874 matches
-
cel mai sacru, fondat În 646 de un călugăr ce a studiat În China, adăpostind În cele 50 de clădiri, 200 de călugări). Munții pitici Își ridicau cu sfială, parcă, piscurile lor viorii În văpaia de aur a soarelui Înflăcărat; aburi ușori și străvezii, 725 Templele: Bulguk-sa, situat pe țărmul mării la 750 m altitudine (secolul al VI-lea), cel mai renumit templu din țară; Kirimsa, secolul al VII-lea și la Seokguran, secolul al VIII-lea, templu rupestru, din apropierea vechii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
îmbrăcate, utilitar, pentru eveniment. E un rând aproape 100% urban. Prea puțini oameni din mediul rural se află de fapt în acest moment în mănăstire. De fapt, atmosfera este perfectă în acest moment, idilică chiar : a răsărit soarele, este călduț, aburi se ridică din pajiștea din jur, oamenii sunt calmi și relaxați, știu că-și vor atinge scopul ultim : închinarea la mormânt. Doar că se avansează mai greu decât am prevăzut inițial : „calupurile” pelerine sunt foarte mici, la fel și distanțele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
i-a spus să cânte aria din opera Evreica. Și eu am zis: „Ia, ce cult e omul, știe de Halevy”. Și săraca a Început să cânte, dar nu s-a auzit nici un cuvânt. Era o iarnă Îngrozitoare, numai ieșeau aburi din gură - o chinuia. El s-a băgat În baracă și doamna cânta. Când s-a plictisit a spus „Gata!” și a dirijat ca toată lumea să cânte - erau multe, le știu pe toate. Mergea să controleze cine cântă și cine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ciupercilor și mi-am oferit adevărate ospețe cu ciuperci, din cele mari, elastice, negre, nu butonii ăia rotunzi fără nici un gust. Au apărut și dovleci prin prăvălii, și de pe acum se simte aroma familiară a iernii londoneze, cu după-amiezele întunecate, aburite de ceață cu scânteierile și emoțiile Crăciunului. Și oricât aș fi de nefericit, nu mă pot împiedica să nu răspund automat acestor stimuli, așa cum, desigur, făceam și în trecut, în alte toamne când eram nefericit. De când am scris rândurile acelea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
la care toate materialele | | | | pe bază de cereale, miez de |folosite trebuie încadrate la alta | | | | palmier, porumb |poziție decât cea a produsului. | | | | | | | | |- Alte fructe și nuci preparate|Fabricare la care: | | | | altfel decât prin fierbere în|- toate materialele folosite trebuie să| | | | aburi și apa, fără conținut | fie încadrate la o poziție tarifara | | | | de zahăr, congelate | diferită de cea a produsului; | | | | |- valoarea oricăror materiale de la | | | | | Capitolul 17 folosite nu trebuie să | | | | | depășească 30% din prețul de uzina al| | | | | produsului | | | | | | | | 2009 |Sucuri de fructe
ANEXA din 29 aprilie 1997 privind lista produselor la care se face referire în Articolul 3 (2) al acordului de comerţ liber dintre România şi Republica Turcia, semnat la Ankara la 29 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134567_a_135896]
-
Mi-am trăit viața ca un somnambul.” (O. Paler, Viața..., 140) sau poate fi prezentată ca ireală, descrisă printr-o comparație ipotetică: „Aceste vorbe erau ale ei, izvorâte dintr-o veche dorință, și, repetându-le în gând, ochii i se aburiră ca de lacrimi.” (M. Sadoveanu, X, 515) Această diversitate de perspective semantice, din care se descrie desfășurarea acțiunii verbale sau o însușire, nominală sau verbală, determină constituirea mai multor tipuri și variante ale circumstanțialului modal: • circumstanțial de mod real 1
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
boierul a spus-o ca o concluzie: „fie diavolului năcazuri...” * Ultimii sosiți, în cap cu Petre, s-au foarte bucurat, de îndemnul, de a pofti la masă. Era spre seară deja, când în străchinile înflorate de un meșter al ținutului, aburea un borș încropit dintr o întreagă zburătoare de ogradă, ce a fost apoi adăugat cu un scrob uriaș, corcit și cu felii de afum ătură, scoase de la păstrare dintr-un chiup de lut. Toate erau clătite în mai multe ture
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
copleșită încât am stat zile întregi urmărind dansul lor minunat. Era numai mister și faptă tot dansul lor ca un balet al florilor. Nu mai văzusem niciodată așa ceva și nu mi puteam desprinde privirile de pe fereastră, iar când geamul se aburea, îl ștergeam iarăși, privind necontenit la ploaia de stele. Descopeream cu ochii mei ceva nou și,cu mirare, credeam că era un omagiu adus mie, căci numai mie ar fi putut să-mi cadă miile și miile de steluțe. Nici
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
