821 matches
-
gândacul de colorado ( care provoacă pagube culturilor de cartofi), cărăbușul de mai, rădașca, cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. În râurile comunei se pot găsi specii de pești precum crapul, carasul, linul, bibanul, știuca, somnul, țiparul și altele. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, prepelița, cioara de semănături, vrabia, potârnichea, guguștiucul, fazanul și rar rața și gâsca sălbatică. Dintre mamifere putem
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
mai caracteristice sunt acelea care zugrăvesc samavolnicia justiției și a autorităților, carierismul, venalitatea și birocratismului aparatului de stat - aspecte pe care Krîlov le-a cunoscut în bogata sa experiență de slujbaș. Fabule ca „"Danțul peștilor"”, „"Oile bălțate"”, „"Lupii și oile"”, „"Știuca"”, erau îndreptate împotriva regimului despotic autocrat, împotriva nedreptăților, constituind indirect o pledoarie îndrăzneață în apărarea poporului: Expresia cea mai viguroasă a acestei satire demascatoare, cu un puternic caracter politic, apare în fabulele „"Adunarea obștească"”, „"Oile bălțate"”, „"Ospățul"” și mai cu
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
fânețe naturale, terenuri arabile și livezi, sunt prezente: potârnichea (Perdix perdix), fazanul comun (Phasianul colchicus), prepelița (Coturnix coturnix). Fauna apelor de munte este reprezentată prin lostriță (Hucho hucho), în apele Vișeului și Vaserului, păstrăvul curcubeu (Salmo irideus), lipanul (Thymalus thymalus), știuca (Esox lucius), babetele (Cottus poecilopus), clenuștețul dungat (Leuciscus sonffia agassizi). Vânătoarea este o activitate tradițională, datorită faptului că pădurile și golurile alpine găzduiesc un important fond cinegetic prin varietatea și valoarea speciilor, dovedite prin medaliile de aur obținute la diverse
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
micșorarea numărului de specii. Pescuitul are loc de obicei în apele rîului Prut, iar atunci cînd acesta își revarsă apele, în lunca inundată. Se pescuiește în cantități mai însemnate așa specii de pești: crap, caras, șalău și mai rar somn, știucă. Unii pescari, posedînd licență de permisiune pot pescui în apele lacului natural Manta, care se află lîngă teritoriului satului. Dacă pentru apicultori apicultura reprezintă un mic business, nu putem afirma același lucru și despre pescari, ei de-abia dacă asigură
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
păsări, care odinioară se găseau aici din belșug. Într-un număr mai mare se mai întîlnește: iepurele, țistarul, hîrciogul, cîrtița etc. și respectiv : pițigoiul, graurul, vrabia, sticletele etc. Bogată este lumea acvatică din bazinul rîului Prut: crap, caras, șalău, plătică, știucă etc. Zonei de stepă îi sînt caracteristice prezența reptilelor: șarpele cu abdomen galben, șarpele de casă, vipera de stepă etc. Animalele se vînează în catități mici: iepurii, gîștele, rațele sălbatice. Pentru acest teritoriu este caracteristic prezența solurilor de ciornoziom, care
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
1923 s-a înființat cooperative Agricolă “ Dacia”, compusă din 40 de membri, cu capitalul subscris de 4000 lei și capitalul vărsat 2000 lei . În anul următor primar era :Ion Bița , notar-Ion Chirosca, învățători Ion și Anatasia Popovschi , preot paroh -Filip Știuca. În 1925 satul Rublenita a fost inclus în comuna Cosauti de rînd cu satele Egoreni, Iorjnita, Septelici, în 1929 e trecută în comuna Ocolina iar la 29 decembrie 1930 se află în plasă Florești și avea : 1953 de locuitori, în
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
salcâmul, sângerul, malinul, porumbarul, șocul, lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul, știuca, somnul, salăul, bibanul, plătica, chișcarul și crapul chinezesc. Șesul din cursul inferior al pârâului Vladnic este acoperită cu o vegetație săracă din cauza solurilor sărate,în cursul mijlociu și superior se întâlnește o vegetație specific de baltă cu stufărișuri și păpurișuri
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
silabică", obligă pronunțarea în aceeași silabă a sunetelor. O astfel de echivalare are însă dezavantajul că trebuie să introducă de asemenea un mod de a deosebi perechi de cuvinte în care aceleași sunete vocalice formează diftongi ascendenți și descendenți, precum "știucă" și "știu", pentru a arăta care este vocala purtătoare de accent și care este semivocala. La sfîrșitul unor cuvinte românești precum "rupi", "moși", "dormi", "bani" vorbitorii nativi percep existența unui sunet separat, întrucîtva similar cu vocala , care urmează întotdeauna după
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
