2,322 matches
-
continuau să fie obiectivele majore ale întregii mișcări iar Mihail Kogălniceanu a fost prezent la fiecare din aceste evenimente punându-și inteligența, sufletul și întreaga putere în slujba țării. Și nu a fost ușor căci, marile imperii absolutiste ale vremii, țarist, habsburgic și otoman se bazau în politica lor de forță contra mișcărilor de eliberare din centrul și sud-estul Europei, pe armată, scut al regimurilor de ocupație militară impuse. Anglia care era cea mai mare putere industrială și colonială, apărătoare a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
corolarul depresiei și abuliei în care fusese țintuit. Kloska, prin forța lucrurilor târfa satului, primind în ea masculii mai nărăvași, devine un canal genital de scurgere a spaimelor și surescitării comunității descumpănite de prădaniile și omorurile săvârșite atât de cazacii țariști, cât și de nemții invadatori. Rămânând gravidă, ea naște de una singură într-o casă năruită. Scena, crud-fiziologică și totodată magică, este de-ajuns pentru a confirma marele talent al Olgăi Tokarczuk. Gravidă și lauză, pradă tuturor durerilor, plânsului, viselor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
El știa, că încheierea convenției româno-ruse va determina ostilitatea Turciei, dar știa în același timp, că Europa nu era dispusă să intervină armat pentru a salva Turcia. Austro-Ungaria, nu vedea cu ochi buni o apropiere a statului român de guvernul țarist. Aprehensiunea de a nu provoca ostilitatea Austro-Ungariei, a contribuit, în această primă teapă într-o oarecare măsură, printre celelalte considerente, ca el să se opună unei colaborări cu Rusia. Mihail Kogălniceanu, nu voia să fie acuzat de încălcarea convenției. Încă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
înțelegea prin neutralitatea României, interzicerea atât din partea Turciei cât și a Rusiei, de a nu invada teritoriul românesc. La demersul Porții din 10/22 aprilie 1877, pe lângă guvernul român de a-și uni forțele armate cu cele turcești împotriva celor țariste, în caz de trecere a Prutului, Mihail Kogălniceanu răspunse la 11/23 aprilie, că cererea guvernului otoman este de natură prea gravă, spre a putea guvernul român să-și ia răspunderea de a se pronunța. Corpurile legiuitoare, au dreptul să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de dorobanți și baterii de artilerie. Unitățile militare au fost dispuse în sudul țării pentru a preveni orice incursiune otomană peste Dunăre. La 12/24 aprilie 1877 Rusia a declarat război Porții și a început trecerea Prutului. Până la sosirea forțelor țariste la Dunăre, linia fluviului a fost apărată de armata română. Luând act de noile realități, otomanii au bombardat localitățile Calafat, Bechet, Izlaz, Corabia, Giurgiu și au atacat țărmul românesc cu bande înarmate ale cerchezilor și bașbuzicilor. Românii au ripostat bombardând
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
marele istoric relata că independența fiind proclamată trebuia consfințită pe câmpul de luptă și impusă spre recunoașterea Europei. Primele încercări ale guvernului român de a coopera militar cu Rusia au fost respinse, căci se aprecia, de către experții ruși, că armata țaristă putea înfrânge prin efortul propriu de otomani, ea nedorind să împartă cu altcineva roadele victoriei pe care o credea foarte apropiată și nici să vadă România la masa tratativelor de pace, mai ales că intenționa să obțină, pe seama ei, noi
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Pașa. Plevna constituia cheia operațiilor din Balcani, aflându-se într-o poziție strategică, ce controla direcțiile Nicopole Constantinopol și Vidin-Târnovo. Primele asalturi rusești au fost respinse cu pierderi mari. Situația militară, ce devenea critică pe frontul balcanic a determinat comandamentul țarist să solicite concursul armatei române. Se adăugau oprirea trupelor ruse la Șipka și înfrângerile de pe teatrul militar din Caucaz. La 19/31 iulie 1877 Marele Duce Nicolae Nicolae adresa lui Carol I cunoscuta telegramă : „ Prințului Carol I al României în locul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
armata după cum dorești, între Jiu și Corabia. Demonstrațiunea aceasta este neapărat necesară pentru înlesnirea mișcărilor mele - Nicolae”. Deși nu exista o convenție militară între cele două state, România a hotărât să acorde Rusiei sprijin militar. După noi apeluri ale comandamentului țarist au fost 39 trimise în Balcani Diviziile II și III române. În scurt timp, printr-un uriaș efort național, Armata română a căpătat o nouă ordine de război, fiind reorganizată în Armata de operații și Corpul de observație. Au fost
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
