2,221 matches
-
motiv pentru care biopsia renală este rareori justificată. La stabilirea diagnosticului mai contribuie o serie întreagă de explorări paraclinice de specialitate cum ar fi: măsurarea TA, a PVC, a DC, efectuarea EKG (care apare modificată în caz de miocardită sau abcese miocardice), examenului oftalmologic, ORL, ginecologic, chirurgical, uneori efectuarea unei scintigrafii osoase (pentru identificarea unor forme de osteomielită) sau chiar a unui CT (când semnele locale sugerează un focar septic bine delimitat, susceptibil de a fi tratat chirurgical). Izolarea și identificarea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
au arătat că rata vindecării după aceste drenaje e cuprinsă între 62-91%, morbiditatea și mortalitatea depinzând de eficiența acestora (9, 20, 30, 88, 270, 271, 272). Principala cauză a eșecului drenajului percutan o reprezintă eroarea diagnosticului, întinderea, localizarea și complexitatea abcesului (144). Pătrunderea în cavitatea peritoneală - se identifică organul perforat prin manevre blânde și se explorează sistematic întreaga cavitate. De asemenea se recoltează puroiul pentru izolarea agentului patogen și ulterior antibiograma. Caracterele organoleptice ale puroiului și aspectul viscerelor sunt elemente orientative
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
hemoperitoneului; mai poate arăta imagini hidroaerice în faza ocluzivă a peritonitei și distensia anselor intestinale în ileusul paralitic; - ecografia abdominală, explorare de rutină și senzitivă în 80% din cazuri, evidențiind colecțiile intraabdominale lichidiene sau gazoase; este foarte utilă în diagnosticul abceselor, localizate în special în spațiul subfrenic drept sau în pelvis; - tomografia computerizată, sensibilă și cu specificitate de 95%, utilizată numai în anumite condiții pentru a stabili cu exactitate diagnosticul unor procese patologice care pot justifica prezența peritonitei sau existența unor
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
ansă ileală, ecografia abdominală a evidențiat la un singur caz (14,3%) lamă fină de lichid peritoneal. Ecografia abdominală, în 2 din cele 7 cazuri de peritonită secundară prin perforație colonică (28,6%), a evidențiat: - recidivă neoplazică în micul bazin abces la perete - lichid în cavitatea peritoneală printre ansele intestinale, la nivelul Douglas-ului (~ 400 ml), lamă de lichid în spațiul Morisson drept. La lotul de paciente cu peritonită secundară cauzelor obstetricale, prin ecografie abdominală, la 1 caz (4,8%), s-a
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
definitiv, constând în rezecție, lavaj peritoneal minuțios urmat de drenaj. IX.1. TRATAMENT CHIRURGICAL La pacienții adulți cu peritonită secundară apendicitei acute perforate, tratamentul chirurgical a constat în: - laparotomie exploratorie + apendicectomie cu ligatura bontului, lavaj, drenaj multiplu - 85,6% - evacuarea abcesului + apendicectomie cu ligatura bontului, lavaj, drenaj multiplu - 14,4% Diagnosticul chirurgical a evidențiat cel mai frecvent: - apendicită acută gangrenoasă perforată cu peritonită localizată (29,9%); - apendicită acută gangrenoasă perforată cu peritonită generalizată (15,5%); - apendicită acută gangrenoasă retrocecală cu abces
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
abcesului + apendicectomie cu ligatura bontului, lavaj, drenaj multiplu - 14,4% Diagnosticul chirurgical a evidențiat cel mai frecvent: - apendicită acută gangrenoasă perforată cu peritonită localizată (29,9%); - apendicită acută gangrenoasă perforată cu peritonită generalizată (15,5%); - apendicită acută gangrenoasă retrocecală cu abces periapendicular (14,4%);bloc apendicular abcedat în peretele abdominal latero-posterior, peritonită localizată (14,4%);apendicită acută flegmonoasă cu peritonită în difuziune (11,3%). Complicațiile apendicitei acute înregistrate la adulți au fost: - 54,6% pelviperitonită - 15,5% peritonită generalizată - 14,4
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