au început să apară fazani. Fauna ichtiologică este reprezentată prin păstrăv (Salmo trutta fario) care ajungea până în zona municipiului Hunedoara, retrăgându-se -în acest moment- mult în amonte datorită poluării Cernei. Se mai întâlnesc, tot mai rar, cleanul (Leuciscus cephalus), știuca (Exox lucius), mreana (Barbus barbus). Zona străbătuta de răul Cerna a fost locuită din cele mai vechi timpuri, lucru atestat de numeroasele cercetări arheologice desfășurate în zonă. Până în secolul XIII evoluția acestei demografică a acestei zone nu poate fi urmărită
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
de fauna precum "Dreyssena polymorpha" (un lamelibranhiat) și floră - săgeată apei ("Sagittaria latifolia"), nufărul indian ("Nelumbo nucifera") - introdus pe cale artificială, nufărul alb ("Nymphaea albă"). Luciul de apă este ideal pentru practicarea canotajului. Ihtiofauna cuprinde exemplare de somn, crap, plătica, biban,știuca,roșioara,salău,caracuda. Pe malurile lacului se află următoarele localități: pe malul nordic Tâncăbești, Izvorani și Siliștea Snagovului (în NE), iar pe malul sudic Vlădiceasca, Ciofliceni, Ghermănești, Snagov și Șanțu-Florești. Pe o insulă se află Mănăstirea Snagov, ctitorita în secolul
Lacul Snagov () [Corola-website/Science/305866_a_307195]
-
versiuni care implică și marină turcă. Alte versiuni îi fac responsabili pentru tragedie chiar pe evrei. Diferite alte acuzații au apărut și la adresa autorităților românești. După 1991, arhivele se deschid și se află că era vorba de submarinul sovietic clasa „Știuca” submarinul SC-213, autoritățile militare sovietice fiind la curent de cererile de viză ale lui „Dan” Malioglu și de pavilionul panamez al navei. Marină rusă și-a exprimat oficial „regrete” pentru această „eroare”. Unele versiuni afirmă că torpilarea ar fi avut
Struma (navă) () [Corola-website/Science/313074_a_314403]
-
specii de pești, acțiuni finanțate de: Direcția Apelor Mureș, AJVPS-Mureș și Asociația pescarilor sportivi din jud. Mureș. Au fost astfel introduse în lac, sub formă de alevini, juvenili sau reproducători următoarele specii: Crap, Caras, Păstrăv, Plătică, Avat, Babușcă, Roșioară, Șalău, Știucă, Biban, Amur, Novac. - înființarea lacului de acumulare BEZID a reprezentat o necesitate îndelung analizată și studiată sub toate aspectele: social, hidrologic, socio-economic, dar și din punct de vedere al dezvoltării durabile a zonelor adiacente. Realizarea lui a implicat și sacrificii
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin, mreană, obleț, ovat, păstrugă, plătică, porcușor, roșioară, sabiță, scrumbie, somn, șalău, știucă, tiulcă, țipar-chișcar, văduviță . Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Pe lângă pește, în
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
căpitanul navelor „Ilici” și „Flota Roșie”. În noiembrie 1933 a fost mobilizat (după alte surse, a mers benevol, pe filiera comsomolului) la cantonamente speciale „comsostav” ale flotei din Marea Neagră. După absolvirea lor a fost numit navigator pe submarinul Щ-306 (numit „Știuca”, «Пикша») al flotei din Marea Baltică. În martie 1936, după introducerea noilor grade militare în flota sovietică, Aleksandr Marinesko primește gradul de locotenent, iar în noiembrie 1938 gradul de locotenent-major. După absolvirea cursurilor de perfecționare la Detașamentul de înot submarin, a
Aleksandr Marinesko () [Corola-website/Science/318397_a_319726]
-
al lacului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. Limanul este bogat în pește, aici viețuind numeroase specii de pește, precum și un număr mare de raci. Printre speciile de pește întâlnite aici sunt crapul, bibanul, plătica, știuca etc. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea lacului existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Apa din limanul Covurlui este
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 4 (0+4), reprezentând 0,46% din populație . În prezent, satul are 959 locuitori, preponderent ucraineni. Localnicii se ocupă cu pescuitul, aici putând fi prinse exemplare de somn, știucă, biban, crap, caras și altele. Aici este și un teren de campare și căsuțe pentru relaxarea turiștilor. În pădurea din apropiere cresc din abundență ciuperci, zmeură, căpșuni, cireșe și fructe cu coajă. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Cormani
Cormani, Secureni () [Corola-website/Science/315976_a_317305]
-
păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), Macquaria australasica, biban argintiu (Bidyanus bidyanus), Galaxias olidus, somn (Silurus glanis), somn negru (Ictalurus melas), gambuzie (Gambusia affinis) și alte specii din familia Poecillidae SHV Pești din familia Salmonideae, lipan (Thymallus thymallus), pește alb (Coregonus spp.), știucă (Esox lucius), calcan (Scophthalmus maximus), hering și șprot (Clupea spp.), somon de Pacific (Oncorhynchus spp.), cod de Atlantic (Gadus morhua), cod de Pacific (G. macrocephalus), eglefin (G. aeglefinus) și Onos mustelus NHI Pești din familia Salmonideae, știuca (Esox lucius) VPC
32004D0914-ro () [Corola-website/Law/292592_a_293921]
-
