7,853 matches
-
textul. Lagăr, holocaust? Să se termine cu propagandă asta jegoasa, cu aplaudacii, cu nostalgicii, propagandiștii, foști securiști. Să fie și ei epurați că ai mei, ca germanii epurați de nazism, puși să plătească despăgubiri, bani evreilor, țiganilor, noi pentru evrei, țigani etc., pentru cei exterminați de comunism, de ce nu se plătește nimic, la noi e și lăudat și tu, babă, îmi scoți ochii că am bani, mi s-au înapoiat pământurile. Ești tu că țăranul cu care am discutat în tren
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
la volumul colectiv Géopolitique du Caucase ÎEd. La Découverte, Paris, 1996) cu capitolul despre islamul cecen și cel nord-caucazian. Anterior, activitatea lui publicistică inclu sese traduceri din latina renascentistă Îîn volumul colectiv Poe tica Renașterii, București, 1986) sau studii despre țigani și Joyce ΄Les Tsiganes et le jazz dans le Finnegans Wake“, în Etudes Tsiganes, Paris, 1989). Filmul său Howling for God / Iubiții Domnului, despre dervișii urlători din Balcani care practică un foarte violent ritual de yoga islamică, a obținut
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Tre buie s-o faci scurt, pe neașteptate, și o faci răcnind, ca să dublezi surpriza și teroarea. Lovești cu partea de sus a frunții, unde începe părul, că altfel te doare. Militarul în uniformă și chipiu care șușotea ceva cu țiganul Păpădie s-a oprit din șușotit și a scuturat din cap aprobator spre mine. Păpădie mi-a dat un like cu pumnul tatuat, degetul mare în sus. Ajunseserăm în fundul parcului, unde se întinde stuful de împerechere. I-am prezentat cu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de Mozol, cântau în cor: „Tare-i bine când nu mori.“ Din când în când erau roluri în carte și pentru unii din noi, dar noi aveam mai puține fețe și nume. Găinaț, băiat de la țară, era Vulvan Haiducul. Zar, țiganul, era Menumorut. Pe alții nu-i mai știu. Eu eram piticul Ghencea. Cartea, ne spunea Nea Nebunelea, era legată în piele de râs. Și era, într-adevăr, o carte păroasă, care zicea că nu ne-o dă în mână, că
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de-acuma nu mai pleca nici când venea frigul. Se bălăcea toată ziua în apa rece și se uita la turiștii târzii. Când eram la masă acolo, pe punte, vaporul s-a oprit la Maliuc și s-au urcat doi țigani în costume naționale oltenești, care-au început să cânte. Un vio lonist și un fluieraș, numai că fluierașul cânta din cim poi. Un cimpoi împuțit. Acuma, cimpoiul, nu știu dacă știți, mai întâi îi mai zice și gaidă. După aia
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de duhoare, cred că de la cât scuipat băga țiga nul în burduf. Când trecea printre noi cu cimpoiul, rădea tot pe la mese cu jetul ăla puturos. La belgieni le-a plăcut. L-au pus pe Cancer să l invite pe țigan la o țuică. S-a așezat lângă noi, a mulțumit de pahar, l-a băut, după care a-nceput să se hlizească. — Lucrez la morgă, zice. Și începe să povestească. — Era odată la noi un omuleț. De treabă, n am
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
uitam așa la el. — De ce-au tras prin ușă? a-ntrebat Manciuzdă. — Să n-aibe el timp să fugă. Am rămas tăcuți o vreme, să mistuim toate astea. Cancer le-a tradus la belgieni. După aia s-a întors spre țigan și i-a zis că vor belgienii să-i cumpere cimpoiul. Manciuzdă s-a supărat. A zis cum o să cumpere belgienii cimpoiu’, ce, ăla-i cimpoi de cumpărat? Tiganul s-a supărat și el: „Da’ ce-are cimpoiu’, dom’le
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cumpere cimpoiul. Manciuzdă s-a supărat. A zis cum o să cumpere belgienii cimpoiu’, ce, ăla-i cimpoi de cumpărat? Tiganul s-a supărat și el: „Da’ ce-are cimpoiu’, dom’le?“ Cancer a dat din nas și a zis că țiganii stau în Simileasca pentru că sunt oameni numai pe jumătate, sau un fel de Îsimili-)oameni. A râs singur. Dar bel gienii tot l-au cumpărat. Tiganu’ mi-a zis: „Ia vino, cava lere“ și mi l a dat mie să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
bani de la albanezi cu păr în ureche.“ Dar era nevoit să tragă de timp și îi spuse atunci șovăind lui Gaspadin că, dacă vrea poezie licențioasă, îl duce el la cafeneaua Au Goupil en chaleur, unde cântă un taraf de țigani din Babadag care-i zăpăcesc pe noctam buli cu Blues-ul parașutei. Bătrânul arătând un oarecare interes, Iulian îi fredonă chicotitorului Gaspadin pe un ritm cu cele douăsprezece măsuri ale blues-ului, însă à la tsigane: Si-am avut o
