910 matches
-
cele din urmă, Marduk hotărăște crearea omului, pentru că "pe el se sprijină slujirea zeilor, spre alinarea lor" (VI, 8). Zeii învinși și înlănțuiți își așteptau mereu pedeapsa. Zeul Ea sugerează ca numai unul singur să fie sacrificat, întrebați "cine a ațâțat la răzvrătire, cine a stârnit-o pe Tiamat să se răscoale?" (VI, 23-24), toți rostesc un singur nume: Kingu. Îi tăiară vinele și din sângele său Ea a făcut omenirea (VI, 30)31. Poemul povestește apoi ridicarea unui sanctuar (i. E
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
imploră sprijinul alor săi. Yam este primul care îl aude și-i dă să bea o băutură tare. El îl binecuvântează, îi acordă un nou nume și-1 proclamă succesorul său. În plus, îi promite ridicarea unui palat; totodată îl ațâță să-1 alunge pe Baal de pe tron. Textul care descrie lupta dintre Yam și Baal este întretăiat de lacune. Deși Yam pare să fie acum suveran, El se află cu majoritatea zeilor pe un munte, care, evident, nu mai este muntele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Era, pe de o parte, promovarea regimului carnivor ca act religios exemplar și suprem omagiu adus zeilor; dar, în ultimă instanță, acest lucru implica abandonarea alimentației vegetariene din epoca de aur. Pe de altă parte, înșelăciunea lui Prometeu 1-a ațâțat pe Zeus împotriva oamenilor, și acesta nu i-a mai lăsat să se folosească de foc17. Dar șiretul Prometeu le fură zeilor focul din cer, ascunzându-1 într-o tulpină de soc (Theog., 567; Munci, 52). Întrucât Zeus se hotărăște să
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
atleților de circ sau al cocoșilor duelanți, pentru a însemna și judeca valoarea fiecărei lovituri, fiecărei mușcături a pliscurilor ascuțite, dar de acel public n-avem nevoie și n-avem grijă; iaie-l cine-l place și cine poate să-l ațîțe și să-l păstreze!”6) Pînă în anul intrării Romîniei în război, care e și cel al apariției volumului Plumb, problema publicului se menține cam în aceiași termeni: de o parte, „aristocrația” („lumea bună”, „elita socială”) ignoră cartea romînească și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Poetics of Journalistic Narrative, unde examinează modul de producție care determină textele. Frus se ridică împotriva concepțiilor literaturii elitiste care în cărți precum Hiroshima și In Cold Blood marginalizeză, așa afirmă ea, pe japonezi (93-96) sau respectiv pe cei care ațâță la crimă (184) ca fiind Alții. În sfârșit, între încercările care nu pot fi categorisite în nici una din direcțiile amintite am să amintesc Mythopoeic Reality (Mitopoetica realității) a lui Mas'ud Zavarzadeh și Toward a Theory of Literary Nonfiction (Spre
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu apuca să putrezească, când alt cap Îi lua locul”. Ca să zădărnicească orice opoziție, chiar din primele zile a poruncit să umple cu lemne cetățile Moldovei și să le dea foc, pentru că „supt adăpostul zidurilor acestora, boierii urzeau comploturi și ațâțau revolte” Domnitorul era apărat de o „numeroasă gardă de lefecii albanezi, sârbi, unguri izgoniți pentru faptele lor rele...” Moțoc Îl susține strângând dările, năpăstuind norodul. Întâmplarea În care doamna Ruxanda este oprită de o văduvă cu cinci copii orfani, ca să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
adicție similară. Vom discuta asta în amănunt în capitolul douăzeci și opt. După primele eșecuri, fumătorul începe de obicei să viseze că într-o bună zi o să se trezească și pur și simplu n-o să mai vrea să fumeze. Speranța asta e ațâțată în general de poveștile auzite de la alți foști fumători („Am avut o gripă și după aia n-am mai putut să fumez"). Nu te amăgi. Am verificat asemenea zvonuri și nu sunt niciodată atât de simple pe cât par. De obicei
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
Drăgan-Vasile, a înregistrat pe peliculă figurile a o serie de bucureștence înminunate de sosirea în trombă barbară a minerilor aplaudați cu entuziasm. Nici minerii nu vor putea fi inculpați altfel decât prin liderii lor care i-au adus la București, ațâțându-i împotriva presupușilor destabilizatori ai ordinii feseniste și iliesciste. Dar ceilalți pot fi inculpați. Dacă există conștiință morală, rectitudine, dorință de adevăr și încă multe altele. Ploșnița Titlul acestui text pornește, firește, de la piesa de teatru a comunistului entuziast - și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
