1,387 matches
-
11 februarie 276, singurătatea celui ales ca domnitor la 24 ianuarie 1859 era evidentă chiar și din descrierea amintită pentru că în mod normal din motivele deja invocate; îndepărtarea "domnului Unirii" trebuia să provoace o solidaritate la nivelul întregii țări dacă abdicarea ar fi fost doar rodul ambiției unor lideri politici de diferite culori doctrinare. Nu lipsit de importanță a fost apoi faptul că, în ciuda libertății de mișcare pe care o capătă după 2 mai 1864 pentru aplicarea reformelor binecunoscute, lovitura de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
chestiuni politice. Dovadă a imaginii bune pe care o avea în rândurile tinerilor români aflați la studii în capitala Franței, dar și a recunoașterii de către aceștia a contribuției la evenimentul din 11 februarie era manifestația de simpatie organizată, imediat după abdicare, printre alții de Eugen Stătescu, în fața hotelului unde era cazat. Pentru Brătianu, entuziasmul dura de această dată foarte puțin, pentru că din locul în care se afla simțea mai bine decât concetățenii săi din țară situația dificilă prin care trecea România
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
rezuma sub formula "Concordie și voință statornică". Optimismul care emana din scrisorile lui Brătianu se datora, în primul rând, convingerii sale că și de această dată România urma să fie sprijinită de împăratul Napoleon al III-lea285. Privind cu detașare la abdicarea fostului domnitor, I.C. Brătianu considera, după două săptămâni de la realizarea ei, că pentru națiunea română aceasta reprezenta ocazia dobândirii suveranității și a recâștigării vechilor drepturi 286. Revoluționarul de altădată aprecia momentul "11 februarie" nu doar ca un simplu act politic
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a unei indiferențe față de viața politică, sesizabilă la nivelul unor segmente importante din societatea românească 291, nefiind astfel necesară o intervenție militară precum cereau, imediat după 11 februarie, Rusia și Imperiul Otoman. Din acest motiv, la doar două zile de la abdicare, primul ministru Ion Ghica anunța pe consulul general al Belgiei la București, J. Poumay, dorința românilor de a avea în fruntea lor pe Filip de Flandra. Intuind opoziția pe care această propunere avea să o întâmpine la Bruxelles, diplomatul belgian
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
era edificator și dintr-o altă perspectivă. Puterile europene și Turcia vedeau în îndepărtarea lui Cuza un act revoluționar al cărui obiectiv principal nu putea fi decât obținerea independenței la un moment dat. Statele membre ale concernului european conștientizau că abdicarea de la 11 februarie putea fi doar începutul unui șir de acțiuni ce ar fi dus în final la o altă configurație politică a zonei. Din acest motiv se încerca de către state mai "raționale" precum Franța o calmare a spiritelor în
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
părea acum gata să răstoarne guvernul provizoriu pentru a-l înlocui cu o administrație condusă de el301. Guvernul nou format deranjase nu doar anumite interse interne, ci și pe unele ale marilor puteri datorită faptului că anulase contractele încheiate anterior abdicării lui Cuza, acțiune care provoca o mare nervozitate lui Green și Tillos pentru că mai ales guvernele pe care ei le reprezentau fuseseră afectate 302. Cunoscute fiind intențiile generalului Florescu, executivul român organizase o atentă supraveghere asupra lui și a lui
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în Parlamentul de la Londra, de către ministrul de finanțe englez 361. Îngrijorat de posibilitatea ca, prin evenimentele de la București, să fie afectată integritatea Imperiului Otoman și drepturile sale, executivul englez pleda în favoarea unei analize atente asupra oportunității menținerii statului român după abdicarea lui Cuza, invocând mai ales firmanul otoman din 1861, prin care se condiționa existența Unirii Principatelor pentru perioada vieții lui Cuza. Anglia își manifesta dorința ca Moldovei să i se ofere posibilitatea de a-și exprima liber opțiunea în privința continuității
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
fie înlăturat Alexandru Ioan Cuza contribuiau la amânarea înfăptuirii actului de la 11 februarie 1866. Noul regim politic era supus, încă din primele sale zile de existență, unor adevărate provocări. Prima dintre ele o reprezenta convingerea guvernelor europene în privința faptului că abdicarea "domnului unirii" nu trebuia interpretată ca un gest revoluționar ce ar fi putut contamina și popoarele din jur, el fiind mai degrabă un act care continua, la alt nivel, momentul de la 24 ianuarie 1859. Profitând de existența unor tensiuni în cadrul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
