475,786 matches
-
Cetatea culturală de la Cluj, în numărul de pe martie, dl D. Bălăeț publică un grupaj de poezii în stil pașoptist în care evocă Țara de Sus ori Clopotele Bucovinei ("se aud în cer/ cum bat cu toate limbile deodată/ pe zarea Țării sfîșiată..."). Am început să ghicim recurențele naționaliste și religioase la mai toți foștii poeți comuniști. Dl Bălăeț a rămas atașat mărețelor idealuri peceristo-pesemiste și după 1989. * În Familia din februarie, dl Ion Derșidan fixează, cu o busolă sigură, Nordul caragialian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
personalul calificat Universitățile județene, încît să facă învățămînt superior? * ROMÂNIA LIBERĂ își anunță cititorii că NATO ar fi pus ochii pe Nicolae Văcăroiu, citînd surse diplomatice. Mai exact, o sursă de acest fel: "Diplomatul, cu rang înalt în ierarhia ambasadei țării sale ne-a informat că guvernul Năstase mai are de îndeplinit două condiții (pentru admiterea României în NATO, n. Cronicar): "limitarea accesului foștilor lucrători din Securitate la informații militare cu caracter strict secret și retragerea președintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
De câțiva ani, politicienii au reintrodus În legislație vechea prevedere dictatoriala, care sancționează ofensa adusă autorităților. Privind talonul meu de pensie Înghețată și circul care se petrece În țara natală, consider că În primul rând autoritățile trebuiesc pedepsite, deoarece aduc o mare ofensa muritorilor nevinovați. Vreau să mă Întorc acasă, dar tabloul este sumbru: vagoane deraiate, un foc pustiitor/ Că un blestem ne-apasă spre vastul abator./ La geam
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
adânc să cugetați - Dreptatea făptuiți, Încredințați Că Domnul va va da belșug și tihna. 6. Mulți zic : „Cine ne poate arăta Ce-i fericirea ?” Însă eu spun iară, Cum am mai spus : „Fă, Doamne, să rasară Lumină Fetei Tale peste țară Și peste orice om lumină Ta !” 7. Tu bucurii Îmi dai cum nu-s acele Ce nasc din grâu, din fructe și din vin. 8. Mă culc si-adorm, pacific și senin, Căci Domnul e tăria casei mele. 5 1
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
cap să propui amenzi de cinci milioane? Și dacă polițistul de la circulație e indispus - are dreptul să te amendeze și cu zece milioane! Ne-am pierdut mințile? Nu mai știm pe ce lume trăim?! Majoritatea celor care au mașină în țara asta își rup de la gură ca să pună benzină în rezervoarele unor Dacii de muzeu sau ale unor rable aduse de prin cimitirele de mașini din Germania. Nu știu ce informații are dl Năstase de la Institutul de Statistică. În privința nivelului de trai ar
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
prevederile modificării e că cine nu se dă la o parte din calea coloanelor oficiale trebuie să plătească între cinci și zece milioane de lei amendă. Acesta ar fi prețul la care premierul își evaluează complexele de superioritate într-o țară ai cărei locuitori au sărăcit și cu ajutorul neprecupețit al partidului condus azi de dl Năstase. Dar poate că eu mă înșel; poate că guvernul gîndește profund, iar eu n-am organ pentru aceste profunzimi. Mai întîi ne aliniem la amenzile
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
cu tifla dlui Năstase și pe băieții mai curați, mai uscați de la Interne, după ce au fost verificați tot de niște băieți de Interne cu ce bani și-au ridicat vile de zeci sau sute de mii de dolari într-o țară în care sărăcia sare la beregata tuturor bugetarilor cinstiți.