periapendicular (14,4%);bloc apendicular abcedat în peretele abdominal latero-posterior, peritonită localizată (14,4%);apendicită acută flegmonoasă cu peritonită în difuziune (11,3%). Complicațiile apendicitei acute înregistrate la adulți au fost: - 54,6% pelviperitonită - 15,5% peritonită generalizată - 14,4% abces periapendicular. La copiii cu peritonită secundară apendicitei acute perforate, tratamentul chirurgical a constat în: - apendicectomie cu înfundare și drenaj peritoneal - 83,8% - apendicectomie cu înfundare, drenaj și epiplonectomie segmentară - 17,2% La un singur caz s-a reintervenit chirurgical pentru
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cu peritonită incipientă (13,5%). Afecțiunile cu care s-a însoțit peritonita la lotul de copii cu peritonită secundară apendicitei acute perforate au fost relativ reduse ca frecvență: - stare toxico-septică - 2 cazuri (2,7%);ocluzie mecano-inflamatorie - 4 cazuri (5,4%); abces periapendicular - 1 caz (1,4%); - abces mezoceliac - 1 caz (1,4%). Complicațiile apendicitei acute înregistrate la copii au fost: - 1,4% ocluzie postapendicectomie prin bride - 1,4% hemoperitoneu postapendicectomie. La pacienții cu peritonită secundară ulcerului gastric perforat, tratamentul chirurgical a
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cu care s-a însoțit peritonita la lotul de copii cu peritonită secundară apendicitei acute perforate au fost relativ reduse ca frecvență: - stare toxico-septică - 2 cazuri (2,7%);ocluzie mecano-inflamatorie - 4 cazuri (5,4%); abces periapendicular - 1 caz (1,4%); - abces mezoceliac - 1 caz (1,4%). Complicațiile apendicitei acute înregistrate la copii au fost: - 1,4% ocluzie postapendicectomie prin bride - 1,4% hemoperitoneu postapendicectomie. La pacienții cu peritonită secundară ulcerului gastric perforat, tratamentul chirurgical a constat în: - excizia ulcerului, piloroplastie, lavaj
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
excizia ulcerului și epiplonoplastie - 8,3% - ulceroexcizie, pilorostomie, lavaj și drenaj peritoneal - 8,3% - laparotomie exploratorie, rezecție gastrică 2/3 cu gastroduodeno-anastomoză, lavaj și drenaj peritoneal - 8,3%rezecție gastrică 2/3 cu gastro-jejunoanastomoză Hoffmeister-Finsterer, drenaj multiplu, laparotomie exploratorie, evacuarea abcesului, divizarea, dirijarea fistulei de bond duodenal pe sonda Foley, lavaj și drenaj peritoneal multiplu - 8,3%. Diagnosticul afecțiunii gastrice este prezentat în tabelul următor. Complicațiile înregistrate la pacienții cu peritonită secundară perforației ulcerului duodenal nu s-au înregistrat cu excepția unui
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
fistule colecisto-digestive: 3 colecisto-gastrice și 2 colecisto-intestinale. La pacienții cu peritonită secundară perforației de ansă jejunală, tratamentul chirurgical a constat în: - enterorafie în 2 planuri și drenaj multiplu - 40% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză termino-terminală, lavaj și drenaj multiplu - 40% - evacuare abces, enterectomie cu enterorafie, drenaj - 20%. Pe cazuistica studiată a fost evidențiată preponderent ruptura de ansă jejunală cu peritonită generalizată (40%), din care 1 caz a prezentat și abces entero mezenteric. La pacienții cu perforație de ansă jejunală nu s-au
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
40% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză termino-terminală, lavaj și drenaj multiplu - 40% - evacuare abces, enterectomie cu enterorafie, drenaj - 20%. Pe cazuistica studiată a fost evidențiată preponderent ruptura de ansă jejunală cu peritonită generalizată (40%), din care 1 caz a prezentat și abces entero mezenteric. La pacienții cu perforație de ansă jejunală nu s-au înregistrat complicații postoperatorii, cu excepția unui singur caz la care s-a reintervenit chirurgical pentru rezolvarea unei ocluzii intestinale prin bride. La pacienții cu peritonită secundară perforației de ansă
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
