16,963 matches
-
de un remarcabil bun gust și cu o sită axiologică fină. Fără aroganță, teribilism, snobism sau stridențe contestatare, Amphion "are clasă", pledează nu împotriva altora, ci doar pentru valorile în care crede și pe care le supune unor analize serioase, academice dar deloc aride, reușind asta fiindcă își alege colaboratori pe cît de cultivați pe atît de talentați ca scriitori. Un loc important îl ocupă eseurile ce folosesc în mod creator bibliografia teoretică europeană și americană pentru a pune în valoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
a adăugat propriei personalități neputând lipsi dintr-o carte care îi este dedicată. Sub aparența unei simple monografii se ascunde un interesant decupaj al operei lovinesciene: citate lungi din cărți scrise în registre diferite dialoghează nestingherit, supravegheate cu fals ochi academic de Negoițescu. Conflictul permanent între scepticism și dorința de a promova sincronizarea - iată intriga acestei cărți. Afirmații cu caracter programatic completează, în scenariul lui Negoițescu, tonul confesiv din Memorii. Pe fundalul acestei lupte între registre de scriitură apar celebrele bătălii
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
semnificative din viața lui Mircea Eliade prin apel la corespondența emisă de el. Aproape că avem un mijloc util de a-i verifica narațiunea din memorii și însemnările din jurnal. Și avem publicată corespondența sa către prieteni, familie și lumea academică înscrisă numai între literele A-H. Dacă am avea-o publicată în întregime ce extraordinar instrument de lucru pentru cunoașterea vieții (dar și a operei) lui M. Eliade am avea! Și, peste cîțiva ani, probabil o vom avea. Pentru asta
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
citindu-și versurile, este o fineță". Instrumentele cu care reconstituie viața poetului sunt tipic călinesciene - în plus, preia situații anecdotice din diferite surse (I.M.Rașcu, G. Călinescu, Agatha Grigorescu-Bacovia sau Cezar Petrescu) și le enumeră cu falsă sobrietate în fraze academice pline de ironie. Partea a doua este dedicată liricii bacoviene. Sunt analizate succint, în ordinea apariției, toate volumele de poezie. Comentariul este unul tradițional fără nici un fel de pretenție, expediat aproape, amintind de scopul în care a fost scrisă această
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
cu excepția eroinei condamnată să se retragă într-un destin banal. Urâte toate personajele din Bietul Ioanide, cu excepția eroului însuși, net ratat de autor. Urâtă lumea lui Bruegel, a lui Goya, a lui Picasso, frumoasă, pe cât de irelevantă, aceea a pictorilor academici. (Academic, de la acadea?) Iar dacă Boticelli pictează frumuseți, sensul tainic al pânzei se adeverește a fi mortuar. Oribile mutrele de magistrați, de parlamentari ai lui Daumier și pe cât de urâte, pe atât de convingătoare, acolo unde chipul străbate prin mască
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
eroinei condamnată să se retragă într-un destin banal. Urâte toate personajele din Bietul Ioanide, cu excepția eroului însuși, net ratat de autor. Urâtă lumea lui Bruegel, a lui Goya, a lui Picasso, frumoasă, pe cât de irelevantă, aceea a pictorilor academici. (Academic, de la acadea?) Iar dacă Boticelli pictează frumuseți, sensul tainic al pânzei se adeverește a fi mortuar. Oribile mutrele de magistrați, de parlamentari ai lui Daumier și pe cât de urâte, pe atât de convingătoare, acolo unde chipul străbate prin mască. Pe
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
Cantonului Zürich). Am profitat de prezența lui Iso Camartin la Cuera (Chur) ca să-i pun câteva întrebări legate de activitatea, de ideile lui. M.P.M.: Tocmai ți-a apărut o carte la noi, tu ești însă cunoscut mai ales prin activitatea academică. Cu ce sentiment ai citit prima recenzie românească la lucrarea ta? I.C.: Orice scriitor se bucură să-și vadă opera tradusă în altă limbă și dacă o carte de-a sa e recenzată în altă țară, asta demonstrează că acolo
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
domeniu unic. Pe mine m-a interesat diversitatea însă, iar un text romanș l-am privit în conexiunile lui cu alte culturi. Am dat mai multă importanță universalului decât specificului. Există și diferite moduri de a te exprima în scris: academic, literar, eseistic - și în funcție de asta îți selectezi și publicul. Pentru mine este important să citesc și literatura altor limbi, numai așa pot judeca literatura noastră. Fac critică literară pentru texte scrise în germană, franceză, italiană, engleză și, bineînțeles, în romanșă
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
Pavel Șușară Muzeul Literaturii Române a încetat de multă vreme să mai fie un simplu depozitar de manuscrise și documente literare, loc pentru întîlniri comemorative, spațiu de cercetare academică și furnizor de inedite și de materie primă pentru istoria literaturii. Fără să piardă nimic din toate acestea, el a devenit, în ultimii ani, grație directorului sau, criticul și istoricul literar Dan Alexandru Condeescu, un fenomen care depășește cu mult
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
