1,293 matches
-
Aurul din care este făcută șeaua, scările „dalbe”, de argint și calul alb de spume egalează în strălucire astrul diurn, coborât parcă pe pământ pentru a elibera fertilitatea gliei. Jocul năzdrăvan al calului subliniază aura de „Fecundator”(Mircea Eliade) al țarinei: „Șiunde-l strânse/ Și-unde-l frânse,/ Calul sare și răsare,/ Sare-n vânt, sare-n pământ”. O dată în plus, astrul vieții apare sugerat în text de atributele șargului. Înălțimea saltului ce îi permite să revigoreze câmpii, crânguri, munți și stei seci, precum și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prudentă în acțiunile sale, conștientă fiind că anexarea nu putea avea loc fără consimțământul Rusiei. Pentru realizarea planurilor sale, începând cu anul 1774, diplomația habsburgică va acționa pe două planuri. Un prim plan l-a constituit acțiunea diplomatică pe lângă curtea țarinei Ecaterina a II-a. Ambasadorul Franței, Saint-Priest, comunica în acest sens Afacerilor Străine din Paris, la 3 ianuarie 1774, faptul că la Petersburg cancelarul Kaunitz negocia, prin intermediul ambasadorului Lobkowitz, asupra unei bucăți din Moldova "qui convient aux nouvelles acquisitions en
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
prin intermediul generalului-locotenent Barco, aflat, încă din anul 1772, ca voluntar, în cartierul general rusesc 27. În condițiile în care Rusia, datorită dificultăților interne generate de răscoala lui Pugaciev, avea nevoie de sprijinul Austriei spre a constrânge Poarta să accepte pacea, țarina se va arăta dispusă să accepte pretențiile teritoriale austriece 28, iar apoi va adopta o atitudine echivocă, urmărind să folosească anexiunea austriacă ca mijloc de presiune asupra Imperiului otoman, pentru a-l grăbi să ratifice tratatul și a-l împiedica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
avea o influență negativă asupra boierilor moldoveni. La aceasta se adăuga și iritarea produsă Porții otomane și, implicit, domnului fanariot, de călătoria pe care a întreprins-o Iosif al II-lea în Rusia, în anul 1779, și întâlnirea sa cu țarina Ecaterina a II-a17. Totodată, este posibil ca principele Moruzi să fi aflat despre sprijinul acordat de Balș boierului Manole Romano, cel amestecat în complotul boierilor moldoveni din 1778, în perioada când acesta s-a refugiat în Bucovina, precum și câte ceva în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mitropolit, 143 Dracinschi, Manasie, 252 Dragoș, voievod, 10, 13 Drechsel, feldmareșal, 75, 104 Drechsler, Johann, 199 Dubayet, Aubert, 265 Dumitraș, agă, 105 Dürfeld, consilier aulic, 76 Dușan, Ștefan, 15 Duțu, Alexandru, 25, 26, 34, 211 E Ecaterina a II-a, țarină, 49, 79, 110, 356, 379 Edroiu, N., 205 Ellrichshausen, general, 57 Emandi, Emil I., 162, 163, 165, 166, 168 Emin, Effendi, 54 Engel, Johann Christian, 13, 14, 27, 295, 450 Enzenberg, Karl baron von, 38, 47, 48, 55, 60, 70-78
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Prin scrieri originale, reprezentanții Școlii Ardelene popularizau principalele cuceriri ale fizicii timpului. Gheorghe Șincai, în lucrarea Învățătura firească spre surparea superstițiilor norodului, încerca să demonstreze că ,,învățătura fizicei îi dă (omului) știința de a-și însuși și lucra mai bine țarinele, de a-și sădi și înmulți tot felul de pomi și de plante și de a-și agonisi cele mai sănătoase și mai hrănoase nutrețe pe seama dobitoacelor sale. Știința fizicei arată plugarilor care pluguri și care unelte sunt mai bune
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Știința fizicei arată plugarilor care pluguri și care unelte sunt mai bune.” În vederea educării țărănimii rurale, Șincai publica lucrarea Povățuire pentru economia de câmp, care conține sugestii și indicații cu referire la aspectele de bază ale muncilor agricole, precum ,,dirigarea țarinilor”, ,,amestecarea pământurilor”, ,,despre gunoire”, ,,plivirea holdelor”, ,,goangele cele mai de folos oamenilor” ș.a.m.d. În secolul XVIII și la începutul celui de-al XIX-lea, în lumea urbană, bibliotecile au constituit un alt instrument eficient de educație și instrucție
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