după izbucnirea în 1875 a răscoalei antiotomane din Bosnia și Herțegovina. Răscoala bulgară, însă, pregătiră de un comitet revoluționar pe teritoriul românesc și cu sprijinul românilor, era sângeros reprimată în aprilie 1876. Serbia și Muntenegru bucurându-se de sprijinul tacit al Rusiei țariste au pornit războiul de eliberare împotriva Porții. Hotărârea junilor turci, fruntași ai mișcării izbucnite în Imperiul Otoman pentru a asigura prin liberalizarea regimului politic integritatea teritorială neștirbită, întărise convingerea popoarelor oprimate din Balcani, că lupta armată era unica soluție pentru
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
balcanice, aflate într-o situație, militară, economică și politică mai grea decât a României nu putea asigura victoria. De aceea, țara noastră s-a îndreptat spre alianță cu Rusia. Ea lua astfel în considerare interesul vechi și manifest al Imperiului Țarist de întărire a pozițiilor sale în Balcani, prin înlăturarea dominației otomane. O delegație guvernamentală românească, în frunte cu Ion C. Brătianu s-a deplasat în septembrie 1876 în Crimeea, la Livadia, reședința de vară a țarilor. În convorbirile purtate cu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
1877. Între timp Rusia se asigurase că nu mai era posibilă realizarea unei coaliții de forțe în jurul Turciei și împotriva ei ca în 1853. Acum, în 1877, Turcia respingând orice mediație internațională în problema balcanică deschidea drum liber acțiunii militare Țariste în Balcani. Pregătindu-se pentru război Rusia obținu-se neutralitatea Austro-Ungariei, acceptând cererea acesteia de anexare a Bosniei și Herțegovinei, asigurându-și prin aceeași convenție din 1877 de la Budapesta, reanexarea celor trei județe din sudul Basarabiei. Convenția româno-rusă din 4
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
din 4 aprilie 1877 de la București, semnată de Mihali Kogălniceanu, ministrul de externe al României și Dimitrie Stuart, consulul general al Rusiei, prevedea 46 trecerea, prin teritoriul românesc, a trupelor ruse, ca armată prietenă, cheltuielile revenind Rusiei. Prin convenție Imperiul Țarist se obliga formal să respecte drepturile politice ale statului român”, astfel cum rezultă din legile anterioare și tratatele existente precum a menține și apăra integritatea actuală a României” Detaliile cu privire la trecerea armatelor ruse erau precis fixate, într-o largă anexă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
româno-rusă să răspundă cu toată prudența mai ales că guvernul rus nu formulează nici o propunere precisă în acest sens. La demersul Porții din 10/22 aprilie pe lângă guvernul român de a-și uni forțele armate cu cele turcești împotriva celor țariste, în caz de trecere a Prutului, Mihail Kogălniceanu răspunse la 11/23 aprilie că cererea guvernului otoman este de naturo prea 59 gravă. I se aduse la cunoștință că numai corpurile legiuitoare au dreptul să decidă, dacă România să ia
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
continuau să fie obiectivele majore ale întregii mișcări iar Mihail Kogălniceanu a fost prezent la fiecare din aceste evenimente punându-și inteligența, sufletul și întreaga putere în slujba țării. Și nu a fost ușor căci, marile imperii absolutiste ale vremii, țarist, habsburgic și otoman se bazau în politica lor de forță contra mișcărilor de eliberare din centrul și sud-estul Europei, pe armată, scut al regimurilor de ocupație militară impuse. Anglia care era cea mai mare putere industrială și colonială, apărătoare a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
caracter și o structură diferită: Danehof, dieta obișnuită și periodică până în anul 1431, reunea numai nobilii, iar Landstings și-au pierdut importanța, atribuțiile lor fiind transferate nobilimi. După anul 1413 Adunările de stări au funcționat sub denumirea Herredag. În Rusia țaristă, stimulată de fenomenul instituțional european, Ziemskii Sobor (Adunarea țării) întrunită între 1550-1650, a fost prin organizare și funcționare diferită de Adunările de stări occidentale 172. Duma boierilor controla întreaga viață politica a țării. Se vorbește despre o adunare convocată de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
limpede că datoria nu va putea fi plătită, iar deficitele nu vor putea fi acoperite. Aceasta este cu atît mai îngrijorător pentru Occident cu cît există un precedent istoric, și anume, neplata de către autoritățile sovietice a împrumuturilor contractate de regimul țarist înaintea sau în timpul Primului Război Mondial. După crah-ul din 17 august 1998, "lunea neagră" rusă, rezerva Băncii centrale (inclusiv cea în aur) a coborît la 11,6 mld. $, crescînd ulterior la circa 400 miliarde, pe fondul creșterii puternice a prețurilor la
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
țărilor române era desființat, asigurându-se deplina libertate a comerțului acestora, ca și scutirea de a mai livra furnituri puterii suzerane. De asemenea, Poarta se obliga să confirme și să respecte regulamentele administrative ce urmau a fi elaborate în timpul ocupației țariste, ocupație care avea să se mențină până la plata integrală a despăgubirilor de război datorate Rusiei și fixată la suma de 11,5 milioane ducați. Deschiderea porturilor dunărene pentru comerțul liber, îngrădirea dreptului de intervenție a Porții și interdicția pentru turci
