1,587 matches
-
pomenire lor și la tot neamul lor, fiind paroh popa Ion și dascăl Vasilie frați fiind. Zugrav Ban Vasilie Porfirie de la Feisa, Sfârșit-au și lui Dumnezeu Laudă - 1789"" Aspectul bisericii era determinat de către forma planului. Acesta era dreptunghiular, cu absida altarului poligonală, cu cinci laturi, decroșată. Biserica nu avea turn-clopotniță amplasat peste acoperiș ci doar o clopotniță detașată. Această clopotniță a fost mutată, din vechea locație de pe "dealul bisericii", în centrul satului alături de cea de-a doua biserică de lemn
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]
-
vechea locație de pe "dealul bisericii", în centrul satului alături de cea de-a doua biserică de lemn a satului, biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail. Dimensiunile bisericii: lățimea - 4,3 m, lungimea pronaosului și naosului - 7,68 m, iar a laturilor absidei: 2,2 m ("laturile de nord și sud"), respectiv 1,09 m, 1,20 m și 2,1 m - relevă un edificiu de dimensiuni medii spre mici. Pereții naosului și pronaosului erau realizați din lemn de stejar în timp ce pereții absidei
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]
-
absidei: 2,2 m ("laturile de nord și sud"), respectiv 1,09 m, 1,20 m și 2,1 m - relevă un edificiu de dimensiuni medii spre mici. Pereții naosului și pronaosului erau realizați din lemn de stejar în timp ce pereții absidei erau făcuți din lemn de brad. Spațiul interior, împărțit după rigorile cultului, era acoperit de o boltă semicilindrică comună. Pictura interioară, realizată după tradiția scolii de la Feisa a împodobit întreaga biserică. Din programul iconografic ce se putea identifica înaintea dispariției
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]
-
cauzate de trăsnete, prin care se infiltrează apa în interiorul său, în zona turlei naosului și deasupra altarului. Prin găurile din streașină, intră ciori în podul bisericii. În primul deceniu al secolului al XXI-lea a apărut o fisură în axul absidei altarului, de sus până jos, care amenință dislocarea zidurilor. Ca urmare a infiltrațiilor apei de ploaie, tencuiala din interiorul bisericii se macină. S-a înaintat un memoriu la Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Suceava prin care s-
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
din Ocoliș. După 1989 comunitatea greco-catolică nu s-a refăcut, iar biserica uniților construită la 1910 a rămas pustie. Construită din lemn de stejar, biserica este alcătuită, sub aspectul planimetriei, dintr-un naos și pronaos dreptunghilar la care se adaugă absida altarului, decroșată cu cinci laturi. În partea de vest, biserica are un pridvor. Interiorul este acoperit cu o boltă semicilindrică în naos, iar pronaosul este tăvănit. Biserica a suferit mai multe renovări, fiind acoperită inițial cu șindrilă, apoi cu țiglă
Biserica de lemn din Cacova Ierii () [Corola-website/Science/315254_a_316583]
-
o parte a construcției, respectiv corpul principal (“butea”) ar data de la mijlocul secolului al XVI-lea (1558). Oricum, înfățișarea bisericii este deosebită față de toate celelalte, prezentând o poală de acoperiș, care acoperă târnațul de pe latura de sud, se oprește în dreptul absidei și se desfășoară și pe fațadele de nord-vest. O asemenea conformație a acoperișului se întâlnește la biserica din Domin, pe valea Someșului. Absida pătrată decroșată este acoperită cu un tavan de fel ca pronaosul, naosul având o boltă semicilindrică cu
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
toate celelalte, prezentând o poală de acoperiș, care acoperă târnațul de pe latura de sud, se oprește în dreptul absidei și se desfășoară și pe fațadele de nord-vest. O asemenea conformație a acoperișului se întâlnește la biserica din Domin, pe valea Someșului. Absida pătrată decroșată este acoperită cu un tavan de fel ca pronaosul, naosul având o boltă semicilindrică cu nașterea pe grinzi longitudinale, așezate în consolă pe pereții din bârne de stejar. Prispa este un volum de accent, cu cinci stâlpi ciopliți
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
există în naos și foarte redus in pronaos, se poate crede că zugrav a fost Ioan Pop din Românași, același care a pictat la Borza, la Păușa, la Brusturi. De altfel, satul său de naștere era foarte aproape de Racâș. În absida altarului de află friza Ierarhilor plasată pe pereții de sud-est, iar scena Nașterii lui Isus, pe peretele de nord. Suprafața destinată nu era mare, dar compoziția cuprinde toate personajele și ipostazele recomandate de erminie. Maica Domnului se află în centrul
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
