7,065 matches
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ETERNUL NUD Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 378 din 13 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Eternul nud O plaje de azur aici se așterne, Dinspre mare bate un alizeu, Iar tu vii cu clipele eterne Și faci din mine un semizeu. Luceafărul bate la fereastră, Vântul suflă parcă dintr-un corn, Tu dispari încet în lumea ta albastră Și-un pescăruș își culcă zborul
ETERNUL NUD de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eternul_nud_al_florin_tene_1326459188.html [Corola-blog/BlogPost/361287_a_362616]
-
Acasa > Poezie > Cantec > GREIERELE ȘI FURNICA Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2122 din 22 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Vine toamna val-vârtej Și așterne pe pământ Un covor de frunze bej Purtate hai-hui de vânt. Gâzele se înspăimântă Cuprinse de alergie, Aleargă și se frământă Căci mai au treburi, o mie. Doar un greier hoinărește Purtându-și vioara-n spate, Cântecul nu și-l
GREIERELE ȘI FURNICA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1477146400.html [Corola-blog/BlogPost/354940_a_356269]
-
Publicat în: Ediția nr. 909 din 27 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Iată că, pentru un om care toată viața și-a dedicat-o slujirii cuvântului - mai întâi rostit în gând și apoi transformat în izvor cu ape limpezi și așternut în pagini de carte, cu intenția vădit clară de a bucura cititorul cu puțină odihnă binemeritată - a sosit vremea să culeagă roadele sârguinței, pe măsura trudei sale. Ajuns deja legendă vie printre net-iști, abordat și întrebat asupra sensurilor vieții
MARTOR AUTENTIC LA TRANSFORMĂRILE NECESARE ALE LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_un_dedicat_al_s_gheorghe_stroia_1372351584.html [Corola-blog/BlogPost/363884_a_365213]
-
mă priveau că pe un copil mai cu „moț”. Eram considerată căpetenia de necontestat a grupului de joacă pe care trebuia să-l conduc. Așa cred că s-a născut în mine preocuparea pentru supravegherea universului copiilor și s-a așternut de la sine drumul către școală de viitoare învățătoare. Sunt multe aspectele care și-au pus amprenta pe formarea mea ca om, școala cu dascălii vestiți și biserica prin preoții ei - toți cu autoritatea și respectul necontestate, apoi folclorul, obiceiurile, tradițiile
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
omenesc. Scrisul e o bucurie intelectuală pe care doresc să o transmit, dar și pentru a face creierului o gimnastică de întreținere. Scriu și pentru a retrăi momentele deosebite din viața mea, privite și cernute acum prin sita vremii. Retrăirile așternute pe hârtie sunt pentru mine un fel de joacă a minții făcută cu bucurie, deși nu tocmai ușoară, dar îmi place fiindcă este stimulatoare și generează energii creatoare. Mă încântă puterea muzicală a cuvintelor și a imaginilor create prin cuvinte
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
vârstei. Mi-aș dori să am sănătate, tihna și odihnă ca să mai pritocesc câte ceva despre lumea asta largă și când mă fulgera câte-o idee, să o îmbrac în haină cuvântului, acest creator de univers, oglindă a sufletului, să mai aștern amintiri despre emoții neîmpărtășite, să mai aștern câte ceva din aceste spectacole ale lumii și îmi doresc ca scrierile mele să trezească în cititori un fel de spectacol în care fiecare să fie personajul principal și să dumice fărâma de emoție
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
