3,030 matches
-
pași, treceri, dureri, pavăza frunții însemnată-ți e de viață. Îl rogi pe tata, pe șoptite, albe chemări. Ai vrut să fii ieri, poate și azi, dar mâine îți e greu. Soarta m-a dăruit să-ți fiu aur în țărână. Lacrima mea, de drag, boala să răpună. Cuțit, între dinți, anestezic pentru suferinți. Ce am fost, ce sunt, ce-ți voi mai fi mamă? Mă lupt cu oglinda pentru anii furați atunci, când abia-nvățasem să simt iubirea de tată
BUCHET PENTRU MAMA... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350050_a_351379]
-
trandafiri roșii în fiecare zi... "I am a mirror/I am a mirror"(3), am auzit refrenul unei foarte cunoscute melodii, și m-am trezit din nou în fața oglinzii. Nu se poate... E o farsă de-a dreptul sinistră... "Căci țărână ești și în țărână te vei întoarce"... Voodoo, magie, eu și o oglindă... Puritate, alb, absolut, eu și o oglindă... Flashback. Legalizarea drogurilor ușoare, adopția copiilor de către homosexuali. Polițiști și preoți violând minore. Bombe umane detonând către un sfârșit anunțat
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
zi... "I am a mirror/I am a mirror"(3), am auzit refrenul unei foarte cunoscute melodii, și m-am trezit din nou în fața oglinzii. Nu se poate... E o farsă de-a dreptul sinistră... "Căci țărână ești și în țărână te vei întoarce"... Voodoo, magie, eu și o oglindă... Puritate, alb, absolut, eu și o oglindă... Flashback. Legalizarea drogurilor ușoare, adopția copiilor de către homosexuali. Polițiști și preoți violând minore. Bombe umane detonând către un sfârșit anunțat. Câini sfâșiind nou-născuți. Tot
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
profund, cuprins de compasiune. Cum forța fizică nu îl părăsise, s-a luat imediat la trântă cu hoții, cărora le-a administrat o bătaie zdravănă, punându-i astfel pe fugă, și s-a adresat părintelui, care tocmai se ridicase din țărână: "Părinte, binecuvântat fie numele Domnului, căci a ajuns până și la o oaie rătăcită ca mine! Până azi am trăit în fărădelege, dar de-abia acum am înțeles care este sensul vieții! Fie ca ziua de azi să ne aducă
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
cu gustul amar al unei țări prădate, bolnave, cu niște români triști. S-a stins neputându-i da răspunsurile la întrebările pe care mi le pusese astă-vară, când păștea calul pe zăvoi: „cât mai e zahărul, dar pâinea?” Fie-ți țărâna ușoară nene Nică! ...Și unul câte unul se topesc încet-încet veteranii... Prof. Ion C. Hiru Referință Bibliografică: ADIO VETERANI / Ion C. Hiru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 374, Anul II, 09 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion
ADIO VETERANI de ION C. HIRU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361896_a_363225]
-
Biblic și de Misiune Ortodoxă Pentru ce te mândrești, omule, tină fiind și gunoi? Și de ce te umfli și te înalți mai presus de nori? Cercetează și-ți cunoaște firea, că ești pământ și cenușă și, peste puțină vreme, în țărână te risipești. Acum ești mândru, dar peste puțin, vierme. De ce îți înalți ceafa care, după puțină vreme, putrezește? Este mare omul ajutorat de Dumnezeu, că, părăsit fiind, și-a cunoscut neputința sa. Că nici un bine nu ai, pe care să
UN DISCURS AL LUI EVAGRIE DIN PONT de ION UNTARU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361937_a_363266]
-
să fluiere cântecul preferat al bunicii Floarea, mama sa: “Bulgăraș de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
-i post. Lutul de-l ai conștiință Nu e nicio supărare! Doar din lut tu ești ființă, Eu calc lutul în picioare. Pământul țării bun și gras Îl vând ieftin pe sub mână. Străinii alt hotar ne-au tras Ca să importăm țărână. Cine sunt, ca să-mi fii sclavă? Eu sunt Adam, de la-nceput; Ca să mușc mi-ai dat otravă, Tu, Eva mea, cum ai putut? Câtă durere-am suportat, Din coasta mea, ca să te naști... Cu șarpele ai complotat; De la-nceputuri mă
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362060_a_363389]
-
singurătății. Sunt roată suind-coborând Pe treptele sinelui; noaptea mă plimb prin cetate pietre rotunde, pătrate, îmi scrijelă trupul. Sunt roată sireapă cu sânii înspumegați Pielea-mi miroase a iarbă Mă rostogolesc prin otavă Mă rostogolesc prin zăpadă, mă spăl cu țărâna. Sunt roată, Pielea-mi mustește de viață, Ademenesc fluturi de noapte Cu mirosul tandru, amețitor Sunt roată, sunt roată, Doar pe dinafară mă văd Rostogolindu-mi aerul Dinăuntru Sunt roată și măruntaiele mele-s de aer Sunt roată-n repaus