guvern format după 11 februarie, condus de Lascăr Catargiu, să identifice soluțiile necesare depășirii crizei economice și sociale în care se afla România. Pe un alt palier, dar la fel de acut se resimțea criza politică, una care nu lua sfârșit prin abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. Cunoscând starea de spirit existentă la nivelul populației din Moldova, una din preocupările celor implicați în îndepărtarea lui Cuza era, încă din momentul asocierii lor în cadrul grupării care a rămas în istorie cunoscută sub denumirea de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
unei adevărate simpatii a populației față de un lider politic sau altul. Încă de la începutul existenței sale, noul regim trata cu toată atenția mesajele primite din Moldova în general, din Iași în mod special. Îngrijorarea era oarecum explicabilă: destule zvonuri ulterioare abdicării acreditau ideea potrivit căreia moldovenii îl așteptau pe fostul șef al statului la graniță pentru a-l alege domn al Moldovei 458. Solicitarea formulată de prefect către primarul și consilierii locali din Iași pentru a participa împreună cu el la ceremoniile
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
La fel de categoric devenea acum și I. Heliade Rădulescu, ce reamintea de vechile angajamente luate la Islaz, când se optase pentru un prinț pământean pe cinci ani515. În tot acest timp, având imaginea completă asupra ecoului extern pe care-l produsese abdicarea lui Cuza și a consecințelor pe care le putea genera o greșită gestionare a situației apărute, I.C. Brătianu recomanda autorităților înlocuirea deputaților absenți de la ședințele Camerei 516 și arestarea "răzvrătitorilor"517. Toate acestea sunt sugestii care ne îndreptățesc să credem
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
nu dispăruseră cu totul 542. Un adevărat compliment la adresa moldovenilor putea fi considerată declarația pe care o rostea suveranul, la 1 mai același an la București, când afirma că datorită modului în care fusese primit "dincolo de Milcov" renunțase la ideea abdicării 543. Capitolul IV Problema evreiască în Principatele Române (1848-1866) Între voință politică și eșec social După depășirea tensiunilor provocate de mișcarea separatistă, o altă problemă care solicita o rezolvare de urgență apărea pe agenda celor care reprezentau regimul politic instalat
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de apartenența la confesiunea ortodoxă era expresia frustrărilor acumulate în societatea românească, dar contribuia în același timp la generarea altora și la apariția unor momente cel puțin delicate pentru un stat care dorea să facă parte din rândul monarhiilor europene. Abdicarea "domnului unirii" la 11 februarie 1866 și proclamarea lui Filip de Flandra ca domnitor al României generau în întreaga țară o serie de ample manifestări entuziaste 600 care trădau, dincolo de posibila implicare a autorităților locale în organizarea lor, un nivel
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Dezbaterile, reacționau și arătau că motivele pentru care se îndepărtaseră de fostul domnitor erau generate de percepeția lor asupra acestuia ca fiind un om politic corupt și tiranic 664. Abordarea pe care o avuseseră toți cei implicați în actul de abdicare de la 11 februarie crease un nivel de așteptare ridicat, și aceasta și datorită ipostazierii celor mai mulți dintre actorii implicați în rolul de oameni politici de a căror prezență în prima linie depindea chiar evoluția viitoare a întregii societăți românești 665. Nedorind
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
tuturor că și moldovenii, deși fuseseră mai apropiați de fostul domnitor, înțelegeau pericolul pe care îl reprezenta în viziunea celor dintâi păstrarea la tron a lui Al.I. Cuza. Pentru liberali, tot ce se întâmpla în zilele ce au urmat abdicării lui Cuza avea o explicație rațională. Actul de la 10/11 februarie era o nouă acțiune revoluționară plasată în continuarea celei începute la 1821 și continuată cu 1848667. Cu toate acestea, I.C. Brătianu dar și C.A. Rosetti, adică cei care
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
mai moderate pe scena politică românească a momentului 669. În tot acest timp, din Moldova soseau informații, publicate cu rapiditate în Monitorul Oficial și Românul, despre existența și în această parte a țării a unui număr important de susținători ai abdicării lui Cuza. Exista în felul acesta șansa ca numărul celor care puteau interpreta actul din 11 februarie 1866 ca expresie a voinței doar a unui grup de oameni politici din București să fie unul restrâns. Ziarul liberalilor, Românul, remarca cu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
faptul că destule grupări politice depuneau eforturi consistente pentru a explica simpatizanților proprii (dar nu numai lor) că Alexandru Ioan Cuza săvârșise câteva greșeli politice, impardonabile din punctul lor de vedere care îi determinaseră să se unească pentru a provoca abdicarea lui. Ceea ce devenea foarte important în acest moment era convingerea alegătorilor în privința faptului că îndepărtarea lui Cuza nu avusese drept obiectiv accederea unora sau altora în diferite structuri de putere, motiv pentru care cel puțin liberalii încercau să arate că
