883 matches
-
l-am aprovizionat pe Marvin, am plecat Înainte să-și facă injecția. Știam că mai devreme sau mai tîrziu o să moară din cauza drogului și nu voiam să fiu prin preajmă cînd avea să se-ntîmple. Pe deasupra, abia o scoteam la capăt. Țepele la cîntar pe care le luam mereu de la angrosist, datul pe datorie și clienții care ciupeau cîte douăș’cinci, cincizeci de cenți sau chiar un dolar, plus propria mea dependență, reduceau profitul la simpla subzistență. CÎnd m-am plîns de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
care se Învîrtea prin zona Străzii 42 și mai ciupea din cînd În cînd cîțiva dolari din vînzarea de prezervative și dintr-o schemă de scos cîte cincizeci de cenți de la călătorii care făceau naveta din suburbii, o variantă a țepei cu „N-aveți ceva mărunt?”. Le-am zis de agent și Bart Bătrînu’ s-a dus să recupereze marfa. Gains arăta șucărit și-a zis pe un ton nervos: - Pentru numele lui Dumnezeu, vezi de la cine iei bani! - Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
mălai. Dacă-mi cumperi o capsulă, pot să iau și pentru tine. - OK, am zis. Am dat colțul pe lîngă sediul Uniunii Sindicatelor Marinei. - Așteaptă aici o clipă, a zis el, dispărînd Într-un bar. Mă așteptam oarecum să iau țeapă cu cei patru dolari pe care-i dădusem, dar s-a Întors În cîteva minute. - OK, am luat. I-am propus să ne-ntoarcem la mine să ne injectăm. Ne-am dus la mine-n apartament și mi-am scos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
el, lucru sigur. — Măi să fie, a făcut Țepeneag, păi atunci înseamnă că aici chiar a fost revoluție, numai în revoluții se văd salturi din astea, de țâșnește câte unul de unde nu te-aștepți. Oricum, dacă e Gelu, a continuat Țepe, surâzând fin, ați pornit bine această treabă, adică revoluția, să fie într un ceas bun! Și pentru că tocmai se adusese șampania, am ciocnit un pahar. Acesta a fost momentul reîntâlnirii mele cu D. Țepeneag, după lunga lui absență din țară
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
CNSAS, care aparține de PSD, comunica, simplu, ca Adrian Nastase este "curat" și că nu a lucrat cu DIE (decât cu colonelul Ristea Priboi...), spre rușinea profesorului Onisoru. După decembrie 1989, Adrian Nastase a avut câteva avantaje față de altii de țeapă lui: 1. A fost profesor la "Ștefan Gheorghiu", unde era în rela]îi foarte bune cu Virgil Măgureanu, și el profesor acolo (colegi, deci), Măgureanu fiind unul din cei mai importanți agenți KGB, complotiști ai loviturii de palat din decembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
9,21 43. Etanolul Între bețiv și automobil Dacă Alexandru Andrieș ar fi trăit pe vremea lui Țepeș-vodă, i-ar fi șoptit și lui la ureche, deși pe atunci nu exista Încă o criză ambientală: “De aceea propun să facem țepele din lemn de prun/Vor fi bețivi mai puțini, iar lemnul e destul de bun”. Eu i-aș fi șoptit ceva Întrucâtva diferit; adică capitolul de față. Nu știu dacă Brazilia are astăzi mai puțini bețivi decât acum 20 de ani
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
musulmani, dar chiar și între naționalități. Multe dintre obiceiurile timpului erau profund respingătoare pentru observatorii occidentali. Am văzut mai sus în cadrul acestui studiu că trimiterea unui cap tăiat sultanului era o practică curentă. Infigerea capetelor în pari și tragerea în țeapă erau metode obișnuite de controlare a marii mase a populației. În unele zone primitive, colecționarea capetelor făcea parte din cultura locală. Pentru muntenegreni, de exemplu, practica aceasta avea o mare importanță simbolică. Un cunoscut scriitor iugoslav modern explică: Capul tăiat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
înțelegeai nimica. Apoi, în seara aia, Danny de Vito a spus că oricum nu se poate să te razi cu lumânarea, prea e trasă de păr, iar Marian jubila că uite cât e el de citadin și tot a luat țeapă. Cam astea s-au petrecut. Vă spun, nu știu dacă auzeam asta sau doar refăceam, improvizam. Simțul observației nu m-a caracterizat niciodată, dar toți spun că am o ureche extraordinară. Sau oamenii ăștia pe care-i spionez sunt mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
