierii, a cunoscut scopul spre care Dumnezeu a întemeiat toate de mai înainte<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Centuriile gnostice, P.G., LXIII, col. 519. footnote>. De o mare profunzime
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
și SUA îl considerau copilul răsfățat al capitalismului occidental”. Diagnosticul dat de Gundarov a „scandalizat” anturajul președintelui, iar manipulatorii presei occidentale au venit cu soluția: „Iușcenko a fost otrăvit de ruși, ca să fie eliminat din viața politică.” Replica doctorului în științe medicale nu a întîrziat să apară: „Ascultați bine ce vă spun! Eu sunt medic sovietic și am depus jurământ de medic în slujba sănătății oamenilor și a semenilor mei. Cunosc bine lepra din teorie și din practică. Am lucrat într-
Două ştiri şocante dau fiori pe mapamond! [Corola-blog/BlogPost/93785_a_95077]
-
din nordul Bucovinei, eforturi materializate de Grigore Bostan și Lora Bostan în impunătoarea antologie Pagini de literatură română - Bucovina, regiunea Cernăuți, 1775-2000. Referindu-se la calitățile de filolog și romanist ale lui Grigore Bostan, care au lăsat urme trainice în știință, dar mai ales au marcat cultura filologică a românilor din nordul Bucovinei -, profesorul Anatol Ciobanu, din Chișinău, i-a enumerat ,,virtuțile intelectuale și omenești: inteligență sclipitoare, erudiție enciclopedică, talent oratoric, curaj de a spune adevărul, dragoste nețărmurită de neam, părinți
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Ipotești și pe alte drumuri eminesciene”. La masa evocărilor și-au adus contribuții semnificative universitari din Cluj-Napoca, Craiova, București, Chișinău - șefa de catedră Irina Condrea și Ludmila Zbanț, Bălți - prorectorul Maria Șleahtițchi, ca și Vasile Pavel, membru al Academiei de Științe a Republicii Moldova, originar din Bucovina. Maria Toacă avansează, finalmente, o judecată de valoare: ,, Concluzia cea mai inspirată aparține scriitoarei din Botoșani Lucia Olaru-Nenati, rostită la masa de pomenire oferită de doamna Lora, într-un loc romantic, ca în versul ,,Pe
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
și înlăturarea acesteia din preajma copiilor noștri căci ar putea fi contaminați de duhul îndoctrinării, te pomenești, și de cel al bigotismului ori al pietismului!... Și acest fapt ar fi în opoziție cu starea modernă a tânărului asaltat de alte discipline, științe, curente, doctrine și instrumente ale educației mai puțin creștine, cum ar fi cea a televizorului sau a calculatorului, nu?!... Nu știu de ce dar de câțiva ani încoace, suntem amenințați și asaltați, în momentul în care se pune în discuție schimbarea
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
rezultate, de mai multe Primării din România, inclusiv comunale. Numeroase primării, în special cele reședință de județ, au achiziționat, unele de peste 10 ani, un asemenea program informatic, pe zeci de mii de euro, dar fără să-l folosească, cu bună știință, pentru a nu-și diminua propriile veniturile bugetare prin acordarea reducerii impozitului pe clădiri. 6. Pe perioada 1 ianuarie 2007 - 21 iulie 2013, în baza unor aberante prevederi legale, primăriile au modificat, uneori cu zeci de ani, pentru totdeauna, unilateral
Reducerea impozitului pe clădiri, cu până la 50%, în funcţie de vechimea lor [Corola-blog/BlogPost/93813_a_95105]
-
deplin temei: „O asemenea întâmplare poate fi exemplara pentru orice conștiința de cultură. Fie că-i e dat cuiva să cunoască de timpuriu gândirea lui Kant sau a unui alt mare gânditor, fie că, sub orientarea veacului, îl cucerește o știință sau câte o viziune științifică, îi poate fi rodnic să vadă cum a vibrat cineva mare, în anii tinereții, la o asemenea întâlnire și cum a știut să transforme o emoție filosofica într-o muncă de severă răspundere”. (Constantin Noica
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]