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
care beneficiaseră ca urmare a originii lor și care le permiseseră să joace rolul de revoluționari în spațiul public. Pornind de aici putem înțelege că nu doar acceptarea reformelor în egală măsură chiar dacă în trepte diferite îi apropia pe actorii abdicării lui Cuza, ci și originea socială asemănătoare a celor mai mulți dintre ei685. Toate acestea le-au permis ca, în ciuda desființării în perioada 1848-1866 a privilegiilor moștenite, să supraviețuiască și să devină, datorită mecanismelor politice permise de modernitate, a renunțării la privilegii
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a unei constituții moderne. Pentru simpatizanții și susținătorii lui I.C. Brătianu și C.A. Rosetti, realizarea unui pact fundamental pe baza unor principii liberale și continuarea reformelor inițiate în timpul domniei lui Cuza deveneau ținte prioritare ale acțiunilor politice desfășurate după abdicarea fostului domnitor. Printre reformele preconizate a fi puse în aplicare se aflau reforma electorală cu vot universal, organizarea rapidă a puterii militare, desființarea Senatului, descentralizarea administrativă și reducerea atribuțiilor puterii guvernamentale, simplificarea impozitelor, reducerea cheltuielilor, răspunderea tuturor funcționarilor și dreptul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
bariere comunicaționale între el și restul monarhilor europeni contribuiau din plin la scurtarea mandatului său. Existența unei raportări negative la adresa "domnului unirii" la 1865 și 1866 fusese generată și de o puternică criză economică, fapt care făcea ca, în momentul abdicării, să nu existe practic o acțiune de solidaritate cu acela în care fuseseră investite numeroase speranțe la 1859. Indecizia concernului european de a avea o reacție comună în raport cu abdicarea lui Al.I. Cuza și convingerea lui Carol I de a
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de o puternică criză economică, fapt care făcea ca, în momentul abdicării, să nu existe practic o acțiune de solidaritate cu acela în care fuseseră investite numeroase speranțe la 1859. Indecizia concernului european de a avea o reacție comună în raport cu abdicarea lui Al.I. Cuza și convingerea lui Carol I de a prelua tronul Principatelor Române erau considerate de către liderii politici de la București contexte favorabile pentru neabaterea câtuși de puțin de la planul lor, potrivit căruia sosise vremea ca și România să
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
vol. VII. Popescu, Candiano, Al., Amintiri din viața-mi, vol. I, București, Editura Universul, 1944. Popescu, I.M., Originile politice și juridice ale liberalismului la români, București, Analele Universității București, Secția Sociologie, Anul 21, 1972. Radu, Vasile, I., "Implicațiile militare ale abdicării lui Al.I. Cuza oglindite în documente de arhivă", în Revista Arhivelor, Anul LXVI, vol. I, nr. 1, 1989. Rădulescu-Zoner, Șerban, Cliveti, Gheorghe, Onișoru, Gheorghe, Șandru, Dumitru, Stan, Apostol, Istoria Partidului Național Liberal, București, Editura All, 2000. Răutu, Constantin, I. C
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Dumitru Ivănescu, în lucrarea Alexandru Ioan Cuza în conștiința posterității, Iași, Editura Junimea, 2001, se raportează la actul de la 11 februarie ca la o altă etapă a proiectului de la 1857, iar Gheorghe Cliveti în România și crizele internaționale 1853-1913 consideră abdicarea lui Cuza ca o nouă aplicare a politicii faptului împlinit, Grigore Chiriță, în mai multe articole publicate în Revista de Istorie, din care l-am aminti aici pe cel intitulat Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă, tom 29, nr.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
rivalități politice sau un rezultat al unor conflicte între diverse grupări sociale, ci mai degrabă ca expresie a voinței unei mari părți a clasei politice românești de a trece la o nouă etapă. Nici pentru Iorga mai "apropiat" de eveniment, abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza nu apărea altceva decât ca "un act de urâtă trădare", în Istoria românilor, vol. IX, Unificatorii, București, Biblioteca Academiei Române, 1938, p. 393. 274 D.A. Sturdza, "Însemnătatea europeană a realizării definitive a dorințelor rostite de divanurile ad-hoc
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pp. 321, 328. 300 D.A. Sturdza, Domnia Regelui Carol I. Fapte. Cuvântări. Documente, 1866-1876, tom I, București, Editura Academiei, 1906, p. 9; Monitorul Oficial, 3 februarie, p. 219. 301 Constantin Răutu, op. cit., p. 8; Radu I. Vasile, "Implicațiile militare ale abdicării lui Al.I. Cuza oglindite în documente de arhivă", în Revista Arhivelor, anul LXVI, vol. I, nr. 1, 1989, p. 35; V. Russu, Viața politică în România (1866-1871). De la domnia pământeană la prințul străin, Iași, Editura Universității "Al.I. Cuza
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]