887 matches
-
eventualului antisemitism manifestat de locuitorii români Îi fusese rezervat un spațiu destul de mare arătând că „Din cât se poate observa, nu este În creștere, Însă și aici este o situație specială”. Iată ce exemplu dăduse: „Vine un țăran sau o țărancă la piață ca să vândă 10-20 de ouă și cere mai mult cu 100 de lei pe ou. Imediat este ridicat și dus la Poliție. Această atitudine l-a pus pe sătean În situația să-l caute pe <<jidanul>> speculant căruia
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
teoria am rezolvat-o mulțumitor și la fel cu "practica". Mergând cu mama la piață, când era vorba de cumpărat smântână, aveam în buzunar o sticluță cu tinctură de iod, luată din farmacia familiei, cu care încercam dacă în smântână țărăncile au pus sau nu făină pentru a o îngroșa, reacția fiind colorarea produsului falsificat în albastru. Așa că n-a fost nici o problema să-i pun sub ochelari îndrăgostitului domn M. o eprubetă de amidon combinat cu iod în minunata culoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu formă de butoiașe). Mușamaua de pe masa rotundă mirosea a clei. Miss Clayton mirosea a Miss Clayton. Alcoolul sângeriu din termometrul exterior se ridicase În mod miraculos, victorios, până la 24o Réaumur (86o Fahrenheit) la umbră. Privind pe fereastră, vedeai tinere țărănci cu broboade pe cap curățând În patru labe bălăriile de pe o cărare din grădină sau greblând ușor nisipul pătat de soare. (Nu apăruseră Încă la orizont acele zile fericite când vor curăța străzile și vor săpa canale.) Granguri aurii emiteau
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
se scoală imediat, eliberează locul, pe care tânărul și-l reocupă, tot fără să zică nimic, în vreme ce eu o fixez cu o dușmănie rareori încercată, amestecată cu cel mai agresiv dispreț pe femeia care „restabilise ordinea”, „dreptatea”: nu e nici țărancă, nici orășeancă, nici tânără, nici bătrână... De ce o făcuse? De ce se purtase astfel cu o altă femeie. Doar nu putea să nu observe că e îmbrăcată în negru, că poartă doliu... (Poate un doliu proaspăt, nu avea de unde să știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Ajunsă acasă, a trebuit să se așeze la pat, iar soțul a chemat cu grabă pe mama lui, care locuia aproape, care și-a dat seama despre ce este vorba. Aceasta, fără să-și vadă nora, a chemat „moașa”, o țărancă bătrână pricepută la astfel de cazuri. Și așa, în ziua de miercuri 18 iunie a anului 1922 am venit pe lume. După cum am înțeles mai târziu, tata nu prea se vedea acasă când mama aducea pe lume câte un pui
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
oprit mașina elegantă, albă, cu număr străin, în fața primăriei. Sofia era o femeie bine făcută, înaltă și cu forme proeminente. Era îmbrăcată cu un costum din piele neagră, cu fustă scurtă, cu părul cârlionțat și vopsit roșcat. Cu aspectul de țărancă ajunsă și șlefuită de Occident putea trece drept o femeie frumoasă, dacă punem la socoteală cerceii mari cu piatră, lanțurile groase și medalioanele de la gât, precum și inelele de pe degete și brățările. Viața în lumea civilizată, dar mai ales discrepanța între
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
linii, erau trase de cai care, vara, purtau pe cap pălării de paie; trăsurile înguste cizme mergeau cum puteau, iar cînd bătea sirocco-ul dinspre Mediterana, marea umbrelă tradițională; pe treptele din Piazza di Spagna, printre mesele cu flori, vedeai țărănci și copii îmbrăcați de sărbătoare așteptînd să pozeze la "pittori forestieri", locatari ai garsonierelor de pe străduțele învecinate cu Via del Babuino, la poalele parcului Pincio. Pe atunci, această grădină publică era locul de plimbare la modă (Villa Borghese nu se
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai tîrau, cei mai în stare sprijinindu-i pe cei epuizați, căutau prin lăzile de gunoi pentru a mînca resturi, sub o avalanșă de paturi de armă din partea soldaților care îi escortau. La primăria din Dieuze, am decorat mai multe țărănci care oferiseră o supă acestor prizonieri și care, din această cauză, stătuseră la închisoare. Printre ele se afla și o fată de 15 ani, condamnată la trei luni de temniță pentru "insultă adusă onoarei armatei germane". Împărțind, pe ascuns, castroane
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