a băga zâzanie, în a minți, a răstălmăci, a-i solicita pe cei din jur la coalizări delatoare. Căci licheaua încurajează delațiunea și alte situații de acest fel. De ce este periculoasă licheaua? Pentru că atunci când se simte amenințată poate cataliza și ațâța la linșaje simbolice. Și, în general, pentru că nu se dă în lături de la nici o nemernicie (nu neapărat una mare, dar măcar una medie). Nu în ultimul rând, licheaua este periculoasă pentru că formează alte mici lichele care ajung să prolifereze și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
nu cred că este neapărat un neajuns, dacă lucrul acesta este făcut cu onestitate maximă (și ne-grandomană, adică antinarcisiacă), relevantă pentru subiect. La urma urmei, scriem despre lucruri și oameni În care credem, care ne pasionează ori măcar ne ațâță și incită, și nu despre lucruri și oameni care ne sunt indiferenți sau al căror gust este ațos ori fad. Firește, sinceritatea absolută (dacă este posibil așa ceva) nu este o goliciune-pușcă a autorului care, printre alte rânduri, se mai și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
precum Liza Hohlakova intra aici. De ce eram invidioasă (și în același timp fascinată de) pe ele? Pentru că erau, simțeam eu, niște femei foarte interesante. Femei care stârneau, intrigau, provocau și nu erau neapărat înțelese. Neînțelegerea lor era cea care (mă) ațâța. Erau niște „diamante neșlefuite“, cum se pronunță un bărbat despre una dintre ele. Ce era de observat în primul rând: orgoliul și impulsivitatea lor, apoi predilecția lor spre extreme, trecerea incredibilă de la ofensă la umilință. Erau femei stihiale și năpraznice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
sunt altceva decât o reluare a ideilor lui Platon și o încercare de adaptare a acestora la realitățile secolului al XVIII-lea. „Cu toate acestea s-au găsit destui oameni care seduși de aceste utopii, să le aplice în practică ațâțând astfel urile sociale, dezlănțuind cea mai oribilă patimă omenească cunoscută sub abominația Revoluția Franceză’’ spune Paulescu. Oricât de nobilă și măreață ar fi lozinca „libertate, egalitate, fraternitate" sub care s-a desfășurat revoluția franceză, conținutul ei pălește la o analiză
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
decât 92 de prozișoare: hai să nu spun că 92 de romane abia așteaptă să le scrie cineva, dar măcar 84 (arunc și eu o cifrăă tot s-ar găsi. Mai ales că, la finele cărții, un snop de poze ațâță focul imaginației și face să fiarbă romanescul. În plus, Cartea cu bunici dă de mâncat o pâine bună multor cercetași în ale științei: cel mai copios s-ar nutri cine-i doctor în antropologia memoriei; dar și un istoric; dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
astfel în cât privește Rusia față de împărăția otomană. Ce perspectivă pentru dânsa să facă din Dunăre fruntaria ei ! Ar avea astfel, pe Nistru, cetățile Bender și Akerman sau Belgrad, port pe Marea Neagră și ar pune stăpânire pe Moldova care demult ațâță pofta ei...” Alt francez, Carra, care trăise vreme mai îndelungată în Moldova, unde ocupase funcția de secretar al domnului, într-un memoriu adresat lui Vergennes, vorbește de „succesele ușoare repurtate de ruși asupra turcilor” și atrage atenția ministrului asupra putinței
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
acum un extract din raportul ce Comitetul de Salut Public puse să i se facă asupra memoriilor lui Stamati: Dar el înfățișează națiunea grecească sub alt raport, mai conform politicii noastre, când vorbește de seducțiunile întrebuințate de Rusia, pentru a ațâța această națiune împotriva stăpânilor săi și spre a o dispune să s-arunce în brațele ei. Sunt semne care dovedesc că Rusia cuprinde în împărăția ce își propune să întemeieze la Constantinopol, nu numai provinciile grecești ce se află sub
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
dintre domnii hărăziți de Fanar acestor țări, era cu desăvârșire devotat Rusiei. Domnul Moldovei, Scarlat Calimahi, fiind bănuit de simțăminte antirusești, era rău văzut de consulul rus de la Iași care, spre a întemeia din nou un partid rusesc în Moldova, ațâța împotriva lui pe unii din boierii cei mari. La 17 martie 1813, Ledoulx scria lui Maret: „...Principele Caragea... are corespondenți care, prin continuitatea rapoartelor lor mincinoase, se pare că ar fi izbutit să-1 rătăcească și aceasta cu atât mai multă
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
din cauza măsurilor propuse de cel dintâi pentru îmbunătățirea soartei țărănimii și stăvilirea abuzurilor săvârșite de proprietari și de arendași, la care Adunarea, alcătuită numai din proprietari, se împotrivea cu cerbicie. Consulatul general al Rusiei nu pierdea această ocazie pentru a ațâța pe cât putea pe Domn împotriva Adunării, împingea pe membrii acesteia să se arate neplăcuți lui Ghica. Fără îndoială că în îndemnurile Rusiei trebuie să căutăm motivul propunerii lui Emanoil Băleanu, în sesiunea Adunării din primăvara anului 1841, de a recompensa
