130,509 matches
-
națională, de tipul dicționarelor, al istoriilor (României, limbii române, literaturii române), care trebuie și ele să fie subvenționate la nivelul unor instituții culturale centrale, cum ar fi Academia Română. De acord. Dar semnificația națională a lucrării nu ține loc de calitate științifică. După cum s-a putut vedea, s-a întâmplat de câteva ori ca lucrări de acest fel să se dovedească deficitare sub aspectul calității. În această ordine de idei, să observăm că nu dispunem de cărți de două sau trei sute de
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
a cercetărilor în domeniul socio-uman este publicată în românește și ocupăm locuri codașe în monitorizările pe care le fac diferite instituții internaționale, ceva nu este în ordine. Pentru a nu mai vorbi de incompatibilitatea în care ne aflăm cu standardele științifice europene, în care ar urma să ne încadrăm în mod ferm de la 1 ianuarie 2007. Să mai precizăm că prin reviste internaționale nu înțelegem reviste străine. Există câteva reviste românești care au un statut internațional (nu la modul impresionist, ci
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
precară a arhivei matematicianului Gh. Vrănceanu, ale cărui memorii depuse la Editura Scrisul Românesc din Craiova au fost făcute dispărute chiar de către unii dintre urmașii săi. Este clar că în această privință nu dispunem de o reglementare juridică satisfăcătoare. Textele științifice pot fi și texte literare Dar în ceea ce privește documentele disponibile și, în mare măsură, cercetate? Există o sumedenie de probleme de paternitate, de localizare, de cronologie și de datare în istoria României, în istoria limbii române și în istoria literaturii române
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
lipsită de prejudecăți, de unele limitări impuse de școală, vom descoperi mereu lucruri care ne-au scăpat la lecturile anterioare sau care le contrazic pe acestea. În ceea ce mă privește, am fost atras de posibila latură artistică a unor texte științifice, nu în sensul "expresivității involuntare" pe care a teoretizat-o atât de frumos Eugen Negrici și care și pe mine m-a stimulat, ci în cel al literarității inevitabile cu care sunt învestite acestea. Mă gândesc la autori ca Lucrețiu
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
gândesc la autori ca Lucrețiu (în De rerum natura), la Galileo Galilei, la J. Kepler, la Trigonometria lui Gh. Lazăr și la memoriile de algebră și teoria numerelor ale lui Dan Barbilian, pentru a da numai câteva exemple. Deci textele științifice pot fi și texte literare! Dilema în fața căreia ne aflăm este următoarea: este literaritatea o proprietate intrinsecă pe care o au anumite texte sau este ea numai o ipostază pe care acestea o pot dobândi sau abandona (suspenda)? În mod
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
ipostază pe care acestea o pot dobândi sau abandona (suspenda)? În mod obișnuit, judecăm literaritatea în cadrul limbilor naturale, dar nu există o rațiune serioasă de a o refuza limbajului uman de orice formă, deoarece literatura este o creație umană. Limbajul științific, în orice variantă a sa, este în esență construit pe structura limbajului natural, chiar dacă uneori îi adaugă o componentă artificială. Putem spune, fără exagerare, că limbajul științific se află sub dictatura limbajului natural, care impune celui dintâi structurile sale esențiale
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
refuza limbajului uman de orice formă, deoarece literatura este o creație umană. Limbajul științific, în orice variantă a sa, este în esență construit pe structura limbajului natural, chiar dacă uneori îi adaugă o componentă artificială. Putem spune, fără exagerare, că limbajul științific se află sub dictatura limbajului natural, care impune celui dintâi structurile sale esențiale. Lucrul acesta a fost demonstrat în mod convingător prin punerea în evidență a rolului esențial al metaforei și al metonimiei în limbajul științific, inclusiv în componenta sa
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
fără exagerare, că limbajul științific se află sub dictatura limbajului natural, care impune celui dintâi structurile sale esențiale. Lucrul acesta a fost demonstrat în mod convingător prin punerea în evidență a rolului esențial al metaforei și al metonimiei în limbajul științific, inclusiv în componenta sa artificială. Cât depinde un autor talentat de firul istoric al scriitorilor dinaintea lui? Cred că această dependență este esențială, dar în mare măsură se manifestă de o manieră implicită și indirectă. Unii cred că nu se
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
află angrenat. De fapt, nu se pune numai problema dependenței de alți scriitori, ci în general a modului în care un scriitor este marcat de contextul istoric, social și cultural. În stiință cum stau lucrurile? Caracterul de ștafetă al creației științifice este mai clar și mai explicit, gradul de explicitare atingând maximul în matematică. Caracterul de construcție organică, de organism care se dezvoltă prin acumulări și eliminări, este impresionant. Are o legătură acest fapt cu pretenția (pe care ați combătut-o
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