civilizația tehnică. Francezii, englezii fug bucuroși din infernul metropolelor spre tihna satelor. În munții occidentali, ca și în Carpați, oamenii au fizionomia tipică străvechilor civilizații pastorale: față brăzdată de vânturile alpine, ochi pătrunzător și neclintit de vultur, ținută rigidă, muțenie. Țăranca română își acoperă gura cu basmaua, ca pe un organ nefolositor. Frugalitatea e aceea a popoarelor agrare statornice. Dimpotrivă, imigrații sunt gălăgioși, gesticulanți, zgomotoși, carnivori, ofensivi, cu o mare aptitudine la o "civilizație" ce nu e decât o ignorare totală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
simboluri-caricaturi, niște "maschere". Capra cea cu multe ugere și cu glas behăitor este o caricatură oferită chiar de natură a mamei, în vreme ce lupul cu ochi turburi și dinți ascuțiți este simbolizarea omului fără scrupul. Ca simplă transcriere a limbajului unei țărănci supărate, văietăturile caprei sunt de oarecare coloare, ca manifestare a unui animal, ele sunt bufone. Behăitura caprei răsună laolaltă cu jelania țărăncii, dând un spectacol caricat. Soacra cu trei nurori e și ea o comedie, în care n-a mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lupul cu ochi turburi și dinți ascuțiți este simbolizarea omului fără scrupul. Ca simplă transcriere a limbajului unei țărănci supărate, văietăturile caprei sunt de oarecare coloare, ca manifestare a unui animal, ele sunt bufone. Behăitura caprei răsună laolaltă cu jelania țărăncii, dând un spectacol caricat. Soacra cu trei nurori e și ea o comedie, în care n-a mai fost nevoie de trăsăturile unui animal, deoarece soacra a căpătat în popor renumele unei caricaturi. Toată seva stă în limbă. Soacra înfăptuiește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dialogul suburban și rural. N. BELDICEANU Un convorbirist vechi, care, fiindcă se învîrtea în medii socialiste, fu multă vreme cultivat ca poet al grupului, este N. Beldiceanu (1844- 1896). În poezia lui nu găsim nimic doctrinar, ci doar tablouri etnografice (țărancă la război, femeie torcând lângă moară etc.), în cadrul unor pasteluri de factură alecsandriană, dar cu mai mult amănunt. Merită atenția schițarea unei atmosfere de urât provincial cu tipicul iarmaroc al poeților simboliști: La cortul voltijerilor Pe stâlp înalt în vârf
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rural, mai bine zis tribal, exprimat printr-un lirism obiectiv, reprezentabil, hieratică elementară a instinctelor. Poeziile sale, fără colori deosebite, încîntă prin spectaculosul folcloric și sunt un fenomen literar turburător prin bătrâneța ghicită, ca și vestigiile celtice, vrednic corespondent al țărăncilor cu buciume și călușarilor cu zurgălăi. Monologul domină. Fata cuprinsă de întîile semne ale iubirii începe o jelanie în care implică, într-un cânt erotic universal, roata morii, plopii, lumea toată; părinții unui flăcău mort nelumit produc un bocet sistematizat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
românesc pentru a-l valida ori invalida, și, apoi, cuvintelor validate să le dea o formă conform cu o sumedenie de legi fonetice. Alecsandri s-a răzbunat, cum am văzut, în Ianus Galuscus. Citiți declarația de iubire a acestuia către o țărancă, în jargonul lui Laurian, sau care vrea să fie al lui Laurian. Antipatia lui pentru latiniști nu slăbește un moment. În Scrisorile sale1 nu contenește cu sarcasmele împotriva lor, tratîndu-i aproape ca pe niște dușmani personali. Rar a avut momente
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
-n față țărănimea cu clasele orășenești. Când toată "societatea" dintr-un orășel, senatori, magistrați, ofițeri, burghezi, își fac o plăcere proastă și crudă din scalîmbăturile nerușinate ale perversului vagabond or-fan, în vârstă de vreo opt-nouă ani, Mitu Boierul, numai "o țărancă bătrână, care e-n rândul întîi al spectatorilor, rușinată de refrenul pe care copilul i-l aruncă ei cu o intenție diabolică", își caută loc să scape de privirile întoarse asupra-i și singură ea, plină de milă, "se-nchină
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Ajunsă acasă, a trebuit să se așeze la pat, iar soțul a chemat cu grabă pe mama lui, care locuia aproape, care și-a dat seama despre ce este vorba. Aceasta, fără să-și vadă nora, a chemat „moașa”, o țărancă bătrână pricepută la astfel de cazuri. Și așa, în ziua de miercuri 18 iunie a anului 1922 am venit pe lume. După cum am înțeles mai târziu, tata nu prea se vedea acasă când mama aducea pe lume câte un pui
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