în: - excizie cuneiformă de ileon, enterorafie, lavaj peritoneal, drenaj subhepatic și în Douglas - 14,3% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză jejuno-ileală terminoterminală, lavaj peritoneal și drenaj - 14,3% - sutura perforației, lavaj peritoneal și drenaj multiplu - 28,6%enterectomie anterogradă cu evacuarea abcesului, lavaj peritoneal și drenaj - 14,3% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză termino-terminală, lavaj peritoneal și drenaj - 26,8%. Pe cazuistica studiată a fost evidențiată preponderent perforația traumatică de ansă ileală (28,6%), din care 1 caz a prezentat și abces entero
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
evacuarea abcesului, lavaj peritoneal și drenaj - 14,3% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză termino-terminală, lavaj peritoneal și drenaj - 26,8%. Pe cazuistica studiată a fost evidențiată preponderent perforația traumatică de ansă ileală (28,6%), din care 1 caz a prezentat și abces entero mezenteric. La pacienții cu perforație de ansă ileală prognosticul a fost nefavorabil la 42,9% dintre cazuri. La pacienții cu peritonită secundară perforației colonice, tratamentul chirurgical a constat în: laparotomie exploratorie, visceroliză, excizia perforației cu colonorafie în 2 planuri
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
la 42,9% dintre cazuri. La pacienții cu peritonită secundară perforației colonice, tratamentul chirurgical a constat în: laparotomie exploratorie, visceroliză, excizia perforației cu colonorafie în 2 planuri, lavaj, drenaj, ileo-transverso anastomoză latero-laterală, evacuare, dirijarea fistulei - 14,3%laparotomie exploratorie, evacuarea abcesului, drenaj multiplu, epiplonoplastie parietală - 14,3%devolvulare, toaletă peritoneală, drenaj subhepatic și în Douglas - 14,3% - excizie, evacuare și drenaj - 14,3% - hemicolectomie dreaptă, ileo transverso-anastomoză, nefrectomie dreaptă - 26,8%laparotomie exploratorie, colorafie, lavaj, drenaj peritoneal multiplu - 14,3% - transverso
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
drenaj - 14,3%. Pe cazuistica studiată au fost stabilite următoarele diagnostice chirurgicale: La pacienții cu perforație colonică prognosticul a fost nefavorabil la 57,1% dintre cazuri, iar la un caz s-a complicat prin fistulă postoperatorie de colon ascendent cu abces paracolic drept, eviscerație blocată. În peritonita secundară afecțiunilor ginecologice tratamentul chirurgical instituit a constat în: salpingectomie, lavaj, drenaj - 16,7%ovariectomie, lavaj, drenaj - 8,3% - excizie ovariană, drenaj - 16,7% - histerectomie totală, lavaj, drenaj - 8,3% - histerectomie subtotală, drenaj - 16
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
protocolul terapeutic propus. Totuși la acest grup de peritonite primare tratamentul a eșuat în 3 cazuri, prognosticul fiind nefavorabil. cefotaxim 81,0% ceftriaxona 19,0% Din cele 21 de cazuri de peritonită la cirotici, 5 au fost diagnosticate ecografic cu abces peritoneal, necesitând laparotomie și drenaj. În peritonita secundară apendicitei acute perforate la adult și copil protocolul terapeutic recomandat este: - Ciprofloxacina + metronidazolCefotaxim/ ceftazidim/ ceftriaxonă/ cefepim + Metronidazol - Ampicilina/ Sulbactam + AmikacinăAztreonam + Metronidazol Schemele terapeutice utilizate pe cazuistica prezentului lot de studiu sunt redate
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
s-a mai putut vizualiza modificarea de structură hepatică la pacienții cu ciroză, recidiva neoplazică cu metastaze peritoneale, uter fibromatos. Din cele 21 de cazuri de peritonite spontane la cirotici examinate ecografic, la 5 bolnavi s-a vizualizat prezența de abcese peritoneale, care au necesitat ulterior mini intervenție chirurgicală pentru drenaj. O metodă modernă și eficientă pentru diagnosticul infecțiilor bacteriene și în special pentru depistarea celor severe, complicate cu sepsis sever sau șoc toxicoseptic este determinarea procalcitoninei. Am avut posibilitatea determinării
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