tihna și odihnă ca să mai pritocesc câte ceva despre lumea asta largă și când mă fulgera câte-o idee, să o îmbrac în haină cuvântului, acest creator de univers, oglindă a sufletului, să mai aștern amintiri despre emoții neîmpărtășite, să mai aștern câte ceva din aceste spectacole ale lumii și îmi doresc ca scrierile mele să trezească în cititori un fel de spectacol în care fiecare să fie personajul principal și să dumice fărâma de emoție trecătoare. Mi-ar place să am motive
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
privire modestă asupra poeziei scrisă în închisorile comuniste din România, cu două dintre multele „Rugi”: Cerne, Doamne, liniștea uitării Peste nesfârșita suferință, Seamănă întinderi de credință Și sporește roua îndurării, Răsădește dragostea și crinul În ogorul năpădit de ură Și așterne peste munți de zgură Liniștea, iertarea și seninul! (Corneliu Coposu, „Rugă”, p. 596) Deschide, Părinte, ale cerului porți Să intre cohorta de îngeri și sfinți Schingiuiți și flămânzi, umiliți și cuminți, Cu ochi mari de lumini în orbite de morți
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
haină A lor fotografie, ce te-amețeste făr’să...bei. Cristale fermecate te scoate-acum din minți, Se topesc în apa sfântă cu valuri..adormite. Säruți stropi de- otravä pe buzele-mi fierbinți Alintîndu-mä-nșoapte, din stânci de dor izvorâte. Liniște de vis așterni pe-al meu.. suflet. Jurăminte drăgăstoase inima mi-o-mbată! Ne iubim prin...Infinit, fără de răsuflet. Soarta este-n miez de noapte... a ei acrobată! © D. Theiss Referință Bibliografică: Ascunzi in... haină / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ASCUNZI IN... HAINĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 by http://confluente.ro/Ascunzi_in_haina_doina_theiss_1362874831.html [Corola-blog/BlogPost/345618_a_346947]
-
creștină, 1922-1927; - Mișcarea Naționalist-creștină, 1927-1944; - Mișcarea de Rezistență armată, 1944-1960; - Mișcarea de Rezistență prin Religie, 1941-1964; - Mișcarea Spirituală-Răbdare-Suferință-Jertfă, 1964-1989; - Mișcarea Mistică a Mărturisitorilor: Eroi-Martiri-Sfinți, 1990-2016; - Mișcarea Creștinilor Cutezători, 2016-Apocalipsă. La poalele Făgărașului, în nordul județelor Argeș, Muscel, Dîmbovița s-au așternut grupuri, grupuri de partizani creștini anticomuniști: - în primăvara anului 1948, pe valea Topologului activa grupul profesorului Apostol Dumitru-Mitu din comuna Seci-Argeș; - în aceeași perioadă pe valea Dîmboviței, între Dragoslavele și Rucăr acționa gruparea colonelului Gheorghe Arsănescu-fostul comandant al Regimentului 30
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
sunt răsfirate pietre de diferite dimensiuni, plutind prin luciul lor, înnobilate de Soarele-bijutier, ca niște turme dace de mioare, înmărmurite de versantul de deasupra unde luceferii ard de veghe în brocartul-smarald al brazilor temerari. Pe vârfurile cu frunți eminesciene se așterne drumul strămoșesc și dorul lui care ne poartă. Din mreji de lună s-au țesut povești de basm, picurând pe aceste admirabile creste, odrăslind generațiilor mari, miracole serafice. Miracolul acesta divin: de rocă, de brazi, de iarbă, de flori, de
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Doamnei. Munții noștri de aur, de argint, de veghe, de poveste, iar pentru străini, de sâmbrie, vorba marelui Păstorel: Iar sunt supărat pe soartă/ Și istoria-mi detest:/ Munții noștri aur poartă,/ Când spre est și când spre vest!... Octombrie așterne Acoperământul Maicii Domnului ca pe o Apoteoză a Toamnei Dacoromâne, înfrumusețând marile Sărbători: Cuv. Paraskeva, Sf. Cuv. Mărturisitori: Visarion și Sofronie; Sf. Mc. Oprea; Sf. Preoți Mărturisitori: Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, Sf. Apostol Iacov; Sf. M.