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
al iubirii, vin gesturi și voci de demult, din ochii negri cât ferestrele de largi, vin fantasme, miresme, poeme de dor și de suferință, ai fost floare de lotus în lac de oglinzi, mereu frumoasă, de-apururi mireasă, învelește-mă cu țărâna ta așa cum făcea mama cu mâna când îmi învelea făptura cu marama ei de cununie, bucuriile și tristețile noastre le-am cules din atâtea toamne, din atâtea primăveri, la prânzul cu minuni, osteniți de-atâtea pribegii, în doi, în aripi
METAMORFOZE AUTUMNALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365807_a_367136]
-
urmat prostia din sânge ce o avea care la omorât. Parcă nu ar mai fi fost femei pe lume, așa a fost să fie, cum ai spus și tu un om tânăr și plin de viață s-a dus în țărâna pământului. Mă uimit grozav ceea ce auzisem mă gândeam cum e posibil, si mai ales mă frământa o întrebare: ,, Oare ce a fost în interiorul său, în lumea să de gânduri și sentimente atunci când a decis să se sinucidă, când a decis
MARIN de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365846_a_367175]
-
a poruncilor ecou, Că Moldova nu-i a voastră, ci-a urmașilor în veci Și avem o datorie: s-o dăm cu hotare-ntregi. Mergeți moldoveni la Putna și vă dați mână cu mână, Adunând în piept durerea izvorâtă din țărână. Călcați în picioare brazda Prutului și faceți pod Cu istoria din veacuri a lui Ștefan Voievod. Rupeți legile străine ce-au schimbat vorbire, port Și în țara ta obligă, să faci uz de pașaport. Epurați sângele țării de venetici și
MOLDOVA LUI ȘTEFAN de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365902_a_367231]
-
Toate Articolele Autorului https://www.youtube.com/watch?v=54XztbNJ87g Născută-am fost în zi de vară, Într-un sătuc, pe mal de Prut, Sub nucii de odinioară, Cu ramurile-n azimut... În valuri-lanuri am urcat, Cu tălpi golașe, prin țărână, Când vin cireși la dezmierdat, Ținându-se,-n alint, de mână... Mai simt un vânt primăvăratic, Așa cum îl știam atunci, Vara, cu stropii de jăratic, Crestați printre altare-rugi... Priveam în depărtări ascunse... Citisem despre un pământ, Cândva unit, ce dispăruse
SĂTUCUL MEU, ŞI ODISEEA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365935_a_367264]
-
definiția „mraniței” din DEX: MRÁNIȚĂ s. f. Îngrășământ agricol natural provenit din gunoi de grajd bine fermentat sau din resturi vegetale (în special frunze) descompuse. - Din sl. *smradŭnica. Dacă pui gunoi proaspăt pe tarla se dezvoltă bacterii nesănătoase care îmbolnăvesc țărâna provocând „făinarea”. Orice agronom o știe, nu și primarul care poate îndruma, doar la vot, populația. De-ar fi doar atât! Asocierea cimpanzeilor a fost dovedită la asigurarea păpicii. Nici ei nu ar fi tras împreună greul cărucior dacă nu
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
a Ta cale, sufletu-mi prefăcut în scrum, vântul va sufla de jale din dorul ce l-am scris acum! Multe veacuri se vor scurge în ropotul de izvoare, până la Tine ajunge dor din ultima scrisoare! Mă voi întoarce-n țărână, odată cu praf de stele. S-aud izvor cum îngână dor din dorințe eterne. 16.01/2015 © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Pe rază de Luceafăr / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1478, Anul V, 17 ianuarie 2015. Drepturi de
PE RAZĂ DE LUCEAFĂR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366031_a_367360]
-
nr. 793 din 03 martie 2013. S-A MĂRITAT FECIOARA... S-a măritat fecioara care-mi umbla prin chică cu degete subțiri ca litera de mână și mă strângea orbește la trupul ei o vară de iarbă-nrourată și reavănă țărână S-a măritat fecioara ce n-a mai fost fecioară când după ce, nebuni, ca prinși într-o furtună am prefăcut o noapte de iarnă grea, cu lună în joc halucinant de umbre și lumină. S-a măritat fecioara, plângea sub
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