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ca cele amintite nu sunt doar "perturbatoare" și "trecătoare". Multele edituri apărute după 1989 documentează prin cărțile traduse și comentate, uneori, că decăderea, apoi dispariția multor civilizații și țări înfloritoare mai vechi (egipteană, mesopotamiană, greco-romană) sau mai noi (imperiile habsburgic, țarist și sovietic, parțial și Commonwealth-ul britanic, imperiul chinez din secolul al XIX-lea și cel japonez de la mijlocul secolului al XX-lea) tot cam așa s-a produs. Încetinirea răspândirii procesului s-ar putea realiza și prin repetarea unor avertismente
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mai sus. În anul 1888, poetul aromân Constantin Belemace (1844-1932) a compus Parinteasca dimandare (blestemare), echivalentul imnului românesc Deșteaptă-te române! (17) Dacă românii dintre Prut și Bug, împreună cu locuitori din Bucovina și din Transcarpatia ("basarabeni" numiți impropriu de regimul țarist la începutul secolului al XIX-lea), au fost obligați de împrejurări să se organizeze într-un stat cu tendințe rusificante, aromânii ar fi trebuit să închege de 6-7 ori mai multe asemenea organizări politice. Nefavorabil pentru organizarea politică a aromânilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
regim se mândrea atât de mult. Cu recenta știre că se vor desființa două mii de kilometri de cale ferată, s-a ajuns să se aplice năstrușnica idee "proletcultistă" postrevoluționară din Rusia, care susținea schimbarea șinelor de cale ferată de origine țaristă. Acum însă, "caracterul de clasă al ideilor" nu prea mai are sens. "Demolatorii" nu formează o clasă, ci o forță difuză cu origini și brațe miriapodice, care se strâng amenințătoare în jurul nostru, prin intermediul unor guvernanți ce nu acceptă să facă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fetelor să nu se înscrie în Org. noastră și să nu facă serbări în vederea lui 7 noiembrie”. Trebuie să precizăm faptul că sărbătorirea zilei de 7 noiembrie ca zi a „marii revoluții socialiste din...octombrie” ce avusese loc în Rusia țaristă, o impuseseră slugilor de la București ocupanții de la răsărit, umilindu-ne, astfel, până la limitele extreme ale toleranței. Vânătoarea de „reacționari” din documentul din care cităm continua în felul următor: „...reacționarul Hulpan Neculai, împreună cu soția lui, care este director al școalei primare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din ce în ce mai flagrantă între ideea de comunism și realitatea acestei noțiuni. Făceam parte dintre aceia care știau că URSS îndurase în timpul lui Stalin o dictatură implacabilă, însă mă gîndeam că țara traversa acum o "epocă de fier", după ce fusese victima trecutului țarist, a presiunii capitaliste, a amenințării naziste, și că ea singură purta în sine germenii unei lumi noi. Or, țarismul dispăruse de mult, nu mai existau nici presiuni, nici amenințare nazistă, și totuși ceea ce vedeam nu era dezgheț, ci glaciațiune, nu
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
face nici cu popoarele, nici cu indivizii, nici cu mărfurile, care circulă în mod relativ liber. La sfîrșitul secolului al XVII-lea, Europa ajunge în Rusia, care ajunge și ea în Europa. Marcată de influența Bizanțului și a Asiei, Rusia țaristă își desăvîrșește, sub imboldul lui Petru cel Mare, integrarea în concertul european, nu doar pătrunzînd în Occident datorită victoriei de la Poltava asupra suedezilor (1709), ci și readucînd Occidentul în Rusia prin reorganizarea armatei și a flotei, înăbușirea revoltei streliților (militari
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
rodul istoriei unice a Franței. Însă acest rod al unei evoluții începute în secolul al X-lea cu Hugo Capet devine, odată cu și după Revoluția Franceză, modelul inițial pe baza căruia popoarele risipite în mini-state sau aservite în cadrul Imperiilor (austriac, țarist, otoman) se vor organiza sau vor fi organizate în state-națiuni. Astfel, Serbia (1815), Grecia (1830) sau România (1857) se eliberează de sub dominația turcească, Belgia se separă de Olanda (1830), Italia și Germania mai ales își readuc laolaltă teritoriile în urma acțiunii
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în perioada 1772-1774 de către funcționari locali numiți de Divanul Moldovei - menționează pentru orașul Bacău existența unui număr de numai cinci negustori evrei. Înlăturarea monopolului turcesc asupra economiei Moldovei și Țării Românești, consfințită prin semnarea Tratatului de la Adrianopol (1829) de către Rusia țaristă și Imperiul Otoman, a stimulat considerabil fenomenul imigraționist în spațiul românesc, efectele resimțindu-se în special în regiunea Moldovei. Vexațiunile la care erau supuși în zonele de origine (Rusia, Galiția, Bucovina), precum și numeroasele oportunități de afaceri, presupuse a fi oferite
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]