loc sigur în istoria literaturii contemporane, precum Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Sorin Titel, D. Tepeneag, Emil Brumaru ș.a. (toți aceștia, ca și "gogorița" din care au purces, trezesc mare interes studenților filologi, care și-i aleg cu predilecție pentru lucrări academice, dovadă că onirismul nu li se pare deloc mort și îngropat). Grupajul din "Familia" cuprinde trei tipuri de texte: evocarea omului Dimov, relevarea prin analiza a valorii operei lui poetice și "moștenirea dimoviană" - modul cum se raportează la el poeții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
în urmă, despre secțiunea documentara din volumul dedicat împlinirii a 50 de ani de existență a Institutului de Lingvistică din București, arătăm că ar merita o atenție specială "analizele" politice la care sînt supuse în anii 1949-1952 citatele din dicționarele academice precum și sumarele revistelor de specialitate. Lectură cenzurii politice se dovedește, încă din acei ani, extrem de inventiva, descoperind în texte mai multe posibilități subversive decît și-ar fi imaginat chiar autorii lor. Citatele de dicționar - a caror selecție strict științifică depindea
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
C. Rădulescu-Motru, cuprinzînd însemnările sale din 1946. Aici mărturisește: "în intimă mea convingere, cursurile ținute la Universitate de Nae Ionescu nu erau originale, ci luate după diferiți filosofi germani pe care el însă nu-i cîtă"). Reacție postromantica față de filosofia academică, cu ecouri ale vitalismului și ale nietzscheianismului, Nae Ionescu a considerat filosofia autentică o reflecție liberă, opusă raționalismului și scientismului. Studierea operelor filosofice ale antecesorilor, în scop de exegeza și comentare, era contestată și repudiata, ca și apelul la exegezele
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
și rigoarea se împletesc și constituie o esență unică. În al doilea rînd, chiar contemporan fiind, Barbu Brezianu este o prezență culturală care nu gesticulează baroc, nu peripatetizează graseiat, nu conduce organizații, organisme și cluburi, nu zace împăiat prin fotolii academice și, mai ales, nu trage narcisiac cu ochiul să vadă cum intră subit în convulsii camerele de luat vederi și pixurile inocențe ale diverselor specii de gazetari cînd el își face teatral apariția prin cîte o sală (evident, civico-apolitică) de
Un adolescent: Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17972_a_19297]
-
Arsavir Acterian și alții. Ceea ce izbește însă la Barbu Brezianu, dincolo de aerul de generație, este structura lui intelectuală și morală care se clădește pe un aparent paradox: deși ca istoric de artă el are tenacitatea, sobrietatea și rigoarea unei conștiințe academice, cu o geometrie foarte exactă, în opera literară el este o ființă imponderabila care vibrează intens la energiile subcutanate ale limbii, o conștiință poetica așezată pe spațiile albe dintre cuvinte și pe acel depozit magic al semnului lingvistic, refulat imemorial
Un adolescent: Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17972_a_19297]
-
Mehedinți, fiind că întotdeauna impecabila, cu soluții stilistice gratifiante, ca să folosesc un eufemism, pentru un lector care nu ar avea acces la textul în spaniolă. Acest nou român semnat de Javier Mariaș poate trece, înșelător, drept o parodie a mediului academic de la Oxford: o carte populată de personaje-profesorasi plictisiți, exasperați de lentă trecere a timpului pe care și-l mai omoară și ei cum pot, cu bîrfe nevinovate sau trecătoare crize de identitate ori angoase metafizice. Însă mie Mariaș nu mi
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
de ridicol dacă nu din alt punct de vedere. Fiindcă e un loc unde nimeni nu face, cu adevarat, nimic, unde toți se plictisesc teribil și încearcă disperat să iși justifice lor înșiși ori celorlați prezenta, ocuparea unui anumit post academic, așa-zisele interese de cercetare. Oxfordul e o lume în esență moartă. Dar impasibilitatea și inactivitatea ei ajung să declanșeze scriitorului nu rictusuri ironice ori glume pentru inițiați (că la Lodge, de exemplu), ci, printr-o translație literala cumva, reflecții
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
notele istorice și filologice, adică toate informațiile privitoare la fiecare poezie"). Mărirea numărului de volume (la ediția Perpessicius erau șase cu toatele) se explică prin dezideratul diminuării formatului cărții la unul obișnuit, renuntîndu-se la cel prea mare și nemaniabil al ediției academice (id est Perpessicius). Autorul testamentului acorda o mare prețuire teatrului eminescian, față de care Perpessicius exprimase consistente rezerve. Îndrăznesc a crede că regretatul Petru Creția exagerează. Teatrul eminescian e, în mare măsură, lăsat nefinisat și nu cred că e productivă modalitatea
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
îngropată. Legendă acestei iubiri, socotite unică (deși n-a fost) s-a consolidat cu trecerea vremii. D-na Simona Cioculescu a avut bună inițiativa de a relua, într-o ediție de-sine-stătătoare, textele acestei corespondențe din volumele XVsi XVI ale ediției academice. Le-a adnotat cu știința de carte, făcînd un bun serviciu cultural. Cînd te-am văzut Veronica... Mihai Eminescu-Veronica Micle. . Ediție îngrijita de Simona Cioculescu. Ed. Cartea Românească, 1998.
