819 matches
-
salată verde și pătrunjel verde tocat. Șalăul se curăță și se fierbe în apă cu sare, piper și foi de dafin timp de zece minute, apoi se scoate pe platou unde se adaugă cartofii, morcovul, sfecla și restul pentru decor. ȘTIUCA CU SOS ALB O știucă, 150 g unt, o lingură de făină, 1 pahar de lapte și țelină pentru decor. Se curăță știuca de solzi și de viscere, se spală și se stropește cu zeamă de lămâie și puțină sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
tocat. Șalăul se curăță și se fierbe în apă cu sare, piper și foi de dafin timp de zece minute, apoi se scoate pe platou unde se adaugă cartofii, morcovul, sfecla și restul pentru decor. ȘTIUCA CU SOS ALB O știucă, 150 g unt, o lingură de făină, 1 pahar de lapte și țelină pentru decor. Se curăță știuca de solzi și de viscere, se spală și se stropește cu zeamă de lămâie și puțină sare. Apoi se pune la fiert
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
zece minute, apoi se scoate pe platou unde se adaugă cartofii, morcovul, sfecla și restul pentru decor. ȘTIUCA CU SOS ALB O știucă, 150 g unt, o lingură de făină, 1 pahar de lapte și țelină pentru decor. Se curăță știuca de solzi și de viscere, se spală și se stropește cu zeamă de lămâie și puțină sare. Apoi se pune la fiert într-o cratiță cu apă rece la foc foarte mic să fiarbă încet. Când este fiartă, se scoate
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
puțină sare. Apoi se pune la fiert într-o cratiță cu apă rece la foc foarte mic să fiarbă încet. Când este fiartă, se scoate din apă, se răcește, se curăță de piele și se așează pe un platou. Peste știucă se pune un sos alb care se face topind untul, iar când clocotește, turnăm laptele amestecat cu făina, mestecând bine ca să nu se formeze cocoloașe. După ce a fiert, turnăm peste pește și la sfârșit, decorăm cu țelină tocată mărunt. ȘTIUCĂ
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
știucă se pune un sos alb care se face topind untul, iar când clocotește, turnăm laptele amestecat cu făina, mestecând bine ca să nu se formeze cocoloașe. După ce a fiert, turnăm peste pește și la sfârșit, decorăm cu țelină tocată mărunt. ȘTIUCĂ UMPLUTĂ 800 g știucă, 2 legături de mărar, condimente, 2 ouă, 100 g bulion, 200 g vin, sare după gust, ½ de linguriță de cimbru, o linguriță de muștar și 2 bucăți de ceapă. Se descuamează pielea și se dă deoparte
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sos alb care se face topind untul, iar când clocotește, turnăm laptele amestecat cu făina, mestecând bine ca să nu se formeze cocoloașe. După ce a fiert, turnăm peste pește și la sfârșit, decorăm cu țelină tocată mărunt. ȘTIUCĂ UMPLUTĂ 800 g știucă, 2 legături de mărar, condimente, 2 ouă, 100 g bulion, 200 g vin, sare după gust, ½ de linguriță de cimbru, o linguriță de muștar și 2 bucăți de ceapă. Se descuamează pielea și se dă deoparte, apoi carnea de la pește
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de ceapă. Se descuamează pielea și se dă deoparte, apoi carnea de la pește se alege de oase și se dă prin mașina de tocat, după care se amestecă cu mirodeniile, ouăle și ceapa călită. Se dă gust și se umple știuca, apoi se coase și se dă la copt, după care în tavă se adaugă un sos făcut din bulion și vin. La sfârșit, după ce s-a copt, se servește cu garnitură de cartofi natur, rondele de roșii, ridichi și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cuptor timp de jumătate de oră. Se servesc pe farfurie: două bucăți de cruton din pâine prăjită, un ardei pané cu smântână și câte unul sau două coșulețe din șalău. DROB DIN PESTE 1,5 kg. de filé de șalău ( știucă, somn, crap ), 250 gr. de ciuperci tocate, 200 gr. de cartofi tăiați cubulețe, 200 gr. de morcovi tăiați cubulețe, 200 gr. de ceapă tocată mărunt, 300 gr. de unt, 200 gr. de cașcaval ras, patru ouă întregi, o legătură de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
salată verde și pătrunjel verde tocat. Șalăul se curăță și se fierbe în apă cu sare, piper și foi de dafin timp de zece minute, apoi se scoate pe platou unde se adaugă cartofii, morcovul, sfecla și restul pentru decor. ȘTIUCA CU SOS ALB O știucă, 150 g unt, o lingură de făină, 1 pahar de lapte și țelină pentru decor. Se curăță știuca de solzi și de viscere, se spală și se stropește cu zeamă de lămâie și puțină sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