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
Mircea Mihăieș Tocmai când popimea părea să fi înțeles că într-o țară bătută de Dumnezeu nu e tocmai potrivit să te aventurezi în construcții faraonice, teoctiștii au ieșit din nou la atac. De data aceasta, cu mânecile suflecate și cu dorința de-a nu ceda nici un milimetru din captură. Știu că a
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
ne-creștinilor împotriva smeritei turme a credincioșilor. Evident că astfel de eventualități mă lasă rece. Născut român ortodox, din familie de români ortodocși, nu dau doi bani pe scornelile misticoide ale unei pături de profitori care-au găsit într-o țară disperată terenul ideal al îmbuibării. Dacă "sfinții" și "preasfinții" (ca să nu mai vorbesc de "preafericiții") de azi n-ar fi umilii funcționari cu grade securiste de ieri, așa cum susține presa, aproape aș începe să cred în rolul plin de demnitate
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
umilii funcționari cu grade securiste de ieri, așa cum susține presa, aproape aș începe să cred în rolul plin de demnitate al instituției birocratic-hrăpărețe numită Biserica Ortodoxă Română. Dar nu știu de ce trebuie tras încă un rând de piele de pe săracii țării doar pentru că dl. Teoctist Arăpașu a socotit c-a venit vremea să îndrepte răul comis pe vremea când nu cârtea în fața Anticristului Ceaușescu, dărâmătorul-de-biserici. însă când acești substituți de activiști politici au acaparat locuri-cheie în societatea românească, comportându-se cu
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
Universal Dalsi, România sub tirania cifrelor mici. Evocând agitația de care este cuprinsă clasa noastră politică ori de câte ori solicită, anunță, salută sau doar așteaptă un nou împrumut de la FMI, publicistul ne atrage atenția: "Un tămbălău atât de mare la nivelul unei țări întregi pentru doar 70-100 de milioane de dolari apare ridicol și jenant." De ce? Pentru că "70-100 de milioane de dolari reprezintă nu mai mult decât ceea ce un club cu dare de mână și care se respectă plătește pentru achiziționarea a vreo
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
un produs intern brut) reprezentând doar 76% în raport cu cel din 1989! După ce au murit sute de tineri ca să-l dea jos pe Ceaușescu, după ce Bucureștiul a avut de suportat invaziile repetate ale minerilor, nemulțumiți de schimbarea stării de lucruri din țară, după ce atâtea partide s-au compus și recompus urmând parcă logica mișcării browniene și nu pe aceea a vieții politice, după milioane și milioane de discursuri rostite nu numai la întruniri publice, ci și în spațiul intim al familiei, de către
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
culoarea politică, nu contează penajul înfoiat al protagoniștilor vieții politice, contează numai rezultatele efortului sau ale pretinsului efort de reorganizare a activității economice. Unii au greșit fiind experimentați și perfizi, alții au greșit fiind doar inexperimentați, unii au adus prejudicii țării neținând seama de așteptările Occidentului, alții s-au dovedit a fi la fel de păguboși aplicând cu o strictețe mecanică indicațiile unor foruri occidentale. Procesul prăbușirii economiei, proces care de la un moment dat se autoalimentează, este foarte elocvent și inteligibil explicat de
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
să li se găsească un alt nume, pentru că nu sunt plăți în întârziere, ci plăți care nu vor fi făcute niciodată." Clar, nu? Clar și dezolant. Cu atât mai dezolant cu cât în România, spre deosebire de ce se întâmplă în alte țări ale lumii, arieratele reprezintă echivalentul a aproape jumătate din PIB! Cât despre PIB... întorcându-se la cifre, care sunt mijlocul său predilect de exprimare, Ilie Șerbănescu ne explică: "La peste 10 milioane de persoane populație activă, Produsul Intern Brut al
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
includ și români stabiliți în Occident, care s-au adaptat condițiilor de acolo. Problema ține exclusiv de organizare, în sensul larg al cuvântului. Toți cei care se ocupă de organizare în România își fac prost datoria. Dovada dezordinii dezastruoase din țară o constituie cifrele mari care apar la rubrica furturi. Ilie Șerbănescu, care deplânge faptul că România se află sub tirania cifrelor mici, traversând un moment neglorios din istoria ei, constată cu o ironie dureroasă că singura posibilitate de a întâlni
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
poate determina un spectator francez să se ducă la un mic cinematograf de artă și experimente, (cum le place lor să numească pompos cinematografele mici - les cinemas d'arts et d'essais)? Ce l-ar putea interesa în cinematografia unei țări pe care, de obicei, n-o leagă în capul lui decît de Dracula, de Nadia Comăneci și de Hagi? Cîți dintre spectatorii români se duc să vadă un film iranian, să spunem, deși Iranul, în ultimii 10-15 ani, produce niște
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