Ierarhii și Proorocii, înfățișați în arcade primii și in medalioane rotunde, ceilalți, arată toate însemnele, cu detalii de modelare a figurilor, mâinilor, veșmintelor. Tavanul este decorat cu un motiv vegetal bogat, care închide Sfânta Troiță în centru. Ansamblul pictural al absidei se completează pe peretele vestic, deasupra golurilor de uși, cu scena Jertfei lui Isaac, zugrăvită de asemenea cu puțină culoare și mult desen. Naosul desfășoară spațiul cel mai generos pentru decorul mural. Bolta cuprinde în ax o compoziție decorativă, pe
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
a Arhiepiscopiei de Praga. Construcția actuală, în stil gotic, a început în anul 1344 la inițiativa împăratului Carol al IV-lea, pe locul unei bazilici romanice cu trei nave, ale cărei ziduri au fost parțial integrate în noua clădire, precum absida de sud, cu mormântul sfântului Venceslau (în ). Până în 1997 catedrala a fost dedicată numai Sfântului Vitus și este încă frecvent numită doar Catedrala Sf. Vitus. Aceasta catedrală este un excelent exemplu de arhitectură gotică și este cea mai mare și
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
cu trei nave, cu două coruri și o pereche de turnuri legate de transeptul vestic. Proiectarea catedralei s-a realizat potrivit arhitecturii romanice din Sfântul Imperiu Roman, vizibilă mai ales la biserica abației din Hildesheim și la domul din Speyer. Absida sudică a rotondei a fost încorporată în partea de est a transeptului noii biserici pentru că a adăpostit mormântul Sfântului Venceslau, care a devenit patronul spiritual al prinților cehi. O reședință episcopală a fost construită, de asemenea, la sud de biserica
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
al sfântului Venceslau. Primul meșter constructor a fost francezul Matthias din Arras, desemnat de la palatul papal din Avignon. Matthias a proiectat structura de ansamblu a clădirii în stil gotic francez: o bazilică cu trei nave, cu un transept scurt, o absidă în formă de decagon cu ambulatoriu și capele dispuse în formă de raze. Cu toate acestea, el a construit doar partea estică a corului: arcadele și ambulatoriul. Structura verticală în stil gotic francez târziu se observă și astăzi în aspectul
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
pezentate publicului doar o dată la fiecare (circa) opt ani. În următoarele secole catedrala a rămas doar pe jumătate terminată. Ea era construită până la turnul mare și un transept, care a fost închis de un perete provizoriu. În locul navei cu trei abside care urma a fi construită se afla o clădire cu acoperiș din lemn, iar slujbele religioase aveau loc acolo. Mai multe încercări de a continua lucrările la catedrală au fost lipsite în mare parte de succes. În a doua jumătate
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
după domnia regelui Geza al II-lea, adică după 1162, ca ""alii Flandrenses"", în ultimul sfert al secolului XII) au găsit pe promontoriul din nord-estul comunei actuale o mică capelă. Aceasta era construită din calcar alb-verzui, avea formă rectangulară, cu absidă semicirculară spre răsărit, iar unicele podoabe erau pietrele cubice ecarisate ce formau colțurile sălii și începutul absidei, o arcadă semicirculară a intrării sudice. Sala avea un tavan plat, absida o semicalotă (lungimea capelei era de 13,5 m, a sălii
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
secolului XII) au găsit pe promontoriul din nord-estul comunei actuale o mică capelă. Aceasta era construită din calcar alb-verzui, avea formă rectangulară, cu absidă semicirculară spre răsărit, iar unicele podoabe erau pietrele cubice ecarisate ce formau colțurile sălii și începutul absidei, o arcadă semicirculară a intrării sudice. Sala avea un tavan plat, absida o semicalotă (lungimea capelei era de 13,5 m, a sălii de 9,80 m, lățimea sălii în vest de 7,8 m și în est de 8
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
capelă. Aceasta era construită din calcar alb-verzui, avea formă rectangulară, cu absidă semicirculară spre răsărit, iar unicele podoabe erau pietrele cubice ecarisate ce formau colțurile sălii și începutul absidei, o arcadă semicirculară a intrării sudice. Sala avea un tavan plat, absida o semicalotă (lungimea capelei era de 13,5 m, a sălii de 9,80 m, lățimea sălii în vest de 7,8 m și în est de 8 m). După piesele descoperite în mormintele dinăuntrul și din afara capelei, monede și
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
-se probabil familia de greavi, aflăm din trei documente că un magister Akus dorește să cumpere satul, ceea ce nu s-a întâmplat. Cetatea trece, în secolul XIV, în posesia obștii, care modifică mai întâi partea estică a capelei, demolând convexitatea absidei și construind, în prelungirea pereților laterali ai acesteia, un cor devenit trapezoidal, închis în est, cu absidă semicirculară sprijinită de șapte contraforturi. Pe latura nordică a sălii, sacristia s-a construit înainte de modificarea corului, căci daca s-ar fi construit