tocat. Șalăul se curăță și se fierbe în apă cu sare, piper și foi de dafin timp de zece minute, apoi se scoate pe platou unde se adaugă cartofii, morcovul, sfecla și restul pentru decor. ȘTIUCA CU SOS ALB O știucă, 150 g unt, o lingură de făină, 1 pahar de lapte și țelină pentru decor. Se curăță știuca de solzi și de viscere, se spală și se stropește cu zeamă de lămâie și puțină sare. Apoi se pune la fiert
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
zece minute, apoi se scoate pe platou unde se adaugă cartofii, morcovul, sfecla și restul pentru decor. ȘTIUCA CU SOS ALB O știucă, 150 g unt, o lingură de făină, 1 pahar de lapte și țelină pentru decor. Se curăță știuca de solzi și de viscere, se spală și se stropește cu zeamă de lămâie și puțină sare. Apoi se pune la fiert într-o cratiță cu apă rece la foc foarte mic să fiarbă încet. Când este fiartă, se scoate
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
puțină sare. Apoi se pune la fiert într-o cratiță cu apă rece la foc foarte mic să fiarbă încet. Când este fiartă, se scoate din apă, se răcește, se curăță de piele și se așează pe un platou. Peste știucă se pune un sos alb care se face topind untul, iar când clocotește, turnăm laptele amestecat cu făina, mestecând bine ca să nu se formeze cocoloașe. După ce a fiert, turnăm peste pește și la sfârșit, decorăm cu țelină tocată mărunt. ȘTIUCĂ
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
știucă se pune un sos alb care se face topind untul, iar când clocotește, turnăm laptele amestecat cu făina, mestecând bine ca să nu se formeze cocoloașe. După ce a fiert, turnăm peste pește și la sfârșit, decorăm cu țelină tocată mărunt. ȘTIUCĂ UMPLUTĂ 800 g știucă, 2 legături de mărar, condimente, 2 ouă, 100 g bulion, 200 g vin, sare după gust, ½ de linguriță de cimbru, o linguriță de muștar și 2 bucăți de ceapă. Se descuamează pielea și se dă deoparte
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sos alb care se face topind untul, iar când clocotește, turnăm laptele amestecat cu făina, mestecând bine ca să nu se formeze cocoloașe. După ce a fiert, turnăm peste pește și la sfârșit, decorăm cu țelină tocată mărunt. ȘTIUCĂ UMPLUTĂ 800 g știucă, 2 legături de mărar, condimente, 2 ouă, 100 g bulion, 200 g vin, sare după gust, ½ de linguriță de cimbru, o linguriță de muștar și 2 bucăți de ceapă. Se descuamează pielea și se dă deoparte, apoi carnea de la pește
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de ceapă. Se descuamează pielea și se dă deoparte, apoi carnea de la pește se alege de oase și se dă prin mașina de tocat, după care se amestecă cu mirodeniile, ouăle și ceapa călită. Se dă gust și se umple știuca, apoi se coase și se dă la copt, după care în tavă se adaugă un sos făcut din bulion și vin. La sfârșit, după ce s-a copt, se servește cu garnitură de cartofi natur, rondele de roșii, ridichi și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cuptor timp de jumătate de oră. Se servesc pe farfurie: două bucăți de cruton din pâine prăjită, un ardei pané cu smântână și câte unul sau două coșulețe din șalău. DROB DIN PESTE 1,5 kg. de filé de șalău ( știucă, somn, crap ), 250 gr. de ciuperci tocate, 200 gr. de cartofi tăiați cubulețe, 200 gr. de morcovi tăiați cubulețe, 200 gr. de ceapă tocată mărunt, 300 gr. de unt, 200 gr. de cașcaval ras, patru ouă întregi, o legătură de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
și prigorii. Reptilele sunt reprezentate prin șerpi și șopârle. Bălțile din luncile Prutului, Jijiei și Siretului adăpostesc: lișița, rața sălbatică, cârstelul de baltă și numeroși batracieni. Dintre peștii care populează ecosistemele acvatice amintim: crapul, cleanul, carasul, bibanul, mreana, somnul și știuca. Din fauna sălbatică au fost inventariate 452 specii din care sunt valorificate economic cele de interes cinegetic: capra roșie, mistrețul, vulpea, iepurele, păsări de penaj ș.a. Populația Județul Iași este unul dintre cele mai mari județe ale țării, având circa