geamurile erau atât de aburite încât nu puteam vedea nimic prin ele. Răzbătea însă până la noi o hărmălaie devălmășită pe care o cunoșteam prea bine. Am deschis ușa și am intrat: Flora cel dintâi, apoi eu. Mie mi s-au aburit pe loc ochelarii, așa că m-am mulțumit să aud cum brusc, ca și cum am fi apăsat pe-un buton, s-a făcut liniște. Deplină. Cu un alt simț valid am sesizat un miros greu, de țigară ieftină. Mâna lui Flora mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
aia cu...". O mai ziceam. Noaptea aluneca mai departe. Când s-a întors, cârciumărița a venit însoțită de o copilă, amândouă cu brațele încărcate: într-o strachină odihnea în propria grăsime un cocoș bine rumenit, pe un fund de lemn aburea o mămăligă, iar în altă strachină lucea mujdeiul. Ritualul continua: în vreme ce unul dintre noi se înfrupta din cocoș, celălalt le vorbea, citea sau recita mesenilor. Apoi primul trecea la poezie și celălalt la cocoș. Și tot așa. Asta a durat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mănos anotimp al călcătoreselor. În prăvălie era strașnic de bine! Acolo nu vedeai niciodată geamurile înghețate, ca la băcanul și la negustorul de tricotaje de peste drum. Mașina îndopată din plin cu cărbuni întreținea în prăvălie o căldură de baie; rufele abureau de s-ar fi putut crede că-i toiul verii 212. Scena descrisă este evocată prin prisma unei persoane oarecare care lucrează în prăvălia lui Gervaise. 5.11. O continuitate Discursul indirect liber nu este singura tehnică prin care se
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lui Ștefan Popescu și cum cronica literară fusese anunțată din numărul trecut ca fiind sub semnătura sa, evident că îi putem atribui Un mesagiu poetic. George Meniuc, Interior cosmic. I se reproșează poetului titlul volumului său de versuri, "titlu ușor aburit de grandilocvență lirică"108. Deși volumul de versuri al lui George Meniuc (anunțat deja în Cadran în primul număr din 1939) nu pare a corespunde direcției avute în vedere de redactorii revistei, cronica afirmă "nădejdile cele mai optimiste în destinele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
eros și thanatos se șterg, iar eul poetic pare să ghicească în orice gest o imagine a morții. De aceea face trimitere și la motivul biblic al dansului Salomeei care înseamnă invitație erotică, adevărată ispită ("Salomeea dănțuia strălimpezilor pelerini/ ce abureau din miezul planetei prin fântâni", Salomeea). Remitologizarea se produce și aici, în mod tradițional Salomeea este aducătoare de moarte ca și simbolul vechi al sirenelor (expresie a unei temeri ancestrale care asociază sexualitatea cu ideea de devorare, de deconstrucție a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
vei rupe/ și fără de care/ tu și lumea v-ați stinge...", Veșnicul joc). Combustia interioară devine condiție necesară a trăirii erotice. Există o proiectare asupra iubitei/ ispitei erotice a acestei arderi: "te-ascult arzând depărtată mereu" (Veșnicul joc), "Fiebinte stai aburind ca o ceașcă străvezie", "- Ar fi bine s-o uiți! Îi spuneam inimii,/ (...) - Ușor de zis! mi-a răspuns - nicicând/ n-a fost dat nimănui a uita focul/ în care piere arzând" (Ar fi bine să uiți), "și ochii ei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
vers la altul asemenea cristalelor care reflectă lumina diferit pe măsură ce aceasta le atinge o altă fațetă. Tema iubirii este introdusă indirect prin intermediul adjectivului metonimic "fierbinte", aparent banal, a cărui expresivitate este exploatată prin includerea în comparația ce urmează ("fierbinte stai aburind ca o ceașcă străvezie", Alchimie). Nu e creuzetul alchimic cel în care se produce transformarea, ci un obiect familiar care implică și iluzia transparenței. Eul poetic se imaginează în ipostază de "vraci iscusit" care are puterea să acționeze magic asupra
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mult când eram copil. De fapt, până când mi s-a schimbat vocea... Și de ce nu te-ai făcut actor? Păi nu-mi plăcea, îmi plăcea atmosfera de la filmări, oamenii ăia care munceau non-stop, de foarte dimineața, în frig, le ieșeau aburi din gură... Ar fi un moment de care-mi amintesc ceva mai bine... Fiind actor și, mai ales, copil ai impresia că ești în centrul atenției pe platou. Și cam tot ce se întâmplă în jur are legătură cu tine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