și e mai ales important astăzi, cînd curajul fie cade în prost gust, fie, atunci cînd vine din onestitate reală, nu e văzut cu ochi buni. Două sînt cărțile semnate Marta Petreu care au apărut în 2001. Prima, Ionescu în țara tatălui, merge în continuarea cercetărilor în filosofia, literatura și atitudinea politică a intelectualilor din perioada interbelică, a numelor sonore care au devenit apoi celebrități mondiale. A doua, Falanga, e o retrospectivă a volumelor ei de poezie, o selecție strînsă din
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
plus un grupaj nedatat, probabil inedit. Un profil deci, care, ținînd cont și de lipsa de pudibonderie care se întrevede în poeme, aduce bine, mutatis mutandis, cu profilul unei celebre scriitoare-profesoare de filosofie din spațiul britanic, Iris Murdoch. Ionescu în țara tatălui vine după mult discutata Un trecut deocheat sau din 1999. Acolo, Cioran e judecat, cum s-a spus, pentru derapajele sale de dreapta din tinerețe și pus în fața grozăviilor pe care a ales în deplină libertate să le emită
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
pagină citate, documente și încearcă să analizeze un context înseamnă că face scandal. Un scandal pe care trebuie să-l dezavuăm în mod repetat (așa cum a făcut-o Dan C. Mihăilescu în prezentarea recentă de la ProTV a cărții Ionescu în țara tatălui) ca "nedrept" și s-o numim pe Marta Petreu "o forță castratoare". Ca să fie clar. Ionescu în țara tatălui ar fi în acest "elegant" fel de a vedea lucrurile o carte ceva mai blîndă. Cu alte cuvinte, zmeul și
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
-l dezavuăm în mod repetat (așa cum a făcut-o Dan C. Mihăilescu în prezentarea recentă de la ProTV a cărții Ionescu în țara tatălui) ca "nedrept" și s-o numim pe Marta Petreu "o forță castratoare". Ca să fie clar. Ionescu în țara tatălui ar fi în acest "elegant" fel de a vedea lucrurile o carte ceva mai blîndă. Cu alte cuvinte, zmeul și Făt-Frumos. Ionescu s-a delimitat permanent de paranoia antisemitismului, n-a căzut niciodată pradă ei, în timp ce Cioran... Ar fi
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
fața și reversul unui spirit justițiar sînt aceste două cărți, ci o serie ieșită din încercarea de a înțelege onest o mitologie a culturii române și de a se raporta liber la zeii acestei mitologii. Citită cu atenție, Ionescu în țara tatălui nu e nicidecum o pledoarie pentru corectul Eugen Ionescu. Marta Petreu nu e îndrăgostită de celebrul dramaturg, așa cum nici nu-l urăște pe marele sceptic. Din fărîme de jurnal, din texte publicistice, din fragmente de interviu și deseori cu ajutorul
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
nici nu-l urăște pe marele sceptic. Din fărîme de jurnal, din texte publicistice, din fragmente de interviu și deseori cu ajutorul unei bine temperate psihanalize a textelor literare, autoarea ni-l prezintă pe Ionescu față în față cu România. Cu țara Gărzii de Fier, așa cum o numește el. Față în față cu propriul tată. Față în față cu rinocerul cu pălărie, Nae Ionescu. Față în față cu propria identitate mistificată și franțuzită și cu fragila genă evreiască. Toate acestea într-o
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
pasager, în personalismul, noul humanism de la revista franceză Esprit de la sfîrșitul anilor '30. în scrisoarea care exaltă acest "fel francez de așezare a lumii" se întrevede deja admirația obsedantă pe care Ionescu o va arăta constant față de Franța. în capitolul Țara tatălui, țară de fier, autoarea va discuta pe larg despre dorința aprigă a dramaturgului de a-și confecționa o matria opusă patriei, România. Cercetările în documentele familiei arată însă că mama lui Eugen Ionescu a fost într-adevăr de origine
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
personalismul, noul humanism de la revista franceză Esprit de la sfîrșitul anilor '30. în scrisoarea care exaltă acest "fel francez de așezare a lumii" se întrevede deja admirația obsedantă pe care Ionescu o va arăta constant față de Franța. în capitolul Țara tatălui, țară de fier, autoarea va discuta pe larg despre dorința aprigă a dramaturgului de a-și confecționa o matria opusă patriei, România. Cercetările în documentele familiei arată însă că mama lui Eugen Ionescu a fost într-adevăr de origine evreiască, dar
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
origine evreiască, dar nicidecum curat evreiască, că ar exista undeva un strămoș francez, dar, iarăși, că nu poate fi vorba despre o mamă franțuzoaică și nici măcar de cetățenie franceză. în consecință, Ionescu nici nu încearcă să numească Franța explicit ca țară a mamei, ci o construiește mai mult metaforic astfel. își exaltă copilăria franceză și construiește sistematic o imagine trunchiată a României, imagine care ne costă și astăzi. O psihanaliză a textului găsim în capitolul despre Rinocerii. Se pare că Ionescu
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]