881 matches
-
urmare a narațiunii. Ea nu dă verdicte, nu pune etichete, nu impune legi. "Gândește cât vrei de eronat, dar ține-o pentru tine", cere ea. "E de neiertat să distrugi imaginea cuiva despre sine de dragul adevărului ori al unei alte abstracțiuni." Realul izvorul literaturii e un ocean de adevăruri contradictorii. Dreptatea și nedreptatea sunt interschimbabile, în final. Iată punctul unde inteligența vie a autoarei frizează patologicul, nebunia. La finalul oricăruia dintre romanele ei, lectorul caută certitudini și se înneacă în întrebări
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și ce? Spune-ne ceva ce nu știm, arată-ne lucruile într-o lumină nouă. E așa de ușor să scrii fără substanță, fără formă. LV. Cum arată pentru tine lectorul ideal? Ce aștepți de la el? FS. Uneori e o abstracțiune, alteori e cineva concret. Mă gândesc la cineva anume când scriu, cineva căruia îi voi da manuscrisul. Lectorul ideal? E ca și cum mi s-ar cere să-l închipui pe Dumnezeu: cineva care mă înțelege total, o inteligență atentă la fiecare
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de gândire și refuzul înrolării într-o grupare politică sau alta. Ambele ideologii sunt alcătuite din vorbe goale, iar atunci când interesele personale o cer, politicienii nu pregetă a trece dintr-un partid în altul: "Conservatorism și liberalism reprezentau pentru Eminescu abstracțiuni sortite dispariției într-o viitoare organizare a societății românești"297. g. Politica externă. Paginile de cronică a politicii externe completează tabloul tematic al publicisticii eminesciene, oferind cititorilor o imagine complexă asupra realităților politice, istorice și economice ale celei de-a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care o ocupă față de elementul substituit, distingem între substitute anaforice și substitute cataforice. Relațiile de tip anaforic presupun reluarea printr-un substitut a unui antecedent: " Sentimentul de naționalitate al poporului român e prea viu pentru ca guvernul lui să poată face abstracțiune de dânsul"365; relațiile de tip cataforic vizează anticiparea elementului substituit prin pro-forme: "Considerația care ni se impune chiar de la început este că actele noastre cari vor avea de obiect realizarea stipulațiunilor Tratatului sunt acte ce le vom face de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
gândirea germană, disocierea operată în noțiunea globală de civilizație e urmată de o a doua disociere, care constă din desfacerea conceptului de cultură din vagul universalist și așezarea lui pe temelia concretă a etnicului. Cultura ca unitate universală e o abstracțiune teoretică tot așa cum e umanitatea, în realitatea concretă există culturi felurite precum există neamuri felurite. Mai înainte ca etnologia să ne demonstreze acest adevăr, în lumina căruia se topește frumoasa iluzie a universalității culturii și civilizației, romanticii germani au operat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
FURIA, IUBIREA, FERICIREA ș.a.). 1.3.1.2. În schimb, clasa idiomatică reprezintă o configurație paradigmatică caracterizată prin prezența unui culturem comun, care își asumă diverse sensuri idiomatice, în funcție de celelalte cultureme co-ocurente. Spre deosebire de câmpul idiomatic, al cărui nucleu este o abstracțiune, clasa idiomatică se organizează, de regulă, în jurul unui culturem cât mai "concret" (nume de animale și/sau de plante, părți ale corpului etc.), care face obiectul unor "caracterizări" diverse. 1.3.2. Trecând la cealaltă axă configurativă, e de remarcat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Biserică și națiune, mai ales în contextul în care este ocolită, în mod voit, realitatea. Filosoful român nu contesta contribuția Bisericii din trecut la menținerea statului și a națiunii; aceste formule erau valide în măsura în care Biserică; stat; națiune nu erau simple abstracțiuni, ci "puncte de vedere asupra realității care este una și care închide în ea statul, națiunea și Biserica într-o unitate organică indisolubilă"5. Mentalitatea modernă a aplicat realității metoda științifică a conceptelor, începând "să confunde diversele aspecte ale realității
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
al ideologiei conservatoare europene, un consecvent practicant al unei modernități înțelepte. "Principiile sale postulau creșterea organică, schimbarea treptată, respectul față de religie, familie și instituțiile tradiționale. A avut, probabil, cea mai mare influență în proclamarea superiorității obiceiurilor și valorilor nescrise în fața abstracțiunilor și raționalității rigide" (V.N.). În Reflecții asupra revoluției din Franța, principala lucrare a fondatorului gîndirii conservatoare, citim o laudatio adusă prejudecății și înțelepciunii ascunse în ea: Este mai înțelept să perpetueze prejudecata, cu ceea ce are rațional în ea, decît să
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