Se opri bucuroasă și privi către firele de iarbă verzi, clare și sprintene. În clipa aceea încremeni de spaimă. Razele soarelui nu-i contura umbra pe pământ, și orice mișcare pe care o făcea ea, nu o putea vedea umbrind țărâna. Trupul ei nu mai făcea umbră pământului și atunci închise mâhnită ochii, înțelegând. Un țipăt sfâșietor veni din camera de unde plecase, iar ea recunoscu vocea lui Adrian. Țipătul acela a fost certitudinea, convingerea, siguranța. Se smulse din locul acela de pe
FERICIREA SUPREMĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366054_a_367383]
-
Romi Schneider ar fi renunțat la toată cariera de până atunci, numai să-i trăiască odorul. Cred că ar fi admis că toată viața sa mature străzile, numai că cineva să-i redea viața copilului ei. În glorie sau în țărâna, viața trece, indiferent în ce filozofie credem noi. Sărac sau bogat, pământul ne înghite pe toți. Dacă gândim normal, nimeni nu e sigur de viață nici pentru secundă următoare. Concluzia e că nu-ți trebuie bani, nu-ți trebuie celebritate
OCHIUL DRACULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365337_a_366666]
-
în fereastra inimii. O fi cântec, o fi rugă, o fi om, o fi înger, o fi dor, o fi întrebare? Dacă e om, e cel care a găsit răspunsul la chemarea Frumuseții. Sufletul mi-e plin de cerul Tainei; țărâna aceasta îmi poartă pașii înfloriți în iarba verde de acasă. Lumina lui Hristos împrejmuită cu Dor, floare a Duhului Sfânt, mă primenește chemării Neamului. E chemarea dintâi sau alegerea dintru-nceput? Simt ecoul și mă încerc cu mirarea și totul
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
E cântecul și ruga Neamului nostru frumos care nu a încetat. Lumina lui învăluie vălul vieții, apropiind miresmele cerului de pământ ca să se zămislească menirile divine. Frumusețea și-a deschis cerurile sale ca să pună cunună albă pământului din care odrăslește țărâna sfântă a Neamului. Trupul Crucii sale hristice, E mustit din Via lui Dumnezeu, ca sens al credinței, al suferinței, al jertfei, al iubirii și al biruinței Strămoșilor. Munții saltă de bucurie, iar văile cântă în apele limpezi, răcoroase, ce duc
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
satele erau pline cu tătari dar cum acestora nu le plăcea să lucrezepământul, nu erau interesați de agricultură. Stăteau cât este ziulica de lungă cu picioarele răsucite sub fund în fața caselor joase, cu ferestrele aproape de pământ și cu acoperișul din țărână[9]aruncatăpeste bețe de floarea soarelui și fumau din narghilea. Tătăroaicele cu șalvarii lor pe ele de le atingea turul de pământ, așezau pe niște măsuțe din brad ne geluite, scunde și cu trei picioare, cești minuscule și turnau mereu
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Mă rog... Bine... de data aceasta am să-ți spun Viorel. Nu mergem? Timpul trece și chiar îmi este foame. La ce restaurant te-ai hotărât să mă inviți? Sper să fie unul adecvat ținutei noastre, de oameni sosiți din țărâna satului, pe străzile orașului. - Ce zici de „Marea Neagră”? Este în centru și, cum am vorbit cu șoferul să vină acolo, trebuie să-ți iei și termosul de aici că nu ne mai întoarcem. - Așteaptă să urc să-l iau și
TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365444_a_366773]
-
fără sfârșit ce mă iubește. Încerc să scap de-nșelătoare gânduri Și mintea să o stăpânesc o clipă, Numai așa, voi fi în zbor spre ceruri Când albă îmi va fi a mea aripă. Atunci m-așez cu fruntea în țărână, Eu, trup făcut din lut și putregai, Aștept cu toate faptele în mână S-aud un glas ce-mi zice -“Urcă, hai!” O, Doamne, Bunul meu Părinte, Aș vrea prin gânduri ordine să-mi fac, Să pun un ham pe
CU PACE-N SUFLET, DOAR SĂ…TAC de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365505_a_366834]
-
icoanele și lucruri sfinte. Ne-au exilat în arhipelag de gheață Am răsărit ca soarele în dimineață Ne-au spart altare și albele cetăți, Am coborât din basm, cu șapte vieți Ei n-au știut că suntem mirabila sămânță Suntem țărână și lumină neînvinsă Ca cerul rezemat pe munții seculari, Ca lupii daci din codrii legendari. În vene ne mai curge un foc de zeu, În suflet, lacrima lui Dumnezeu Referință Bibliografică: Mirabila sămânță / Tamara Gorincioi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MIRABILA SĂMÂNŢĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365506_a_366835]