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ca o seceră pe care o ascunsese sub haină. Avea de gând ca Într-un moment prielnic să se repeadă asupra lui Ștefan, să-l răpună mișelește pe la spate ca să poată lua liniștit Moldova. La un moment dat Însa, pe când țiganii ziceau cu foc din viori și din cobză, un curtean Îi șopti ceva la ureche lui Vodă. Inima sultanului sări de la locul ei, acesta gândindu-se că slujitorul domnitorului moldovean Îi observase sabia. Sultanul se ridică pe furiș, se strecură
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
un meandru al Siretului, de pe moșia satului Buda, la contact cu Lespezi; - Cotul lui Buțuraș - la limita cu orașul Dolhasca; - Cotul Doctorului - locul unde se construiește barajul pe Siret, loc care a aparținut unui doctor;Cotul Gușului - la Buda; - Cotul Țiganilor - la Buda; - Dealul Buda - așezat între comuna Lespezi și comuna Sirețel, atingând altitudinea de 384 m, spre sud de Dealul Mare Tudora; - Dealul Bursucului - (255 m) pe care este așezat satul Bursuc Deal; - Dealul Heciului - (260 m) pe care este
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
aduși de tătari, încă din secolul al XIVlea. S-au stabilit în nordul satului Heci, la hotarul cu Probota, unde lucrau pământurile mănăstirii. La Diudiu, între Heci și Bursuc Deal, a venit în secolul al XVIII-lea un grup de țigani lingurari. În număr mai mic sunt și la Lespezi, Buda și Dumbrava. Marea majoritate a etniei s-a amestecat cu populația română, astfel încât astăzi mai sunt doar 7 rromi declarați. Evreii. În prima jumătate a secolului al XIXlea, în comuna
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care este Hetce” („Dicționar topografic”, Frunzescu). Bătrânii spun că primii locuitori ai acestui sat sunt dacii, iar printre aceste familii ar fi: Pahomi și Curuț. Serafim Ionescu pe de altă parte afirma, la 1894, că descălecătorii satului ar fi niște țigani robi ai Mănăstirii Probota. Într-adevăr, în anul 1444, Petru Vodă întărește Mănăstirea Probota cu 4 sălașe de țigani, ale căror nume nu se mai păstrează. Nu credem că printre cele 4 sălașe să fi fost și Heciul, deoarece satul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
familii ar fi: Pahomi și Curuț. Serafim Ionescu pe de altă parte afirma, la 1894, că descălecătorii satului ar fi niște țigani robi ai Mănăstirii Probota. Într-adevăr, în anul 1444, Petru Vodă întărește Mănăstirea Probota cu 4 sălașe de țigani, ale căror nume nu se mai păstrează. Nu credem că printre cele 4 sălașe să fi fost și Heciul, deoarece satul exista la 1444 sub denumirea de astăzi, de la 1409, și ar fi fost pomenit sub acest nume. Țigani au
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de țigani, ale căror nume nu se mai păstrează. Nu credem că printre cele 4 sălașe să fi fost și Heciul, deoarece satul exista la 1444 sub denumirea de astăzi, de la 1409, și ar fi fost pomenit sub acest nume. Țigani au existat în satul Heci, dar nu ca descălecători. Ei au fost aduși după 1409, pentru a lucra moșiile Mănăstirii Probota. La 1444, 1453, 1514, Heciul era moșie a Mănăstirii Probota. La 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Heciul era moșie a Mănăstirii Probota. La 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci trecea în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. Domnitorul Miron Barnovschi Moghilă împuternicea Mănăstirea Probota „să-și strângă toți vecinii din Heciu și Bodești și pe țiganii fugiți în alte țări”. Din acest text reiese că Heciul nu era locuit numai de țigani, care munceau pământurile mănăstirii, așa cum lasă să se înțeleagă unii autori. - 1774 - sat în ocolul Siretul de Jos; Valea Seacă, Heciul și Lespezi n-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. Domnitorul Miron Barnovschi Moghilă împuternicea Mănăstirea Probota „să-și strângă toți vecinii din Heciu și Bodești și pe țiganii fugiți în alte țări”. Din acest text reiese că Heciul nu era locuit numai de țigani, care munceau pământurile mănăstirii, așa cum lasă să se înțeleagă unii autori. - 1774 - sat în ocolul Siretul de Jos; Valea Seacă, Heciul și Lespezi n-au fost sate libere, răzeșești, ci sate supuse cu iobagi (Ion Bogdan, „Documente Moldovenești”, vol. II
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
