6,446 matches
-
simțit împărțirea nedreaptă a moșiei părintești cucoana Sofița care avea mulți copii. Când a venit în Filipeni, nu avea unde sta, a stat cu chirie în Lunca, până și-a făcut casă (nu conac) ceva mai mare ca o casă țărănească, acoperită cu țiglă, care a rezistat până după evenimentele din 1989. A trăit modest, din veniturile mici aduse de cele 100 ha, lucrate după sistemul vechi, cu țăranii din Slobozia și din Lunca. În 1949, când au fost expropriați foștii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lucrate după sistemul vechi, cu țăranii din Slobozia și din Lunca. În 1949, când au fost expropriați foștii moșieri, și ridicați, după ce Sofia și fratele Vasilică au fost audiați la Bacău, li s-a fixat domiciliul în Slobozia, în casa țărănească, unde au și murit, fiind întreținuți și înmormântați de oamenii din sat. Țin minte că, împreună cu fratele meu, tata ne trimitea să le ducem la boieri câte ceva de mâncare. Apăruse atunci laptele praf în cutii, se dădea ca rație, și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se înscrie pe linia modernizării României, eliberând forța de muncă din agricultură pentru alte sectoare economice. Incapacitatea economiei românești, atunci, și pe următorii 80 de ani, de a absorbi forța de muncă eliberat din agricultură, a dus la acutizarea „problemei țărănești.” Toate guvernele de după Cuza au avut de rezolvat această problemă, concretizată în criza de pământ a ranului român: la prima generație de dupăă o împărțire și o redistribuire a proprietății funciare, problema se punea din nou. Loturile țărănești se pulverizau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acutizarea „problemei țărănești.” Toate guvernele de după Cuza au avut de rezolvat această problemă, concretizată în criza de pământ a ranului român: la prima generație de dupăă o împărțire și o redistribuire a proprietății funciare, problema se punea din nou. Loturile țărănești se pulverizau ca urmare a divizării pământului prin întemeierea de noi familii. Lipsa pământului i-a determinat pe țăranii eliberați din servituțile feudale, din clacă și boieresc, s rămână tot la bunăvoința proprietarului boier, care, direct sau prin administratori avizi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai elementare drepturi, într-un cuvânt exploatarea nemiloasă, care făcea din omul considerat liber, un rob. Intervenția statului pentru reglementarea raporturilor dintre țărani și proprietari, concretizată în legi numite „Legea învoielilor agricole” lăsa pe țăran la cheremul proprietarului.32 Problema țărănească nu și-a găsit rezolvarea nici prin reglementări juridice, nici prin destul de desele împărțiri de pământuri. S-a vorbit în literatura socialpolitică românească despre o nouă iobăgie în plin secol XIX și la începutul secolului al XXlea, iar cei care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
literatura socialpolitică românească despre o nouă iobăgie în plin secol XIX și la începutul secolului al XXlea, iar cei care lansaseră ideea (socialiștii români!) nu erau departe de adevăr.33 întradevăr, dupăă reforma agrară din 1864 cele 708.000 gospodării țărănești posedau 3.140.000 ha, mai puțin decât cei 5.000 de moșieri care dețineau 3.810.000 ha. În lumea satelor a început și s-a accentuat un proces de diferențiere socială: în 1905, 36.319 gospodării înstărite dețineau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
000 ha, mai puțin decât cei 5.000 de moșieri care dețineau 3.810.000 ha. În lumea satelor a început și s-a accentuat un proces de diferențiere socială: în 1905, 36.319 gospodării înstărite dețineau 18% din pământul țărănesc, 452.790 gospodării între 2 și 5 ha, reprezentând 36% din numărul gospodăriilor țărănești, 14% alcătuiau grupul mijlocașilor care posedau între 5 și 10 ha. Numai 8,9% dintre gospodăriile țărănești aveau vite mari de muncă. Această situație se reflectă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
000 ha. În lumea satelor a început și s-a accentuat un proces de diferențiere socială: în 1905, 36.319 gospodării înstărite dețineau 18% din pământul țărănesc, 452.790 gospodării între 2 și 5 ha, reprezentând 36% din numărul gospodăriilor țărănești, 14% alcătuiau grupul mijlocașilor care posedau între 5 și 10 ha. Numai 8,9% dintre gospodăriile țărănești aveau vite mari de muncă. Această situație se reflectă și în structura de proprietate din satele comunei Filipeni. Câteva familii din Lunca au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1905, 36.319 gospodării înstărite dețineau 18% din pământul țărănesc, 452.790 gospodării între 2 și 5 ha, reprezentând 36% din numărul gospodăriilor țărănești, 14% alcătuiau grupul mijlocașilor care posedau între 5 și 10 ha. Numai 8,9% dintre gospodăriile țărănești aveau vite mari de muncă. Această