noastră, cum o numeau în lipsa primarului consilierii -, Marinache s-a așteptat să fie dat afară din partid, să i se taie fondurile electorale, să primească note de plată de la spălătorii, să fie dat la televizor sau să fie tras în țeapă. Dar nu s-a întâmplat nimic. S-a enervat o singură dată, când poetul județului a întrebat de onorariul său. Îmbătându-se într-o seară cu contracandidatul opoziției, Agache, primarul a pomenit de poet într-un fel duios, la care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
eroare a dușmanului. Că dumneavoastră nați fost Felix, ci Dorin. Că n ați fost cadru deale noastre, ci urmărit de noi. Că am încercat să vă racolăm, dar că nam reușit și că dumneavostră nați făcut altceva decât „să dați țeapă Securității“. (Ca orice băiat cu ochii albaștri, aveți, desigur, umor cu carul...) Că nu ați știut că firma la care lucrați înainte de ’89 a fost a Securității (și - perfect! - nici o vorbă că ea alimenta conturile lui Ceaușescu). Că nu ați
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
pară rău. Nu voi mai regreta nimic. O să stau pe picioarele mele, o să am grijă de mine însumi și de Victoria. Nu o să mă mai proptesc de nimeni. Voi reuși într-o bună zi, înfingându-și această promisiune ca pe o țeapă în inimă. Voi scăpa de această traumă, dar pentru el va fi întotdeauna prea târziu să mai revină în viața noastră. Nu făcu nici un efort să își ascundă supărarea. I se adresă lui Nicky de sus și cu asprime în
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
asalt, ca pe Bastilia. Cei care citesc c)rți, evident, nu sunt atât de p)timași precum fanii sporturilor. Problema este dac) americanii Înțeleg lumea aceasta, dac) se pot m)sura cu rușii - c)ci, la urma urmei, cei de țeapă lui Sadat au mult mai puțin) important). Pentru scriitorii ruși disidenți, precum Lev Navrozov, americanii nu vor putea niciodat) s) se m)soare cu rușii. El citeaz) din cartea lui Dostoievski Amintiri din Casă Morților o convorbire dintre scriitor și
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
să nu mă dau de gol. Afurisiți moldovenii iștea, de unde le-or fi aflând pe toate? Râd eu... râd mânzește de mine însumi! Boierii râd și ei... La a treia ulcică, se iau de Mahomed; l-au și tras în țeapă! Numa' Dumnezeu a scăpat neluat în tărbacă. Nu se știe însă dacă le dădeam și a patra ulcică... Nu le-am dat-o. Cine știe ce-mi mai auzeau urechile... Dar am băgat la glagorie. Gura prostimii, adevăr grăiește, încheie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ploaie și de vânt, se legănau spânzurate cinci hoituri, care cu limba scoasă, care fără, că le-o ciuguliseră corbii. La picioarele lor, căpetenia, înfiptă într-un par, rânjea cu gura căscată, așa cum își dăduse duhul urlând când îi înfipseseră țeapa. Buza de jos era mâncată de șobolanii ce se cățăraseră până la ea, dezvelindu-i gingiile cu niște dinți strâmbi, gălbejiți înfipți în ea. În găvanele ochilor, mișunau, colcăiau viermii. La gât, atârna o scândură pe care scrie cu litere mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
răgaz de îmbucătură... Și, a doua zi, osmanlâii, cu ochii cârpiți, mărșăluiesc spre Suceava, lălăind, târșind papucii prin pulberea de cenușă fierbinte, sub un soare zăpușitor în zăduful ăl mare al lui Cuptor! Turcaleții răzlețiți de gros, prinși, trași în țeapă, atârnați prin crengi, vor împodobi drumeagul în întâmpinarea falnicei armii, ca osmanlâilor să le strecurăm în oase frica de moarte; să cugete la nimicnicia vieții și la nemurirea sufletului în Raiul lui Allah; să-și blesteme zilele când au călcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Izbăvește-mă de cel viclean"... Să terminăm comèdia! poruncește brusc. Lipsiți dinaintea ochilor mei! E plata cu care plătesc vânzătorilor de țară! Să fie tăiați!! Și el arată spre Isaia. El, capul răutăților, pentru "înaltă trădare", să fie ridicat în țeapă la Porțile Cetății! Să iasă în întâmpinarea "Măriei sale Aron Alexandru Vodă!" Gâdea, un țigan mătăhălos, buzat, răsărit ca din pământ, cu săcurea în cumpănă, rânjește fericit și îl înșfacă de gât. Isaia, schimonosit de ură, se zbate, izbucnește într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Dă-mi-l să-l îngrop creștinește!... Ca pe Dumnezeu te rog!! Ștefan o ridică, o îmbrățișează: Surioară... Rău îmi pare... De-aș vrea și n-aș putea... Există o sfântă dreptate. Nu eu, el singur s-a osândit... În țeapă, acolo sus -, poate, îl va străfulgera gândul asupra celei mai cumplite mârșăvii ce-a săvârșit: "vânzarea de țară". Pentru aiastă faptă, nu încape milă și iertare, nici