au trebuit să internalizeze conceptul unei divinități destul de abstracte, cel puțin în comparație cu multiplicitatea animist-panteistă a religiilor tradiționale pe care o găsim în Grecia și Roma Antică, în Africa și, practic, în tot restul lumii. Un astfel de concept radical al abstracțiunii divine a încurajat, poate chiar a declanșat, un mod de gîndire bazat pe abstracțiune. Inevitabil, a implicat și alte categorii la fel de importante. Astfel, individul, persoana, a constituit ocazional un factor lucrativ în alte culturi, însă numai puternica afirmare dogmatică a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a religiilor tradiționale pe care o găsim în Grecia și Roma Antică, în Africa și, practic, în tot restul lumii. Un astfel de concept radical al abstracțiunii divine a încurajat, poate chiar a declanșat, un mod de gîndire bazat pe abstracțiune. Inevitabil, a implicat și alte categorii la fel de importante. Astfel, individul, persoana, a constituit ocazional un factor lucrativ în alte culturi, însă numai puternica afirmare dogmatică a sufletului individual, a dramei mîntuirii și luptelor sale, înfăptuită de gîndirea iudeo- creștină, a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
negocierilor. Conștient de relativa dificultate a stăpînirii științelor economice, explică și cauza acestui fenomen: "Așa-numita ariditate a materiilor economice și financiare constă în împrejurarea că chestiunile se tratează nu ca prin viu grai și în mod intuitiv, ci întrebuințîndu-se abstracțiuni subtilizate, al căror corelat material, al căror trup oarecum, nu se pune în evidență pentru înțelegerea cititorului. Acesta e deci amăgit de perspectivele splendide care par a reieși din abstracțiile pe hîrtie și scapă din vedere principiul suprem că orice
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o logică și o estetică. Sentiment, încă o dată, de întemeietor, hărăzit să devină model. Poezia nevoită să exprime asemenea trebuințe este, fatalmente, didactică și sentențioasă, fără contact cu obiectele materiale. Programatică la acest prim nivel, ea se silește să îndoaie abstracțiunile și să le dea un ritm care să izbească mai plăcut urechea și să fie mai ușor de reținut". În ce privește lirica propriu-zisă, una de natură erotică, este desuet medievală, în siajul trubadurilor. "Complexul Ienăchiță Văcărescu are, astfel un dublu registru
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
prin îmbogățirea unei limbi capabile să exprime toate subtilitățile" (E.S.). Din nefericire, această imensă voință creatoare nu-i servită de o retorică lirică pe măsură. "Poemul este adesea, consemnează autorul Sfidării retoricii, un discurs în sens didactic, o demonstrație cu abstracțiuni. Metaforele sînt puține și fără strălucire". Ca la mai toți poeții din prima jumătate a secolului al XIX-lea, realitatea, paradigma literaturii opacizează realitatea propriu-zisă, o filtrează și o încremenește în modele preexistente, cum constată, punctual, profesorul Universității bucureștene: "1
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cosmosului, cum n-are nici simțul elementelor. Imaginația lui nu coboară decît rar și superficial în lumea concretului, fapt curios la un spirit care vrea săi îndrepte răul social. Poemul este, de regulă, o lungă demonstrație, o acumulare orizontală de abstracțiuni întărite cu alte abstracțiuni. Poemul este deliberat ținut aproape de pămînt ("Astfel de nalte sujeturi pentru muza mea nu sînt/ Pîn-a nu zbura în ceruri, ea se cearcă pe pămînt"), într-un mers lin, la pas, în ritmul și cu spiritul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nici simțul elementelor. Imaginația lui nu coboară decît rar și superficial în lumea concretului, fapt curios la un spirit care vrea săi îndrepte răul social. Poemul este, de regulă, o lungă demonstrație, o acumulare orizontală de abstracțiuni întărite cu alte abstracțiuni. Poemul este deliberat ținut aproape de pămînt ("Astfel de nalte sujeturi pentru muza mea nu sînt/ Pîn-a nu zbura în ceruri, ea se cearcă pe pămînt"), într-un mers lin, la pas, în ritmul și cu spiritul de circumspecție al unei
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Bergson, într-un singur fel - "brisant leș cadres du langage" [sfărmând cadrele limbajului]50 - , alterând radical convențiile ce îl îngrădesc. Următoarele gânduri barbiene pare să fi ecoul, destul de apropiat, al acestor observații: Realitatea în matematicele pure o constituie lumea conceptelor (abstracțiuni ale unor date directe ale experienței). Deci tratarea realistă a acestei naturi secunde, cogitale, [s.n.] o constituie nu dezvoltările algoritmice (calculatoare), ci combinarea logică a axiomelor. Tot ce se interpune între subiectul raționant și "datum"-ul noțiunilor, tulbură oglindirea lor
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
parțial diferite lumi, precizându-și temele prin traducerea lor în alte tipuri de limbaj. *2 Amândouă aceste aspecte constituie 246 caracteristici, diferențe, ale literaturii, prin oare ea se deosebește de limbajul științific, în loc de a aspira la crearea unui sistem de abstracțiuni exprimat consecvent printr-un sistem de monosemne, poezia creează un sistam de cuvinte unic, nerepetabil, fiecare cuvânt reprezentând în același timp și un obiect și un semn și fiind folosit într-un mod care nu poate îi anticipat de nici un