ilustrat (și ne-am permis și noi în "Întîlnirea extremelor" să aducem probe în această privință). În cartea menționată ați argumentat dependența unui scriitor de întregul său orizont de cultură. M-a interesat în mod special dependența de orizontul culturii științifice, un aspect despre care s-a scris mai puțin. Am fost stimulat în această privință de observația lui Eugen Ionescu, în Convorbirile sale cu Claude Bonnefoy (în urmă cu vreo 40 de ani), în care avertiza asupra faptului că literatura
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
Cronicar Adevărata față a comunismului Relatate în limbajul general și oarecum abstract al tratatelor științifice, ororile regimului comunist pot părea simple accidente sau rezultatele unui exces de zel (interpretare pe care o parte a intelectualității occidentale pare dispusă să o accepte fără rezerve). Adevărata față a comunismului iese la iveală doar atunci când cifrele seci din
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
sa, au fost prezente în mari festivaluri din întreaga lume. A conferențiat de la catedrele unor importante universități europene și nord-americane. A făcut cercetare muzicologică fundamentală observând și formulând concepte comune în matematică și în muzică, concepte revelate cu magistrală pertinență științifică, cu impresionantă intuiție, în lucrarea Cartea modurilor. Anatol Vieru a compus mult, în genuri dintre cele mai diferite, lucrări de dimensiuni diferite, de la lucrările miniaturale la marile lucrări scenice, vocal instrumentale, simfonice sau opere. A lucrat continuu, nu s-a
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
totuși cronologic v-ați apropiat mai întâi de lingvistică? Au intervenit doi factori: 1) formația de matematician pe care o căpătasem între timp și care mă apropia mai direct de structurile de limbaj decât de cele poetice; 2) succesiunea evenimentelor științifice în anii î40 și î50 ai secolului trecut, succesiune care a adus mai întâi în atenție mariajul lingvisticii cu matematica (catalizatorul în această privință fiind informatica și logica) și numai dupa aceea consecințele pentru dezvoltarea artei și literaturii. Care a
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
Pfister și mulți alți autori de monografii consacrate teoriei teatrale. Dar de fapt v-ați făcut cunoscut în lumea literară în primul rând prin Poetica matematică, unde discutați o listă de câteva zeci de opoziții între limbajul poetic și cel științific. Așa cum am arătat și cu alte ocazii, punctul meu de plecare a fost aici Pius Servien, pe care l-am adus în atenția cititorilor români în 1965. Interesul meu pentru relația științific-poetic nu a slăbit în acești peste 40 de
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
peste 40 de ani. Problema s-a dovedit mult mai complexă decât mi s-a părut în anii î60, opozițiile pentru care pariam în Poetica matematică au trecut prin mai multe metamorfoze, iar ulterior am acordat atenție și similarităților dintre științific și poetic. O fază intermediară este aceea din "Artă și știință" (1986). Literatura și matematica, fiice ale miturilor La ce similarități vă referiți? De obicei, nu prea se vorbește despre ele. Să încercăm o privire istorică asupra culturii, așa cum se
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
planul al doilea discuțiile despre cauza adâncă a tragediei societății noastre. Maladia ultimă a lumii românești e comunismul. Avalanșa dezvăluirilor a fost provocată - să nu uităm - de hotărârea președintelui Băsescu de a numi o comisie care să-i ofere baza științifică pentru condamnarea flagelului de extremă stângă. Indiferent de "brațele" de care s-a servit bolșevismul (Securitatea, Miliția, Armata), rămâne un fapt că marele rău l-a reprezentat ideologia. Ajunși la putere, agenții Moscovei și-au perpetuat dominația prin crearea unui
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
semantică nu s-a produs doar în română, ci este în cea mai mare parte preluată; la noi, ca și în alte limbi, prin folosirea termenului a socializa se vizează o anume "înnobilare" a unor realități banale, tratarea în cheie "științifică" a unor acțiuni cotidiene. A socializa devine astfel un fel de eufemism (adesea folosit ironic) pentru acțiuni ca: a sta de vorbă, a bârfi, a merge la petreceri, a bea cu prietenii, a stabili relații amoroase etc.: "Acum de bon
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
cu Boierii minții. O strategie similară pare să fi adoptat și Adrian Gavrilescu, autor al unui volum cu un titlu chiar mai arțăgos - Noii precupeți - publicat, ca și Boierii minții, la Editura Compania. Noii precupeți s-ar vrea un studiu științific despre intelectualii publici de după 1989. Bibliografia consistentă, precum și zecile de note din finalul fiecărui capitol încurajează această impresie. Volumul începe cu un istoric al noțiunii de intelectual în cultura occidentală, din care reiese o romantică opoziție între trecutul glorios și
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
care le atribuie acestora: argumentație superficială, explicații simpliste, predilecție pentru senzațional, eliminarea nuanțelor în favoarea tușelor caricaturale. în plus, autorul are o suficiență deloc... intelectuală. Noii precupeți are, până la urmă, mai mult aerul unui articol de tabloid decât al unui studiu științific.