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
ceea ce nu s-a întâmplat. Cetatea trece, în secolul XIV, în posesia obștii, care modifică mai întâi partea estică a capelei, demolând convexitatea absidei și construind, în prelungirea pereților laterali ai acesteia, un cor devenit trapezoidal, închis în est, cu absidă semicirculară sprijinită de șapte contraforturi. Pe latura nordică a sălii, sacristia s-a construit înainte de modificarea corului, căci daca s-ar fi construit după ridicarea noului cor ar fi fost adosată acestuia și nu sălii. De altfel, sacristia veche, divizată
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
de sud. Concomitent, s-a demolat și catul de apărare de deasupra corului, așezându-se acoperișul direct peste arcadele de apărare. Forma semicirculară a arcului triumfal s-a dovedit a nu fi romanica; el a fost înălțat pe colțurile vechii abside a capelei, arcul propriu-zis fiind din cărămidă și datând din secolul XVIII. Tot atunci s-a construit noua sacristie pe latura de nord a corului între două contraforturi. De aceste transformări amintește o inscripție de pe arcul triumfal indicând anul 1743
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
de nord a corului între două contraforturi. De aceste transformări amintește o inscripție de pe arcul triumfal indicând anul 1743. Ferestrele actuale ale corului au fost transformate, dar la cercetarea pereților s-au găsit urme ale unei ferestre romanice în estul absidei, iar ale uneia în arc frânt pe latura de sud, ambele datând din timpul transformării gotice a corului. Mari fragmente de fresce au fost descoperite, dar pictura a fost parțial distrusă la înălțarea corului. Peretele de nord al sălii ce
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
fost parțial distrusă la înălțarea corului. Peretele de nord al sălii ce nu are ferestre a fost de asemenea împodobit cu pictură, căreia i s-au suprapus câteva inscripții. Nișa din peretele de sud al corului a rămas de la vechea absidă a capelei, ea fiind boltită cu o arcadă din piatră (largă de 38 cm), intradosul ei fiind străbătut în centru de un ciubuc de piatră. Strane cu picturi fitomorfe gotice și renascentiste, datate 1694, sunt așezate de-a lungul peretelui
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
descrie biserica din punct de vedere arhitectonic. Lecomte du Noüy constata că, spre deosebire de Biserica „Sf. Trei Ierarhi” care impresionează prin bogăția, profunzimea și diversitatea ornamentațiilor exterioare, Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” se remarcă prin simplitatea construcției. Biserica avea plan treflat, cu abside semicirculare și cu pronaos supralărgit. Deasupra naosului se afla o turlă octogonală cu acoperiș țuguiat, așezată pe o bază octogonală. Zidul era susținut de contraforturi înalte în dreptul proscomidiarului și al veșmântarului. Pe absidele laterale se aflau arcade oarbe. Fațada bisericii
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
simplitatea construcției. Biserica avea plan treflat, cu abside semicirculare și cu pronaos supralărgit. Deasupra naosului se afla o turlă octogonală cu acoperiș țuguiat, așezată pe o bază octogonală. Zidul era susținut de contraforturi înalte în dreptul proscomidiarului și al veșmântarului. Pe absidele laterale se aflau arcade oarbe. Fațada bisericii ștefaniene era înconjurată deasupra ferestrelor de două rânduri de ocnițe, cele de jos fiind mai mari, iar cele de sus mai mici și mai numeroase. În interior, biserica este compartimentată în pronaos, naos
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
după edificarea actualei biserici, lăsându-și semnătura în proscomidie: Pomeni gospodi Popa Toma și soțu dumisale Marie: Marie, Oană, Găvrilă, Ilie, Marie, Onu, Marie; 1774, noiemvrie 18 zile. Inscripția de deasupra ușilor împărătești, menționată anterior, este de aceeași mână. În absida altarului astăzi abia mai pot fi deslușite urmele unei reprezentări ample a Sfintei Treimi și scena Punerii în mormânt, la proscomidie. În naos, în registrul median, sus pe boltă, trei tablouri dintre cele mai bine păstrate, Cel Bătrân de Zile
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
de meșteri din Idieciu, o localitate din apropiere și datează probabil din secolul al XVIII-lea. Construcția are un caracter arhaic. Planul derivă direct din casa de lemn țărănească, altarul fiind în continuarea pereților dreptunghiului format de naos și pronaos. Absida este construită din patru laturi, formând o muchie în centru și trădând intenția de a fi rotunjită, element mai rar întâlnit la construcțiile de lemn. Intrarea se face pe latura de sud în pronaosul tăvănit și care a fost despărțit
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]