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
concepții pare să fie ideea (probabil corectă) că atunci când unele deprinderi de viață vechi, adânc înrădăcinate, bine închegate (ritualuri cu miturile lor corespunzătoare) sânt distruse de "modernism", mulți oameni (sau toți) sunt sărăciți sufletește ; deoarece nu pot trăi numai cu abstracțiuni, oamenii trebuie să-și umple golul spiritual cu mituiri simple, improvizate, fragmentare (imagini a ceea ce ar putea fi sau ar trebui să fie). Când scriitorul vorbește despre necesitatea mitului, înseamnă că simte nevoia de a comunica cu societatea în care
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
decât în ale poeților, în aceste metafore elementele anorganice sânt tratate simbolic ; nu ca simple noțiuni sau analogii noționale, ci ca reprezentări care sânt și prezentări. Metafora magică este privită în spiritul istoricului de artă Wilhelm Worringer, ca fiind o "abstracțiune" din lumea naturii. 271 Worringer a studiat arta Egiptului, Bizanțului și Persiei, arte care reduc natura organică, inclusiv omul, la forme liniar-geometrice, și adesea părăsesc cu totul lumea organică pentru a trece într-o lume a liniilor, formelor și culorilor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
este capacitatea de a crea reprezentări noi pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior cu o evidentă specificitate vizual-motorie. Abstractizarea este posibilă și în cazul existenței numai a limbajului gestual;dar, gândirea copilului surd are un conținut, în general, concret. Abstracțiunile devin mai accesibile treptat în procesul demutizării. La copii surzi nedemutizați gândirea operează cu simboluri iconice (imagini generalizate sau reprezentări) iar la cei demutizați, mai ales la vârsta mică, cu simboluri verbale saturate de vizualizare. Realizarea operațiilor logice (analiza și
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
de grupare, asociere a obiectelor în perechi; - abilitatea de sesizare a schimbărilor ce survin într-o cantitate. Noțiunea de mulțime joacă un rol unificator al conceptelor matematice, iar numărul apare ca o proprietate numerică a mulțimii. Numărul și numerația reprezintă abstracțiuni care se formează pe baza analizei proprietăților spațiale ale obiectelor și clasificărilor. Fundamentale în formarea numerelor sunt operațiile de: - clasificare = în grupe omogene și neomogene; = compararea grupelor de obiecte; = stabilirea corespondențelor și deosebirilor. - seriere. Cunoașterea și înțelegerea procesului de formare
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
unitatea internă prin care stilurile i se împacă, afirmă în cele din urmă un copleșitor sincretism religios, în expresie arhitecturală, al aspirației către divinitate." În Mihai Ralea, spirit viu, febril, asociativ disociativ, Vladimir Streinu vede fie un "Don Juan al abstracțiunilor" , fie un spontan, "un produs natural." Despre Tudor Vianu: "Ceea ce-i particulariza gândirea era prin urmare mișcarea, cu frecvență de act reflex, de a extrage din fenomenele observate legea, adică îndreptățirea lor la existență." Altfel spus, criticul apreciază rigoarea rațională
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
la răspîntie, o instanță de la care survin așa-numitele idei-forță (idéo-motrice) și, mai mult decît atît, ideile cu adevărat reprezentative. Măștile identității Cîte atribute însă nu au fost incluse într-un fel de zestre a intelectualului. Identificat cu gustul pentru abstracțiune și considerat un fel de pariu pentru ceea ce e situat dincolo de nebunie, intelectualul a fost declarat un maestru al dezamăgirii, un Don Quijote care înfruntă "marea neagră a ocultismului" sau un personaj care luptă împotriva dictaturii opiniei, a religiei majorității 165
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
poporul nostru?". Răspunsul a depășit așteptările: "știu eu!", se anunță în sfârșit un copil, "poporul nostru se numește Partidul Comunist Român". Credea că numele partidului îl poate feri de orice greșeală. Copiii înțeleg altfel lumea și cuvintele. Ei nu gustă abstracțiunile la fel ca adulții, cu atât mai puțin cele ideologice. Cu alt prilej, la un exercițiu de gramatică în care se cerea exemplificarea sensului figurat, un copil a emis cu seninătate afirmația: "Partidului Comunist Român i-a sunat ceasul". Profesoara
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
prinzi un intelectual în mrejele otrăvit al cuvântului. Pentru că iubește pasionat cărțile, e tentat să atribuie vieții imaginea livrescă, deformând-o poate inconștient. Sacrificiul de sine este o idee nobilă dar pusă în slujba unor oameni concreți, nu în numele unei abstracțiuni. Intelectualul care și-a plantat în minte idei preconcepute, se adaptează greu la o realitate dură, cumplită. E inadecvat, ridicol chiar. Și el știe asta. Drama lui este cu atât mai intensă cu cât analizează mai atent nuanțele. Respingerile sale
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]