pe pământ, nici în Ceruri... Iartă-mă, soră, dar altfel nu se poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de târguială pentru a da drumul acelor care-i călcaseră țara în picioare și întinseseră o mână îndrăzneață către cununa sa. Dacă aveți atâția bani și putere, ce-ați căutat aici la mine?", striga el nenorociților, care fură înfipți în țepile ce împodobiră sălbatec mlaștina cruntă." N. Iorga, Istoria lui Ștefan cel Mare * "...Afurisitul domn al Moldovei care în privința diavolești răutăți întrece și pe dracul; și, care în urma biruințelor lui asupra hanilor tătari și asupra vecinilor unguri și munteni... pretinzându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să se găsească. Și cum se întâmplă și în povești, sultanul beat îi surprinde pe cei doi, este doborât de durere, dar mai ales de o furie care-l orbește, încât dă ordin imediat ca iubitul să fie pus în țeapă și să i se scoată pielea de pe el ca pe o cămașă murdară. Servitorii și călăul sultanului, cei care trebuiau să execute ordinul stăpânului lor, sunt zguduiți de atâta cruzime. Tatăl băiatului, vizirul, vine la ei spunând că sultanul va
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Toți care au trăit și ei, măcar o dată în viață, nebunia iubirii sunt de acord cu vizirul, care propune să sacrifice în locul celui iubit de sultan pe un bandit ce comisese multe crime. Sultanul este adus în fața celui pus în țeapă și jupuit de piele, în fața unui cadavru însângerat. Tăcut și mut, el se retrage în camerele sale jelindu-se, recunoscându-și crima, nedreptatea făcută celui iubit. Strigă, se bate cu pumnul în piept spunând că a fost beat, că n-
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
că habar nu aveam mai înainte -, nu mică mi-a fost satisfacția să constat că e un cuvânt venit din provensală și care înseamnă: „pește plat de ocean, trăind pe lângă litoralul european, și având o coadă lungă, ascuțită ca o țeapă și otrăvitoare”. Pastenague a crescut și s-a dezvoltat intelectual în Franța, ceea ce nu prezintă numai avantaje, mai ales când e vorba de cunoașterea mentalităților răsăritene. Folosesc pluralul ca să nu se spună că izolez România și mentalitatea românească, așa cum vrea
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
corp și cu depunerea lor aci, Începe lupta corpului contra acestora, iar prin activitatea deosebită, prin frecarea În interior se produc frigurile. Fiecare a simțit cândva, cum cea mai mică materie străină exterioară, care pătrunde În corp, de ex. o țeapă Într-un deget, neliniștește imediat Întregul corp și produce un fel de friguri, cari nu Încetează decât după ce materia străină a fost depărtată. Tot astfel produc friguri și materiile străine cari se află depuse În interiorul corpului, acestea sunt la Început
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
turci, ajutați de Basarab, dar pe la Bobotează, «i-am biruit și i am călcat în picioare și pe toți i-am trecut prin ascuțișul sabiei mele». Ștefan a fost fără milă, ca destinul a tăiat, a tăiat, a tras în țeapă, a respins răscumpărarea oricât de mare: «ce au căutat în țara mea săracă, dacă sunt atât de bogați?» Ca să mulțumească lui Dumnezeu, Ștefan cu toți oștenii biruitori postiră trei zile cu pâine și apă, așa cum se legaseră în zilele de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Însă niște țipete care au făcut ca părul meu să fie țepi pe tot corpul. Țipetele erau jalnice și Îngrozitoare: „Aoleu, mamă, nu mă omorâți! Aoleu! Aoleu!”. Sigur, era primul meu șoc... M-am ridicat, așa cum părul s-a făcut țeapă, m-am făcut arc, ș-am sărit de pe pat, și n-am putut să mai adorm... S-au stins țipetele și, după un timp, am reușit să adorm. Nu știu cât a trecut și s-au repetat... Am aflat, mai târziu, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Nicușor Ceaușescu, despre abuzurile săvârșite fără putința de a fi tras la răspundere. Securitatea pătrunde în casele oamenilor și caută benzi video și casetofoane pe care sunt înregistrate aventurile micului și deșănțatului prinț, spre a le confisca și trage în țeapă pe cei care le dețin. Bucureștiul nostru, atât de frumos și ospitalier altădată, este un oraș murdar, invadat de șobolani și securiști, la fel de dezgustători și unii, și alții. Și ceea ce se petrece în capitala celui de al XIII lea congres
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]