plătind domniei dijma din grâu și alte drepturi. Obligațiile țăranilor din ocol constau în construirea și întreținerea drumurilor și a podurilor, aprovizionarea cu alimente, lucrări de întreținere ale curții domnești, efectuarea de transporturi etc. Deoarece hotarul cuprindea și pășuni, fânețe, țarini și prisăci, se poate afirma că Hușii medievali aveau un pronunțat caracter agricol, asemeni celorlalte târguri ale țării. Comerțul ocupa un loc însemnat în activitatea târgoveților. Se vindeau miere, ceară, cai și, mai ales, vestiții boi de Fălciu - cunoscuți până în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mult, datorită lipsei ajutorului promis de Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești, și a neintervenției armatelor polone, pe care țarul scontase. Însuși țarul era în pericol să fie luat prizonier. Se pare că soluția acestei situații grele a fost găsită de țarina Ecaterina, care a adunat bani, vase de argint și giuvaeruri de la armată și a dat garanții că proprietarii acestor bunuri vor fi despăgubiți. O campanie militară gândită ca o expediție de promenadă a avut repede cu totul alte rezultate decât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din toate părțile de turci, a fost nevoit să-și răscumpere viața și libertatea printr-o pace rușinoasă și prin daruri bogate făcute vizirului”. O altă personalitate cunoscută în Europa a fost Charles Joseph de Ligne (1735-1814), ofițer în serviciul țarinei Ecaterina a II-a și „vestit fluture de saloane”. Belgian, dintr-o țară care în acel timp era o provincie austriacă, participase la războiul ruso-turc mai sus menționat, pe lângă prințul de Nassau, fiind totodată unul din comandanți în lupta de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și hrană de la mine. De câteva zile însă, după oarecare împrejurări urmate acolo, care au dat prilej de sumeție pomeniților locuitori, mă văd lipsit de cuvenitul ajutor, în vreme ce, apărând lanurile cu grâul meu, se apără și o mare parte din țarina locuitorilor. Asupra acestei grabnice nevoi cer cu rugăminte ajutorul cinstitului Departament, ca să binevoiască a porunci Isprăvniciei ținutului Fălciu de a-mi da oamenii trebuincioși, atât în apărarea grâului, cât și întru îndatorirea locuitorilor la datoriile boierescului, pentru că, precum arăt, ei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
îmbucat 141 nimic. Ceilalți tovarăși ai mei, veseli și nepăsători, mergeau fără leac de grijă și își lingeau de mai înainte buzele, gândindu-se la oalele cu smântână și la puii fripți ce-i așteptau. Când am ajuns în capul țarinei, am întrebat pe jitarul 142 care ne-a deschis poarta dacă cuconul Manolucă este acasă și, la răspunsul lui că da, am descărcat odată în aer, la comanda lui Vasile, cele cinci puști ale noastre câte cu două țevi, de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sus și prea înalte în partea de jos (franceză). 136 Nepriceput la jocurile de noroc. 137 Fără coadă. 138 Născocire, poznă, întâmplare ciudată. 139 Cavaler, tânăr necăsătorit. 140 Pătul din nuiele pentru păstrarea porumbului. 141 Au gustat. 142 Paznic de țarină. 143 Plini de praf. 144 Cum trebuie, ca lumea (adv.). 145 Gard de lemn. 146 Varză (moldovenism). 147 Ostaș, voluntar, fără soldă. 148 De culori diferite (despre ochi). 149 Să scape de cineva. 150 Farfurii. 151 Șmecher, păcălitor. 152 Cerceta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dintre Nistru și Bug, prin pacea de la Iași, din 1791, cea mai amplă colonizare cu elemente românești dincolo de Nistru. Atât de mulți erau românii în Transnistria, încât, împărăteasa Ecaterina a II-a numea noul teritoriu anexat „Moldova nouă”, iar favoritul țarinei, Potemkin, cerea ca vărul său să fie numit episcop în Transnistria, pe motivul că știe limba moldovenească. Despre numărul populației românești de dincolo de Nistru părerile sunt împărțite: recensământul sovietic din 1939 înregistra 260.023 români, iar cercetătorii problemei, Ștefan Ciobanu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pe care-l știau: romanus-rumân-român. Denumirile de moldovean, muntean, ardelean, dobrogean etc, sunt nume regionale, după regiunile istorice locuite, și numai interesele politice de cucerire și stăpânire au putut scoate la iveală un popor moldovean și o limbă moldovenească. Chiar țarina Ecaterina a II-a, în intenția de a-și permanentiza stăpânirea asupra Țărilor Române, a elaborat un plan al unui „Regat al Daciei” format dintr-o Moldovă cu hotarele recunoscute încă de Petru cel Mare, și o Muntenie tot la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
au avut pământurile de cumpărătură și de la reformele agrare. Dacă pornim cu ochii roată de la casa părintească a lui Ilie Vraciu, vedem în dreapta pârâului Dunavăț, Sub Margine, Hălmaciu (cohalm, corhană?), pe sub margine de pădure, Budăi (loc de adăpat vitele), Rânza (țarină), Valea lui Pește (unul Pește, familie de Fruntești, a „închiriat” această vale de la boierii Rosetti sau de la Sterian). Ar putea fi și Valea cu pește, dar nu avem cunoștință de iazuri amenajate pe valea micului Pârâu Dobreana. De înțeles este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din loc în loc, căutând terenuri fertile pentru agricultură sau locuri mai bune de pășunat pentru animale. După un timp, nu mai mult de 3-5 ani, locuitorii acelor cuiburi și vetre se întorceau la „câmpul de sus” sau „de jos”, „la țarina