moșnegi, babe), iar versurile sunt pline de haz. „... joacă, joacă măi Martine, Că-ți dau turte cu măsline Joacă, joacă tropotit Ca Frăsina la prășit ...” Capra - Asemeni altor jocuri cu măști și în jurul caprei, pe lângă măștile clasice (capra, ciobanul, doctorul, țiganul), există și măști mai puțin plăcute (hilizita, prostul), care prin strigăte, chiote și mișcări caraghioase stârnesc umorul și veselia. Flăcăii joacă stăpâna casei sau fetele, după muzica ce însoțește capra. La sfârșit sunt serviți cu vin și cozonac și li
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Muzeului Moldovei din Iași. Minunat era „giocul” care se făcea în curtea lui Vasile Drobotă sau lângă fântâna lui Gheorghe Oniceanu, în fiecare duminică după slujba de la biserică (numai în câșlegi), unde se aduna tot satul: tineri, bătrâni, copii. Vestiții țigani lăutari făceau toată petrecerea: Lucan la vioară, Stoica la cobză și Țuca, o femeie înaltă și amuzantă la dobă. Jocul era însoțit de strigături zise de Ionel Iordache, Dumitru Roibu și Constantin Dumitru. La Paști și la Crăciun se făceau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
erau prilej pentru bătrâni, tineri, copii, să se adune după-amiaza pe tăpșanul ca un amfiteatru din spatele școlii și să privească cum joacă tinerii, uneori chiar și să participe. Pe prispa casei lui Lișman erau muzicanții care cântau: uneori orchestra unui țigan,Horghidan, violonist din GuleaDolhasca, așteptat de toată lumea să cânte Ciocârlia, demonstrându-și talentul; orchestra lui Tudorică, trompetist tot din Gulea; fanfara satului, condusă de mai mulți muzicanți, printre care Ilie Ciubotaru, Vasile Pascal sau Mihai Slătineanu. Hecenii își mai amintesc
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Viziru a devenit cunoscut în România ca solist al trupei „Gaz pe foc”. Pe lângă cariera sa din muzică, Lucian și-a încercat norocul și în industria filmului. A apărut în serialele “Lacrimi de iubire”, “Iubire ca în filme”, “Inimă de țigan” și în “Regina”, ultima producție fiind filmată în 2008.
Vedeta care a decis să părăsească definitiv România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/71972_a_73297]
-
Alexandrescu Oana Zăvoranu este obligată, prin hotărâre judecătorească, să-i plătească fostului soț, Păscu Ionuț (Pepe), suma de 10.000 de lei daune morale, pentru a nu fi executată silit, după ce l-a catalogat pe acesta ca fiind homosexual și țigan. Vedeta susține că se va conforma deciziei, dar condiționat: că Pepe să îi se comunice un numar de cont pentru a se asigura că cel care i-a fost soț nu i-a mințit nici pe judecători și nici pe
Oana Zăvoranu îi cere lui Pepe un număr de cont. Vezi motivul by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71980_a_73305]
-
poalele dealului Ivanos, Pe meleagurile îmbelșugate de modesta mămăligă, Brânză de oi și iuți cașcavaluri, Pe plaiul codrilor, buhailor barosani, Vinurilor vesele și femeilor cu mândri bronzosâni, Unde, prin stepe și porumb roșcat, Mai trăiesc focuri fumegoase Și șatre de țigani; Eu, Dovid-Ari ben-Meir, Care, adolescent, îi cântase furiosului Saul, Cel care Revoltaților feciori ai Israelului Le dăduse steaua-n șase colțuri; Eu, Duvid-Ari, Praștia căruia stoarse Blestemul din clipa morții lui Goliat, - Celui, la poalele căruia munții tremurau, - La vatra
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
în Țăndărei. Sînt atît de multe că a trebuit să le interzic să le mai construiască", zice șeful local unui ziarist britanic venit să facă un reportaj în orașul lui Paul Georgescu. Cei din Anglia par încă mai stresați: "Cănd țiganii din Țăndărei vor avea buletine și pașapoarte, nu vom mai putea face nimic pentru a-i opri să se ducă în Marea Britanie. Există elemente criminale de care românii vor să scape - și odată ce vor avea pașapoarte, vor deveni problema Marii Britanii
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8743_a_10068]
-
legenda mănăstirii Meșterului Manole, deci, să nu mai corespundă menirii ei. Nu mai reamintesc scenariul fantastic imaginat acolo, fiindcă am făcut lucrul acesta cu alte prilejuri. Despre romanul Pasărea orbilor (Editura Albatros, 2001), în care iau în discuție urmările înmulțirii țiganilor, iarăși nu cred că are rost să vorbesc, dar ceea ce se întâmplă acum, la doar șase ani de la apariția cărții, e destul de simptomatic. Mă întorc, însă, la Noaptea lui Iuda, în care am în vedere terorismul. Într-un mod mai
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]