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
în: Ediția nr. 324 din 20 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Povestire onirica de Al.Florin ȚENE CU IOAN ALEXANDRU, PRIZONIERI AI ECRANULUI DE TELEVIZOR În dimineața această termometrul de la fereastra bucătăriei arată -180C. Pe crengile copacilor din jurul blocului se așternuse chiciură albă. Am deschis ferestrele pentru a aerisi casă. Ieșit pe balcon frigul, în câteva secunde, îmi pătrunsese până la oase. Am intrat în apartament și am închis repede ușa și ferestrele. Era un ger de înghețaseră și pietrele. Mi-am
CU IOAN ALEXANDRU, PRIZIONIER AI ECRANULUI DE TELEVIZOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cu_ioan_alexandru_prizionier_ai_ecranului_de_televizor.html [Corola-blog/BlogPost/357312_a_358641]
-
Și-au făcut alegeri bune, Au creat un stat modern, Principatele Române. Turcii aveau alte alte păreri, Le-au făcut viața amară, Însă Marile Puteri Ne-au recunoscut ca țară. Astfel, în 24 ianuarie 1859, Toate cronicile spun Și-a așternut bază nouă Statul național unitar român. Cuza, domnul iscusit, A făcut multe reforme, Pas cu pas a reușit, Noua țară s-o transforme. Nouă, ne-a rămas menirea, Să dăm toți mână cu mână, Să slăvim ce-a scris Unirea
MICA UNIRE de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1453566243.html [Corola-blog/BlogPost/370531_a_371860]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > SETE NESTINSĂ, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Sete nestinsă Așterne timpul straturi de uitări, Iar drame de demult sunt estompate De numeroase noi învolburări De lumi de idealuri însetate Vorbește Demostene elocvent Furtunilor și valurilor mării, Dar în pustie cine e atent Să urmărească firul cuvântării ? Iisus Christos cu-nvățătură
SETE NESTINSĂ, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sete_nestinsa_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/375287_a_376616]
-
adie-n ochii-i albăstrui Aduce lacrimile unor curcubeie. Înveșmântată zarea stă încremenită Așteaptă soarele s-apună în odaie-i Unde doar clipirea-n a vântului suflare Poate ajunge să-l ducă la culcare. Adie vântul peste tâmple de coline, Așternând covor de frunze ruginii, Oftări se aud prin crânguri desfrunzite, Și pașii speranței în inimi de copii. Mână în mână pe a zilei frunți Scriem cu dalbele simțiri de bucurie. Că toamna a adus în poalele ei nuci Iar copiii
IUBIREA CA O PLOAIE DE HAR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1446196121.html [Corola-blog/BlogPost/384750_a_386079]
-
abandonat uitării...nici măcar în statisticile cruzimii nu mai are loc de veci... Sigur că da!...Adeseori , noaptea, sub splendidul și înfricoșătorul senin siberian, ori sub năvala fioroasă a viscolului a tot stăpânitor, câte un rus lasă “pulemiota” în pace, se așterne pe trei paie și pornește balalaica. Și câtă alinare, totuși, mai poate aduce cutia triunghiulară cu trei coarde! Alienarea se îndepărtează, parcă. Alde nea Ion nu-și pot stăpâni un soi de admirare, un fel de alt fel de lăcrămare
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) by http://balabanesti.net/2013/10/12/spaima-regretul-mucenicia-si-soarta-lui-badia-ion/ [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
Ceva vrea să mă ucidă creierul îmi face buuum și parcă îmi este gâde însăși clipa de acum Și nu doar insomnia mă ține treaz, mă trezesc și cuvintele,ori poate necuvintele materiei. Și când nu le mai suport, le aștern pe hârtie. Sunt certificatele depresiilor mele morale. U-morale! Naiba să le ia de cuvinte că nu poți să știi niciodată în ce fundătură te mai bagă! Are perfectă dreptate un contemporan de-al nostru, unul imposibil!-toate cuvintele limbii române
DEŞERTUL DE CATIFEA (68-70) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_68_70_costel_zagan_1372323835.html [Corola-blog/BlogPost/364011_a_365340]
-
al nostru, unul imposibil!-toate cuvintele limbii române parcă au înnebunit! Sunt furioase tot timpul. Ne umplu gurile numai cu țipete, cu urlete preistorice! E o scrâșnire continuă în această mașină de tocat cuvinte! Mi-e și frică să le aștern pe hârtie, să nu cumva să se spargă sub greutatea lor asurzitoare! Costel Zăgan 69. Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (68-70) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 909, Anul III, 27 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