situație se reflectă și în structura de proprietate din satele comunei Filipeni. Câteva familii din Lunca au acumulat mai mult pământ, cumpărând de la cei care nu-și puteau achita datoriile, dar și de la cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au ars registrele cu datorii, rezultate din învoielile agricole.36 Peste toate rămâne nedreapta împărțire a pământului; 4.170 de mari proprietari stăpâneau 3.800.000 ha, cu peste 500.000 ha mai mult decât cele 920.000 familii țărănești din întreaga Românie, iar 300.000 familii țărănești erau complet lipsite de pământ. Proprietatea medie a gospodăriei țărănești era de 3,6 ha, pe când proprietatea medie a marilor proprietari era de 900 ha.37 Familiile lipsite de pământ erau la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
învoielile agricole.36 Peste toate rămâne nedreapta împărțire a pământului; 4.170 de mari proprietari stăpâneau 3.800.000 ha, cu peste 500.000 ha mai mult decât cele 920.000 familii țărănești din întreaga Românie, iar 300.000 familii țărănești erau complet lipsite de pământ. Proprietatea medie a gospodăriei țărănești era de 3,6 ha, pe când proprietatea medie a marilor proprietari era de 900 ha.37 Familiile lipsite de pământ erau la cheremul moșierilor și a slujbașilor lor și cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
4.170 de mari proprietari stăpâneau 3.800.000 ha, cu peste 500.000 ha mai mult decât cele 920.000 familii țărănești din întreaga Românie, iar 300.000 familii țărănești erau complet lipsite de pământ. Proprietatea medie a gospodăriei țărănești era de 3,6 ha, pe când proprietatea medie a marilor proprietari era de 900 ha.37 Familiile lipsite de pământ erau la cheremul moșierilor și a slujbașilor lor și cu greu puteau să-și agonisească traiul zilnic. Din perioada premergătoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
constituit, în 1912, într-o obște de arendare, numită „Domenii”, care a arendat o parte din moșia Eufrosinei Rosetti, al cărei președinte a fost învățătorul Gh. Postoiu. Măsurile legislative luate de partidul liberal au dus la stratificarea și diferențierea clasei țărănești; apare o burghezie a satelor - numită mai târziu chiaburime - căreia, cu toate păcatele ei, nu și se poate nega hărnicia, chibzuința și capacitatea de a organiza și conduce o gospodărie înfloritoare. Liberalii au înscris în programul partidului lor, încă din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni înscrisă în programul partidului liberal și anunțată de regele Ferdinand ranilor soldați, chiar în tranșeele de la Mărășești, reforma agrară, nu numai că nu mai putea fi amânată, dar trebuia, în concepția legiuitorilor, să rezolve, într-un mod radical, problema țărănească. în condițiile realizării visului de unitate națională a tuturor românilor, concretizat în ceea ce s-a numit România Mare, deși, mai potrivit ar fi să se numească România Normală, pentru a veni în întâmpinarea dorinței țăranilor de a avea pământ, trebuia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cetățenii care aveau dreptul la împroprietărire și, alții, care nu aveau dreptul, au fost înscriși. Faptul că fiecărui împroprietărit și s-a întregit un lot până la 2 ha, adică un lot de subzistență, nu rezolva decât pentru moment „problema țărănească”, gospodăria țărănească, țăranii săraci, fiind salvați de la ruină și foame. Dacă reforma agrară din 1921 a desființat marea proprietate funciară, nu înseamnă că țăranii au primit pământ suficient s întemeieze o gospodărie viabilă. Dimpotrivă, în perioada interbelică vom întâlni iarăși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care aveau dreptul la împroprietărire și, alții, care nu aveau dreptul, au fost înscriși. Faptul că fiecărui împroprietărit și s-a întregit un lot până la 2 ha, adică un lot de subzistență, nu rezolva decât pentru moment „problema țărănească”, gospodăria țărănească, țăranii săraci, fiind salvați de la ruină și foame. Dacă reforma agrară din 1921 a desființat marea proprietate funciară, nu înseamnă că țăranii au primit pământ suficient s întemeieze o gospodărie viabilă. Dimpotrivă, în perioada interbelică vom întâlni iarăși țărani fără
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământ, proletari agricoli, care lucrau cu ziua pe la cei mai bogați și pe la moșierii rămași. Pământul primit a trebuit să fie plătit, și mulți țărani nu au avut cu ce plăti, alții, după un timp, și-au vândut pământul. Gospodăria țărănească avea mari datorii la bănci, la stat (impozite, „funcierea”), ajungând în pragul ruinei, fiind necesară intervenția statului pentru anularea datoriilor. Potrivit Decretului - lege din 1918, aveau dreptul la împroprietărire și instituțiile statului: școlile, bisericile, serviciile tehnice etc. Școala mixtă din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au urmat reformei lui Cuza. Izlazul comunal constituit în 1909 (vezi supra) de 70 ha (50 ha pentru satul Lunca, 20 ha pentru Slobozia și Valea Boțului) era insuficient și de proastă calitate (cel de la locul numit Tochiile). Economia agropastorală țărănească impunea ca pe lângă terenul agricol primit prin reforma agrară din 1921, să se prevadă și izlaz pentru creșterea vitelor. De altfel, era în interesul societății românești postbelice, angajate într-un proces de dezvoltare pe multiple planuri, să beneficieze de materii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