respective din circuitul celor în care se administrează insulinele. Uneori este nevoie de luni sau ani până la refacerea reliefului anatomic. Este salutară reevaluarea și conștientizarea de către pacient a importanței rotației ariilor distincte din cadrul aceleiași zone anatomice, în scopul administrării insulinei. Abcesele la locul injecției apar numai atunci când nu s-au respectat condițiile de igienă generală și locală. Ele sunt mult mai rar întâlnite după ce s-a renunțat la seringile de sticlă în favoarea dispozitivelor moderne de administrare a insulinelor. Regulile elementare de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
că doza mea zilnică de nicotină se va micșora. Anumite tutunuri de pipă sunt infecte. Aroma lor poate fi plăcută, dar când le fumezi e groaznic. îmi amintesc că vreo trei luni m-a durut vârful limbii de parcă aveam un abces. în căușul pipei se adună o zeamă maronie. Din când în când, ridici fără să vrei pipa deasupra orizontalei și, înainte să-ți dai seama ce se întâmplă, înghiți zeama aceea scârboasă. De regulă îți vine să verși - și nu
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
din măduva osoasă în sângele circulant. Cel mai adesea, leucocitoza este însoțită de polinucleoză (creșterea numărului de PMNN), care pot ajunge la 50 000/mm3, în cursul infecției cu agenți piogeni. Numărul leucocitelor crește în cazurile de septicemie, pneumonie, flegmoane, abcese, apendicite (10 000-15 000, în formele ușoare, până la 50 000, în formele grave), în reumatism, în cazul tuturor distrugerilor tisulare (de exemplu, infarctul miocardic). Creșterea este moderată în infecțiile dentare, amigdaliene, urinare. Numărul leucocitelor crește în neoplazii. Necroza țesutului tumoral
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
PNEUMONIILE CU GERMENI ATIPICI 115 IV.4. PNEUMONIA CU KLEBSIELLA 116 IV.5. PNEUMONIA CU HAEMOPHILUS 117 IV.6. PNEUMONIA CU ANAEROBI 117 V. INTERFERENȚE ALE PATOLOGIEI ORALE CU BOLILE APARATULUI RESPIRATOR (Noțiuni elementare privind supurațiile bronho-pulmonare) 119 V.1. ABCESUL PULMONAR 119 V.2. BRONȘIECTAZIILE 125 VI. DATE SUMARE DESPRE PLEUREZII 133 VI. 1. ETIOPATOGENIE 133 VI. 2. DIAGNOSTICUL POZITIV DE PLEUREZIE NEPURULENTĂ 134 VI. 3. DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC AL PLEUREZIILOR CU LICHID CLAR 135 VI. 4. DIAGNOSTICUL POZITIV DE PLEUREZIE
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
multe decenii atenția sistemelor de sănătate, dar, prin multiplele "măști clinice" pe care le îmbracă, tuberculoza impune vaste cunoștințe de medicină internă celor care o tratează. Nu se poate pune un diagnostic de tuberculoză, fără a ști cum arată pneumonia, abcesul pulmonar, astmul bronșic, bolile de sînge sau care sînt spectrul etiologic și manifestările conexe ale epanșamentelor pleurale. Apoi, dacă tuberculoza preferă forme extrarespiratorii, este cu siguranță nevoie de un bagaj minim de cunoștinte privitoare la bolile pericardului, aparatului osteoarticular, laringelui
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
igiena dentară precară, ca și bolile periodontale permit o înmulțire exagerată a bacteriilor în cavitatea bucală și cresc riscul de infecții pulmonare, în condiții favorizante ale aspirației. Se conturează trei tipuri de tablouri clinice: pneumonie simplă; pneumonie necrozantă cu excavare; abces primitiv. Diagnosticul este facilitat de circumstanțele favorizante, care evocă o pneumopatie de inhalație: status deficitar dentar, etilism, accident neurologic capabil să creeze false căi (convulsii), tulburări de deglutiție prin obstacol mecanic (cancer aerodigestiv superior). Debutul poate fi insidios, la distanță
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
distanță de episodul inhalator. La examenul clinic, se remarcă halena fetidă a respirației și alterarea stării generale. Examenele complementare: radiografia toracică poate releva o opacitate de tip pneumonic simplă (alveolară, sistematizată), o pneumopatie necrozantă (opacitate cu nivele de lichid), un abces (imagine de hipertransparență circumscrisă) sau pleurezie purulentă (opacitate de tip lichidian, liberă în cavitatea pleurală sau cloazonată). Biologic există deseori hiperleucocitoză cu polinucleoză. Izolarea germenilor anaerobi se face din prelevări de secreții obținute din puncții transtraheale sau prelevate fibrobronhoscopice prin
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]