DEŞERTUL DE CATIFEA (68-70) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_68_70_costel_zagan_1372323835.html [Corola-blog/BlogPost/364011_a_365340]
-
centru, de vizavi de clădirea impunătoare a Poștei. Vitrina cu jucării de la Tzeler... Ehei, ce vitrină multicoloră, plină de frumusețe, misterioasă și prietenoasă, atrăgătoare, ademenitoare. Moș Crăciun, în mantie roșie, bate în geamul puternic luminat. Geam peste care s-a așternut o promoroacă groasă, astfel că ne era îngreunată vederea jinduindă după formidabile jocuri mecanice, păpuși, figurine, ocheane cu caleidoscop colorat, pistoale cu petițe, artificii. Degeaba bătea Moșul, cu bastonul, de lângă braduțul împodobit cu globuri, în geamul vitrinei, pictat cu promoroacă
MICI TABLOURI DE-ALTĂDATĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_mici_tablour_roni_caciularu_1362594665.html [Corola-blog/BlogPost/345598_a_346927]
-
lasă amintiri că urme în floarea de cireș acoperite. Te regasești în ram, încerci să rupi tăcerea la ora cea târzie în palmă unei mâini străine. Plictisit te ridică, tu, ram, te scuturi! Zdrențuită-ti e floarea, în cădere te-așterni pe răni, alini dureri, străbați cărări alcredinței. Tu, floare de cireș! Ți-ai risipit petalele-n cuvinte. Apune soarele în cană de cafea. Rămas acolo-n ferestră, privesc la floarea de cireș. Cu tâmpla geamul rece îl atingând, se aud
A NINS CU FLOARE DE CIREŞ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Strofe/Ritmuri/A_nins_cu_floare_de_cires_gheorghe_serbanescu_1345685276.html [Corola-blog/BlogPost/356098_a_357427]
-
din care reproducem un fragment:”S-a stins clocotul vulcanului numit Adrian Păunescu, poet, prozator, jurnalist, om de cultură, de sport, de televiziune, personalitate remarcabilă care a ocupat un loc important în viață țării noastre (...) Nu cred ca se va așterne colbul uitării nici peste poezii, nici peste fenomenul unic de cultură numit Cenaclul Flacăra, cu toate contestările răsunătoare (... Am fost și eu cu fiica mea la un asemenea spectacol la București, în 1974. Am trăit atunci, la unison cu fiica
O CRONICA LA O CARTE: „ÎMI PLEC FRUNTEA” de MARIAN TEODORESCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_teodorescu_1464407483.html [Corola-blog/BlogPost/369188_a_370517]
-
crestele munților neatinse de pasul omului comod, poate doar de cei ai oamenilor mereu în mișcare sufletește privindu-i, gândindu-i și apoi fizic. Cât infinit cuprinde bucuria lor în fiecare clipă în care lasă deoparte truda zilei și-și aștern trupul pe un scăunel cu trei picioare și privesc dincolo de umbrele aburilor care se ridică din pieptul pădurilor. Apoi mă întorc în mine și privesc atent colivia în care m-am închis conștient și încerc să rup una câte una
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1470594663.html [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
să-mi arunci inele de foc sau de ape limpezi. Le voi prinde una câte una apoi voi scrie iar un șirag de cuvinte din care numai tu mai înțelegi câte ceva. Au mai trecut câteva zile de când nu am mai așternut ceea ce faci, ceea ce învârți pe coiful tău ascuțit. Mi-ai lipsit. - Femeie, lasă-mă să termin dansul. Știu că îți face bine să prinzi ritmul meu. După toate câte s-au întâmplat, relaxează-te. Te văd, Victore, cum alergi de
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1470594663.html [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
văd, Victore, cum alergi de colo căutându-mi odihna dar uite că și eu am uitat de ea de când... Da, de când mama "și-a făcut de cap" și a vrut să plece grăbită nu mai reușesc să mă adun să aștern... ****** - Ce faci aici, femeie? întreabă Victor privindu-mi ironic picioarele goale. - Mușc iarba cu tălpile, ca să-i surprind metaforele cum fură din esențele iubirii. - Tu chiar crezi că chakra inimii este verde smaragd! - Nu. Am imaginatie mult mai bogată decât
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1470594663.html [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]