veche”, considerând că s-a refăcut fertilitatea naturală a solului. Mutatul în cadrul aceluiași hotar însemna amenajarea unui loc de așezare prin defrișarea pădurii, cel mai adesea prin foc, prin curățitură, creându-se astfel vetrele de sat. Atunci când vetrele de sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care pentru satele de clăcași era fixată de proprietari, în speță, pentru satul Slobozia și Lunca, vatra a fost impusă de boierii Rosetti, se aflau terenurile de cultură, despărțite de vatra satului prin porți, poarta rnii, poarta care dădea spre țarină, spre ogoare. Aceste porți și grânele din țarn erau în grija unui jitar care era ajutat de paznici (nemeasnici) care păzeau gardurile arinilor și constatau pagubele făcute de vite. Și în satele de clăcași, țăranii aveau vii și livezi, grădini
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
porți și grânele din țarn erau în grija unui jitar care era ajutat de paznici (nemeasnici) care păzeau gardurile arinilor și constatau pagubele făcute de vite. Și în satele de clăcași, țăranii aveau vii și livezi, grădini de legume, pe lângă țarini, aveau acces la apă și la imașurile satului (toloaca satului), aveau fâneață și izlaz. Pentru tot pământul aflat în folosința țăranului clăcaș, acesta era dator cu un număr de zile de clacă, cu zeciuiala din produse, cu zile de reparat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împărțire a pământului obștii prin despărțirea unor șefi de cete prin instituția bătrânilor și prin împărțirea funiilor (unități de măsură!) în stânjeni.” Astfel, s-a ajuns la împărțirea pe loturi și ogoare ca subdiviziuni teritoriale. Și în satele de răzeși țarinile erau înconjurate de garduri și erau porți de ieșire. șarinile formate din loturi și ogoare (sub un hectar) s-au extins odată cu defrișările și creșterea cererii de cereale. De asemenea, în șesuri au apărut loturi de fânea (delnițe), iar izlazurile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și ogoare (sub un hectar) s-au extins odată cu defrișările și creșterea cererii de cereale. De asemenea, în șesuri au apărut loturi de fânea (delnițe), iar izlazurile erau situate, de regulă, pe versanții improprii culturilor agricole. Dacă asupra loturilor, ogoarelor, țarinilor, se mai făcea simțită influența obștii, viile și livezile erau libere de orice amestec al comunității. Interesul obștesc se manifesta asupra apelor și iazurilor și asupra drumurilor, a locurilor de trecere a vitelor spre și dinspre izlaz. Satele din Colinele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gravilă Hurdubiu din Hilipeani lui Ion Ciubotarul, fiul lui Tif (probabil Trif), tot din Filipeni, se arată că „mi-am vândut a mea ocină ce s-a alege de partea mea din Hilipeani dintr-un bătrân din partea din gios, din țarină [locul de arătură pentru cereale - n.a.] și din fâneață și din vad de moară și cu vatră de sat și săpături și cu poamele și cu tot venitul ce se va alege partea mea din sat din Hilipeani ce mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Moldova, trecut apoi și în dreptul scris. Potrivit unui zapis de danie, încheiat la Focșani, la 20 aprilie 1692, prin care Anghelușa, fiica vameșului Dumitru, soția lui Simion neguțătorul, dăruiește lui Manolache Ruset satul Filipeni, cu siliștea, moara, heleșteul, viile, țarina, partea de pădure și cu tot venitul, lasă să se înțeleagă că noul proprietar este singur stăpân, deși nu știm cum a ajuns Anghelușa stăpâna satului Filipeni, deoarece nu e amintită în actele de vânzare -cumpărare. Conținutul documentului amintit este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
face danie lui Roset prin intermediul Anghelușei. Zapisul de danie al Anghelușei în forma în care este redactat, face deosebirea între satul Filipeni și moșia Filipeni. Dacă satul a fost dăruit cu siliștea satului, cu moară, cu heleșteu, cu viile și țarina și pădurea, înseamnă că satul era un sat răzeșesc la 1692. Moșia Filipeni nu se confunda cu satul, deoarece aflăm din zapisul de vânzare-cumpărare din 15 august 1696, încheiat între căpitanul Machidon Gheorghi și soția sa Maria și logofătul Pătrașcu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești care, până la un punct, au avut o evoluție identică, stăpânind hotarul aceleași moșii, a pisarului Oțel. Legăturile dintre răzeșii celor trei sate, în principal răzeșii din Oțelești și Fruntești, care aveau stăpâniri, părți de moșie, părți din sat, cu țarini, vii, mori, grădini în hotarul satului și moșiei Filipeni, erau întărite și de legăturile de familie. Răzeșii din Fruntești și Oțelești s-au solidarizat în fața amenințărilor venite din partea unor boieri care voiau să acapareze moșia răzeșească. După cum reiese din numeroasele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]