și pot pune în pericol orice tentativă de eliberare. În spațiul imploziv pe care cabina îl propune, între pereții sonorizați, mânjiți de degetele care îi amprentează, Carmen Coțofană, Mihaela Dancs și Adrian Stoian sunt urme care se șterg. Urme care aburesc pereții până când nu se mai văd, într-un performance care îl face pe spectator să reflecteze la propriile blocaje. P.S.: Cvartet pentru o lavalieră a fost realizat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național și sponzorizat de cel care a conceput
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
acolo. Haidi, Boss, ajută și tu un frate la greu. Hai, nu te lăsa rugat, că vreau și io la căldurică cu păsărica asta gigea de gigea. Și să mor io că-ți fac lipeala cu ea. Mai întâi o aburesc io și dup-aia intri și tu pă felie, m ai înțeles? Hai, vorbește cu nevastă-ta și sună-mă ca să știu că s-a eliberat locația. Hai să trăiești, Boss-Șerif. Câteva secunde nu mai aud decât zgomotul mașinilor care
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
o familie Busuioc, ce părea tot ce poate fi mai „șic“ în urbe, cu fum gros de țigară, cu cafele peste cafele și dulcețuri peste dulcețuri (sau șerbeturi de lămâie, de ciocolată, de zmeură, de chitră, de trandafiri, în paharele aburind de apă de la gheață - noutate delicioasă pentru mine, cum noi erau și cuvintele chitră, ibric, chisea); cu plimbări prin Trivalea cea vestită. Apoi la Târgoviște, la „ruinuri“, cu vestigiile istorice care făceau să-mi vibreze plăpânda coardă patriotică, dar și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nici filosofie fără cugetători. Creația există mai întâi în acestă elită spirituală a fiecărui neam, ochii de foc prin care sufletul colectiv privește veșnicia în față și brațele cu care vrea s-o cucerească. Munții au piscuri către cer, mările aburi, neamurile au sfinții credinței și geniile culturii. Al doilea moment e difuzarea. Cartea și tălmăcitorii ei, expozițiile și reproducerile artistice, muzeele, instrumentiștii muzicali și cântăreții, teatrul, cinematograful, radiodifuziunea și mai ales școala de toate gradele constituie laolaltă mijloacele de difuzare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nasul romanilor de atîta dor și of pentru Iahwe, izbucnind un incendiu nimicitor. Că oamenii din acele vremuri nu dădeau o para chioară pe toată pălăvrăgeala ivriților plini de viclenie o recunoaște chiar Saul, care ajuns Atena, începe să-i aburească rău pe fudulii urmași ai lui Sofocle și Platon cum găsim la 17,32: ,, Cînd au auzit ei de învierea morților, unii își băteau joc iar alții au zis: «Asupra acestor lucruri te vom asculta altă dată»”. Grecii nu gustau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
19 scrie să ne fie învățătură de minte: ,,și propovăduiau Cuvîntul numai iudeilor”, pentru că la 10,28 se face dezvăluirea: ,,nu este îngăduit de Lege unui Iudeu să se însoțească împreună cu unul de alt neam”, și să nu ne mai aburiți cu alte revelații! Clar și luminos și pe față și pe dos! Canci Neamuri la convertire, deci este vorba de o schismă în sînul mozaismului și nimic comun cu religia crucii sau creștinismul arimin al geților care s-a răspîndit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
întreaga putere pă-mîntească dar și cerească a ,,balaurului” adică a șarpelui cu cap de lup așa cum apare pe steagurile geților și cum se fîlfîia pe toate flamurile oștirii romane, și care făcea mare supărare vedenistului satanist. Dar el ne mai aburește - are vedenii - cu o descriere a fiarei care seamănă cu imaginea caduceului folosit de creștinii arimini cît și cei numiți gnostici adică cunoscători. Turbăcioasa fiară a primit întreaga putere a balaurului și speria și îngrozea toată lumea care i se închina
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Satana însoțită de îngeri și de un balaur mare sau șarpele cel vechi. Iar în Iudeea, umbla brambura un prooroc mincinos, slujitor credincios al fiarei, care primise toată puterea balaurului sau șarpelui cel vechi, și cu ea făcea minuni de aburea mințile luminaților ivriți și chiar a rabinilor. Iar acest prooroc mincinos venea din Neamuri, slujindu-l pe Gog din țara Magog, cu care vor pune de o revoltă după o mie de ani de dospire în iazul de foc. Ori
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
stărilor spirituale lăuntrice ieșite în afară, manifestate în imagini care se arată în dinamica trecerii și a întoarcerii: ""Simți - îmi spuneai - prezența altor călători în jurul/ Nostru. Invizibili". Nori suflați cu aur ca niște calești/ Merg spre apus. Sub respirație se aburește ca o sticlă azurul/ Cer risipit în suflet. Și tu ca alt cer te risipești". Privit din interior, peisajul imaginal nu e descris, nici măcar scris în actul creației; se scrie el însuși, se spune așa cum se dă, fără cuvinte, în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]