alb (Coregonus spp.), știucă (Esox lucius), calcan (Scophthalmus maximus), hering și șprot (Clupea spp.), somon de Pacific (Oncorhynchus spp.), cod de Atlantic (Gadus morhua), cod de Pacific (G. macrocephalus), eglefin (G. aeglefinus) și Onos mustelus NHI Pești din familia Salmonideae, știuca (Esox lucius) VPC Crap (Cyprinus carpio), crap fitofag (Ctenopharyngodon idellus), sânger (Hypophthalmichthys molitrix), novac (Aristichthys nobilis), caracudă (Carassius carassius), caras auriu (Carassius auratus), lin (Tinca tinca) și somn (Silurus glanis) NPI Păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), fântânel (Salvelinus fontinalis), păstrăv de
32004D0914-ro () [Corola-website/Law/292592_a_293921]
-
păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), Macquaria australasica, biban argintiu (Bidyanus bidyanus), Galaxias olidus, somn (Silurus glanis), somn negru (Ictalurus melas), gambuzie (Gambusa affinis) și alte specii din familia Poecillidae SHV Pești din familia Salmonideae, lipan (Thymallus thymallus), pește alb (Coregonus spp.), știucă (Esox lucius), calcan (Scophthalmus maximus), hering și șprot (Clupea spp.), somon de Pacific (Oncorhynchus spp.), cod de Atlantic (Gadus morhua), cod de Pacific (G. macrocephalus), eglefin (G. aeglefinus) și Onos mustelus NHI Pești din familia Salmonideae, știuca (Esox lucius) (*) Listă
32004D0914-ro () [Corola-website/Law/292592_a_293921]
-
alb (Coregonus spp.), știucă (Esox lucius), calcan (Scophthalmus maximus), hering și șprot (Clupea spp.), somon de Pacific (Oncorhynchus spp.), cod de Atlantic (Gadus morhua), cod de Pacific (G. macrocephalus), eglefin (G. aeglefinus) și Onos mustelus NHI Pești din familia Salmonideae, știuca (Esox lucius) (*) Listă la care se adaugă orice altă specie semnalată ca fiind sensibilă la agentul patogen sau la boala în cauză în cea mai recentă ediție a Codului sanitar internațional al animalelor acvatice publicat de OIE. (4) Măsuri specifice
32004D0914-ro () [Corola-website/Law/292592_a_293921]
-
limitează Slovacia în sud. Peste o treime din țară este acoperit de păduri. Se mai găsesc zone de pășuni de stepa. Fauna include vulpea, iepurele și porcul sălbatic, o mare varietate de păsări trăiesc în vai. În ape trăiesc crapul, știuca și păstrăvul. Majoritatea locuitorilor Slovaciei sunt de naționalitate slovaca (86%). Cea mai mare minoritate etnică este cea a maghiarilor din Slovacia (8,5%), care sunt concentrați în sudul și estul țării, la frontiera cu Ungaria. Celelalte grupuri etnice cuprind țiganii
Slovacia () [Corola-website/Science/297289_a_298618]
-
cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Fauna României este în special repartizată în funcție de vegetație. Astfel, pentru etajul stepei și silvostepei sunt specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul, popândăul, fazanul, dropia, prepelița, crapul, carasul, știuca, șalăul, somnul; pentru etajul pădurilor de foioase (stejar și fag): mistrețul, lupul, vulpea, mreana, ciocănitoarea, cinteza; pentru etajul pădurilor de conifere: păstrăvul, lostrița, râsul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre și vulturii pleșuvi. În particular, Delta Dunării este
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
și șarpele de apă care se află îndeosebi pe malurile Crișului Repede. Dintre mamifere putem aminti și vidra.În Crișul Repede trăiesc deasemenea mai multe specii de pești , cum ar fi : Avat , Biban , Caras , Crap , Lin , Păstrăv , Roșioară , Somn , Șalău , Știucă , Clean ș.a. Clima orașului este determinată de Vânturile de Vest, fiind așadar o climă temperat continentală, cu o temperatură medie anuală de 10,3 °C, pentru luna iulie media nedepășind 21 °C, în timp ce în ianuarie se înregistrează o medie de
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
rar, dropia" și alte animale precum "bursucul "și" vulpea". Lacurile și bălțile sunt populate mai ales de "gâște, rațe sălbatice "și" lebede". În mediul acvatic și anume în râurile și lacurile din țară se întâlnesc următoarele specii de pești: "crapul, știuca, șalăul, somonul" ș.a. Cea mai mare parte a nevertebratelor o alcătuiesc insectele peste 10.000 de specii din 28 de ordine. Cele mai diversificate ordine sunt Coleopterele, peste 2 mii de specii: rădașca ("Lucanus cervus", 75 mm), gândacul rinocer ("Oryctes
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Sabar, Pasărea, Parapanca. Lacuri: Comana Aici se găsesc viețuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă precum orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica, șopârla, gușterul, greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândăul, dropia, vulpea, rațe, gâște, berze, lișițe, cocostârci, vidra, nurca, știuca, plătica, somn, caras, crap, biban, caracuda, roșioara. Se află pe locul doi în clasamentul celor mai lungi râuri din Europa. Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania și se varsă printr-o deltă,în Marea Neagră. Această deltă este cea
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]