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Abramis sapa), șalău (Stizostedion lucioperca), crap și alte specii: cosacul cu bot ascuțit (Abramis ballerus), plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), cega (Acipenser ruthenus), viza (Acipenser sturio), obletele (Alburnus alburnus), pietrarul mic (Zingel streber), fusarul (Zingel zingel), cosașul (Ctenopharyngodon idella), știuca (Esox lucius), Ictiobus cyprinellus, Ictiobus niger, Ictiobus bubalus, fufa (Leucaspius delineatus), văduvița (Leuciscus idus), mihalțul (Lota lota), moacă de brădiș (Proterorhinus marmoratus), pălămida de baltă (Pungitius platygaster), babușca (Rutilus rutilus), linul (Tinca tinca), bibanul (Perca fluviatilis). Mai întâlnim pești de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pentru conservarea fondului cinegetic al ihtiofaunei autohtone, prin asigurarea zonei de reproducere și dezvoltare a puietului de pește. Peștii sunt reprezentați prin specii precum: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), carasul (Carassius auratus gibelio), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio), murgoiul (Gobio obtusirostris), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), morunaș (Vimba vimba). Specii de amfibieni: brotăcelul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Limonium gmelinii, Limonium latifolium, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Insecte: Lucanus cervus (rădașca). Dintre peștii întâlniți aici menționăm: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), linul (Tinca tinca), morunașul (Vimba vimba). Reptile: gușterul (Lacerta viridis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în ultimii 50 de ani. Caracteristică pentru acest biotop este prezența linului (Tinca tinca), pește autohton deosebit de valoros. În fauna piscicolă sunt prezente și plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), carasul (Carassius auratus gibelio), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio, Gobio obtusirostris), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), țiparul (Misgurnus fossilis), bibanul (Perca fluviatilis), guvidul de baltă/moaca de brădiș (Proterorhinus marmoratus), murgoiul bălțat (Pseudorasbora parva), boarța (Rhodeus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
hirta, Carex limosa - rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Insecte: Lucanus cervus (rădașca). Dintre speciile de pești întâlnite aici: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), linul (Tinca tinca), morunașul (Vimba vimba). Reptile: gușterul (Lacerta viridis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pagini vrednice de Ariosto. De o mare fineță de tonuri este desenul de atenții miniaturale al Cameleonului. Romanul colcăie de astfel de măiestrii caligrafice, precum este exuberant în expresii plastice. Vidra e "jigania cu talpă de gâscă, cu colții de știucă", "vulpea peștelui și peștele vulpii". Dulful (balena) e "porc peștit" și "pește porcit". În cursul operei sunt și numeroase "eleghii" în aceeași cadență populară și cu o nespus de inteligentă tratare cultă a metaforei țărănești: " Eu m-am vechit, m-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vreme, mai ales că permitea aluziile politice. Dar vreun fabulist care să atingă limitele artei nu întîlnim, și basarabeanul Al. Donici (1806-1866) face figură onorabilă doar printr-o cadență mai sprintenă, ca în această fabulă unionistă: Racul, broasca și o știucă Racul înapoi se da, Într-o zi s-au apucat Broasca tot în sus sălta, De pe mal în iaz s-aducă Știuca foarte se izbea Un sac cu grâu încărcat. Și nimic nu folosea. Și la el toți se înhamă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
face figură onorabilă doar printr-o cadență mai sprintenă, ca în această fabulă unionistă: Racul, broasca și o știucă Racul înapoi se da, Într-o zi s-au apucat Broasca tot în sus sălta, De pe mal în iaz s-aducă Știuca foarte se izbea Un sac cu grâu încărcat. Și nimic nu folosea. Și la el toți se înhamă: Nu știu cine-i vinovat, Trag, întind, dar iau de samă Însă, pe cât am aflat, Că sacul stă neclintit, Sacul în iaz nu s-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]