180 1907, era în armată și detașat să-i prindă pe „răsculați”. Îmi amintescă cuvintele rostite de bîtrânul Donțu, când eu aveam 13-14 ani: „Deh, niște nimeni, niște golani bețivi!”, ceea ce contrasta total cu linia oficială! 37 Pentru problema răscoalei țărănești din 1907 pot fi consultate lucrările: Arhivele Statului București, Ministerul Justiției, Dosar nr. 35/1907, p.83 N.B., lucrarea Documente privind marea răscoală a Șăranilor din 1907, Vol. I, Editura Academiei R.S.R., București, 1977. Idem, Fond Ministerul Justiției, Direcția județeană
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din ceramica descoperită în fostele așezări din mileniul I d.Hr. este de factură romano-bizantină, dar nu lipsește nici ceramica locală, lucrată la roată de turație medie, din past calitativ superioară și arsă în cuptoare perfecționate. O parte dintre produsele gospodăriei țărănești erau destinate schimbului. Gama produselor pentru schimb nu s-a modificat semnificativ în ultimele 200 de ani. Erau destinate exportului sarea, peștele și ceramica unitară ca forme și tehnică de execuție pe întreg teritoriul est-carpatică și, în general, produsele agrare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că lupta de unul singur cu pădurea atotcuprinzătoare era sortită eșecului. Comunitatea de rude și-a obținut moșia prin muncă comună și, pe această bază, toți aveau drept la moșia indiviză. Un alt procedeu de obținere a suprafețelor necesare gospodăriei țărănești consta în „inelarea” copacilor, îndepărtarea cojii care ducea la uscarea pădurii, formându-se o „secătură”. Operațiunea de „runcuire”, de defrișare și obținerea unor poiene, avea un caracter permanent, deoarece pământul obținut era cultivat trei ani, după care se defrișa în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Fruntești, nu a putut „înghiți” toate proprietățile răzeșilor, cei din Fruntești reușind să-și păstreze libertatea și pământul. O lungă perioadă de timp nu a existat nicio deosebire între modul de organizare și funcționare a gospodăriei boierești față de cea țărănească. Se folosea același inventar agricol, aceleași culturi, și se obțineau, în funcție și de calitatea solului, recolte modeste. șăranii răzeși își lucrau singuri bucățile de moșie, unii mai bogați foloseau și munca slugilor, argaților, țăranilor dependenți, pe cât vreme, pe moșia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se folosea munca țăranilor dependenți, vecini, deveniți clăcași, care aveau în folosință suprafețe de teren primite de la proprietar, a slugilor boierești - oameni de curte - și a robilor țigani. Gospodăria boierească era scutită de unele dări față de domnie, pe cât vreme gospodăria țărănească plătea o largă categorie de dări, ducând, în unele cazuri, la pierderea statutului social. Unealta principală pentru munca în agricultură era plugul din lemn cu cuțit de fier. Se folosea atât plugul greu pentru desțelenire, trasă de patru boi, cât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
arătat (vezi: supra), țăranul se împrumuta de la boier, angajându-și munca pentru anul viitor (vezi mărturiile de la „Anexe”). Țăranii mai înstăriți, cu vite de tracțiune, unelte și pământ, obțineau recolte și pentru consumul propriu și pentru vânzare. La toate familiile țărănești din Moldova, fie răzeși, fie clăcași, predomina consumul de mămăligă; pâinea se cocea de sărbători, iar la cei bogați, și în fiecare săptămână. Din cauza consumului intern redusă de grâu, care mergea la export, s-a creat un mit în legătură cu „România
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hrana oamenilor (se consumau copți în sobă, sau din pasta galben-roșcată se făceau plăcintele de post). Mici parcele erau cultivate cu floarea-soarelui (soreancă), a cărei sămânță era folosit împreună cu sămânța de bostan pentru obținerea uleiului, prin prăjire și presare. Instalația țărănească de obținere a uleiului se numea oloiniță, obținându-se un ulei dens, gros, natural, fără prelucrări ulterioare pentru rafinare. O oloiniță funcționa la Fruntești, apoi s-a pusă în funcțiune o alta la Lunca, dar se mergea și mai departe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]