politicianism), lipsa de perspectivă a tineretului (La o răscruce), educația și învățământul (Școala și familia), imoralitatea vieții publice (Politica șușotelii), cerința modernizării Bisericii, datoria de a cultiva limba (Boala maimuțărelii), situația intelectualilor de la țară (Mucenicii satelor), soarta femeii și a țărăncii (Roaba pământului!), necesitatea ridicării satului ș.a., dovedind o înaltă conștiință civică. Tribun al Basarabiei, cum a fost considerat, ziaristul a militat pentru propășirea provinciei sale, marginalizată în contextul României Mari. După cedarea teritoriului de dincolo de Prut, va scrie pagini mișcătoare
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
asemănat cu un spectacol popular grecesc prilejuit de sărbătoarea Katagoghion. Obiceiul se practică și astăzi în mai multe localități din Muntenia și Oltenia, acțiunea referindu-se la căsătoria dintre un cioban și o ciobăniță sau dintre un țăran și o țărancă. După căsătorie, din motive diferite, soțul este ucis și apoi prohodit parodic de un „preot”, iar sceneta se încheie cu învierea celui mort. Cucilor li se atribuie o origine tracă, fiind posibilă, apoi, o suprapunere de elemente grecești antice (dionisiace
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Împreună, cele cu studii gimnaziale separat și cele cu primare, separat... Și-așa-am și rămas până la urmă, că nu ne-o mai Învălmășit. Nu știu de ce, da’ Între timp se terminase colectivizarea, și-apoi vroiau să le educe pe țărănci să meargă să accepte colectivul, că foarte multe dintre ele s-o bătut cu cei care-o venit să le oblige să dea pământul. I-o bătut... Ce știu eu? Cic-o fost și crime... Care erau condițiile la Arad
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
făcut ca mai multe județe ale țării să ajungă „zone sinistrate”. Am stat seară de seară în fața televizorului așteptînd comunicatele și imaginile. În centrul tuturor reportajelor e șeful statului. Ceea ce m-a impresionat însă în ultimul a fost chipul unei țărănci care continua să lucreze pe un lan de porumb năboit de ape: numai durere, tristețe și resemnare! Portret sugestiv, figura ei estompa gesticulația hortativă a președintelui. Probabil, mîine-poimîine năvala apelor va înceta. Treptat, urmele calamității vor dispărea. Ar trebui, totuși
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lumina lunii, buruienile din sfeclă. Pe „Tovarășul” l-a interesat însă lotul experimental de porumb. A efectuat el însuși, rapid, „evaluarea”. „Chiar dacă am cîntări și cocenii și rădăcinile, și tot n-ar ieși cît a spus dînsul”, s-a văitat țăranca. „Noi nu ne putem hrăni cu minciuni”, a adăugat ea. Împreună cu o fată de-a sa, a muncit o zi întreagă la cules de fasole, obținînd doar 18 lei, adică mai puțin decît a costat-o mîncarea din acea zi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
alura unui bărbat. Dacă erau două sau trei fete împreună, unicornul era și mai mirat și se lăsa prins și mai repede, căci își fixa ochii asupra lor. Tinerele fete cu ajutorul cărora este prins unicornul trebuiau să fie nobile, nu țărănci; nici adulte cu totul și copile cu totul, ci în plină adolescență: pe acestea le iubește, căci știe că sunt blânde și agreabile"34. Prin urmare, atracția animalului cu un unic corn în frunte pentru fecioare este de notorietate. Unele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
puterea Greciei și în maiestatea Republicei 59. Preocuparea lui Rosetti de a reconstitui o pasiune privată îl face să justifice formele fraternității și ale iubirii pe care le constată în colecția de poezii, prin amorul lui Alecsandri pentru o tânără țărancă: "Junele poet iubea; și iubea cu puterea și curățenia unei inimi de 21 de ani, nu o femeie din saloane, ci o copilă născută din popul, sau cel puțin care trăia cu populul ș-a căreia inimă era ca a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întors din război cu șoc psihic post-traumatic. C.I.: Două case? În aceeași curte? De ce? R.R.: Bunicul, Costică Ralea, n-a vrut s-o recunoască pe mama și nu i-a dat voie tatei să se căsătorească cu ea, că era țărancă și nu avea pământ. Și era și diferența de clasă: nu putea s-o primească pe mama, o țărancă, printre ei, că venea domnul colonel, domnul doctor, domnul cutare și ea nu era la nivelul lor. Și tata i-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a vrut s-o recunoască pe mama și nu i-a dat voie tatei să se căsătorească cu ea, că era țărancă și nu avea pământ. Și era și diferența de clasă: nu putea s-o primească pe mama, o țărancă, printre ei, că venea domnul colonel, domnul doctor, domnul cutare și ea nu era la nivelul lor. Și tata i-a făcut o casă separat și nu făcea nicio diferență, i-a recunoscut copiii. Tata i-a facut casa cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]