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
de semn opus). Idealul declarat al filozofiei analitice a fost - mai ales în perioada inițială, sfrșitul de secol XIX și primele decenii ale secolului trecut - de a ridica filozofia, sau cel puțin miezul ei tare, la nivelul exactității și rigorii științifice; de a opera, în acest scop, o triere a problemelor preluate pe baza tradiției filozofice, separînd problemele ei cu miez și noimă de pseudo-problemele lipsite de sens și principial irezolvabile. Idealul ei era deci științific, iar acestui ideal îi era
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
la nivelul exactității și rigorii științifice; de a opera, în acest scop, o triere a problemelor preluate pe baza tradiției filozofice, separînd problemele ei cu miez și noimă de pseudo-problemele lipsite de sens și principial irezolvabile. Idealul ei era deci științific, iar acestui ideal îi era necesar, spre a se împlini, să dispună de alt gen de limbaj, și anume un limbaj științific. Acest limbaj, special ca aspect, dar universal ca putere de exprimare, îi era oferit, după cum se părea, de către
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
problemele ei cu miez și noimă de pseudo-problemele lipsite de sens și principial irezolvabile. Idealul ei era deci științific, iar acestui ideal îi era necesar, spre a se împlini, să dispună de alt gen de limbaj, și anume un limbaj științific. Acest limbaj, special ca aspect, dar universal ca putere de exprimare, îi era oferit, după cum se părea, de către logica formală. Apărută ca alternativă la metafizica tradițională, la ceea ce este dincolo de cunoașterea naturii și mai presus de ea, nouă filozofie a
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
particularitățile politico-economice și academice ale sistemului sanitar, dar și la importanța resursei umane, accentuând asupra importanței egalității de șanse pentru persoanele de sex feminin implicate în gestionarea resurselor financiare, utilizarea mijloacelor avansate de cercetare și valorificarea prin publicații și participări științifice a unor rezultate originale clinice și experimentale. Centrele medicale academice și formarea resursei umane Medicină experimentală, dar mai ales cea clinică, a cunoscut o dezvoltare impresionantă în ultimii 50 de ani. Centrele performanțe au capacitatea de a fi promotori în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
centre permite formarea unor specialiști competitivi și aplicarea unor metode performanțe de tratament. Ultracalificarea și specializarea pe domenii în aceste centre de profil poate deveni impresionantă. Pentru majoritatea specialităților clinice, medicii își pot diversifica activitatea, devenind: clinicieni; clinicieni cu atribuții științifice asociate; cercetători; clinicieni cu rol formator în procesul educativ; clinicieni cu funcții administrative și economice 3. Clinicianul 100% are în îngrijire pacienți și se ocupă de diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dintr-o anumită specialitate. Clinicianul care are și atribuții științifice
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
științifice asociate; cercetători; clinicieni cu rol formator în procesul educativ; clinicieni cu funcții administrative și economice 3. Clinicianul 100% are în îngrijire pacienți și se ocupă de diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dintr-o anumită specialitate. Clinicianul care are și atribuții științifice se ocupă în mod direct de pacienții săi, dar poate conduce și studii clinice în calitate de investigator principal. Experiența lor clinică este utilă pentru deschiderea unor linii de cercetare și dezbaterea unor probleme întâlnite în practică. Progresul poate fi extins de la
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]