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
aducă în capul ei pe un arhiereu rus. A lucrat cu intenție, în chip metodic, la desconsiderarea guvernului pământean, căutând să-1 pună în neputință de a ocârmui, să-1 facă ridicol și odios, uneltind necontenit intrigi între domni, Adunări și boieri, ațâțând veșnic și în chip sistematic pe unii împotriva celorlalți, exploatând patimile lor cele rele. Acestea, în scopul de a dovedi lumii și chiar țărilor noastre că ele nu sunt în stare a se ocârmui singure și spre a le îndemna
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Rusiei în mânuirea intrigii, în arta de a semăna discordia, de a provoca compețiții, de a se servi de dihoniile dintre partide, de a face uz când de dezmierdări și de daruri, când de amenințări, nestând la îndoială pentru a ațâța revolte militare și a alcătui societăți secrete, nedându-se înapoi nici de la mijloace și mai drastice, îi permit a se servi de popoarele slave din Peninsula Balcanică ca de niște auxiliari adesea prețioși. În caz de izbândă a Rusiei, nu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de la Belgrad”. Grupul era format din 11 persoane de la ambasada Iugoslaviei, care s-au făcut vinovate de „acte de înaltă trădare și de spionaj împotriva R.P.R.”, căutând să culeagă o serie de date referitoare la situația din România și „să ațâțe populația sârbească ca să ia atitudine ostilă contra regimului nostru de democrație populară”. Încă din 1944 au avut asemenea preocupări pregătind memorii pe care le-au înaintat la Belgrad, privitoare la anexarea Banatului românesc de către Iugoslavia. Prin declarațiile înaintate anchetatorilor și-
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fi un răspuns la conferința lui I.G. Duca, intitulată Doctrina liberală, prezentată la Institutul Social Român, în februarie 1923. În concepția acestui lider liberal există o opoziție între "ideea democratică" și "ideea demagogică". În timp ce "demagogia e ușoară [...] trezește toate speranțele, ațâță toate patimile", "democrația e grea, e ingrată [...], datoria ei e să ridice stavila rațiunii în fața valurilor pasiunii"318. Compararea acestor puncte de vedere scoate în evidență deosebirile dintre modalitățile în care cele două partide liberale abordau conceptul de democrație: dacă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
voluntar, prin cei doi acoliți ai săi, Olo și Lechi (Olosuteanu și Lechințan - acesta din urmă a murit în război, celălalt m-a vizitat, când devenisem deja critic cunoscut, ca să-i apreciez niște încercări literare), colegii noștri, pe care îi ațâța să mă trateze cu sarcasm, chiar să mă atace cu puterea a doi, să mă trântească la pământ și să mă gâdile până țipam după ajutor. În orele de gimnastică, în sală, mă refugiam sus pe spalier. Mă numeau Greta
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a sunat la ușă, iar ea i-a deschis-o fără rețineri. I a spus că nu va putea plăti până spre sfârșitul lunii. Mai în glumă, mai în serios, administratorul i-a cerut avans câteva sărutări, apoi s-a ațâțat și a început s-o pipăie. Femeia a luat ce i-a căzut în mână, și anume un făcăleț, și l-a lovit. O cred. În primele trei luni ale șederii mele în Italia am fost agresată sexual de patru
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
și limba; și, în privința aceasta, își găsea scuze ingenioase. De pildă, avea drept maximă că, atunci când în societate se clevetea pe socoteala prietenilor, nu trebuie niciodată să le iei cu hotărâre apărarea, înfruntându-l ferm pe bârfitor, pentru că prin asta ațâțai vipera și îi întăreai veninul. Dorea ca prietenii ei să nu fie lăudați decât cu multă cumpătare și pentru calitățile, nu pentru acțiunile lor. Se gândea că, dacă se aude că cineva este sincer și făcător de bine, oricine poate
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sfruntarea stricăciunii și se împăuna cu păcatele ei. Însă Doamna Le Jay era meșteră în intrigi, în prefăcătorii, în răutăți; era lingușitoare și pătimașă; n-a profitat de ascendentul pe care îl avea asupra lui Mirabeau decât pentru a-i ațâța violența naturală și a-și servi propriile interese; prietenii lui roșeau pentru el văzându-l la cheremul unei femei care nu avea nici o calitate cu care să-și răscumpere rătăcirile. Mirabeau avea în sinea lui un sentiment de forță care
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]