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
se leaga direct, bășica de porc, fierea de bou, zeama de usturoi și leșia, desi par extrase dintr-un inventar magic, sînt substanțe, ingrediente și suporturi care multă vreme au fost indispensabile meșteșugului artistic. Din această pricina, dincolo de utilitatea lui academică, acest Dicționar de artă, ca oricare, de altfel, din aceeași categorie, este și o privire succinta, o panoramare a istoriei civilizației umane însăși. Artă este aici doar un liant, o forță de coagulare, pentru ca, în profunzimea lui, Dicționarul... absoarbe, asemenea
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
ce gîndesc, fără teama de a fi arestat, dar și fără a avea acces la concursuri, comenzi și alte privilegii rezervate artiștilor "progresiști". Așadar, am rămas un "reacționar", cum fusesem în țară. La Romă, diaspora românească se grupase în jurul "Societății Academice Române", al cărei stîlp era Mircea Popescu împreună cu Bruno Manzone, fost director al Institutului de cultură italiană din București, prin anii '40. Cunoscîndu-i, am intrat prin ei în contact cu Parisul - Monica Lovinescu și Virgil Ierunca - și am inceput colaborarea
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
celei a lui Tolstoi! Într-adevăr, dezagreabila figură de snob a fost Duiliu Zamfirescu, autorul, totuși, al unei expresive corespondențe adresate lui Titu Maiorescu, pînă în 1909, cînd criticul, nemaisuportîndu-i grandomania, i-a aplicat știuta corecție în răspunsul la discursul academic de recepție. Dens în substanță e studiul, despre opera lui Calistrat Hogaș. În 1984, cînd a apărut primul volum din ediția critică Hogaș, am publicat, tot în această revista, comentariul intitulat Ghinionul unui prozator. Într-adevăr, prozatorul Hogaș a fost
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
astfel suveran avertismentul eminescian citat de ei înșiși, în manualul care sufla strident în surlele și trîmbițele naționalismului de bîlci: Ceea ce se iubește și se respectă adînc se pronunță arareori." Răsfoind manualele de literatură, mi-am amintit automat o anecdotă academică, trecută de semioticieni în contul lui Alexandre Dumas. Fiind solicitat cu insistență de un autor veleitar să-i sugereze un titlu pentru manuscrisul sau, romancierul a consimțit să rezolve problema, deși nu citise nici un rînd din carte. " Tinere - s-ar
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
filologii pregătiți de universitățile românești în ultimii 30, chiar aproape 40 de ani, au ceva foarte important în comun: o viziune critică, adică o înțelegere a literaturii, bazată pe premisele de gîndire ale poeticii formaliste și ale structuralismului. Curriculum-ul academic actual încă îl mai considera pe formalistul Român Jakobson, de pildă, un pion esențial în formarea intelectuală a unui literat. Nu e nimic rău neapărat într-o asemenea abordare a literaturii, doar pentru că teoriile lui Jakobson sau ale Școlii de
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
prin minte că președintele Academiei e atât de orbit de patimi încât să nu-i pese nici de onoarea numelui său și nici de regulamentele instituției pe care o conduce! N-a trecut chiar atât de multă vreme de când aula academică era spurcată de prezența celor doi analfabeți de "geniu". încă n-au fost deratizate cum se cuvine scaunul academicianului "șapte pagini" Bârlădeanu și cel al lui Manea Mănescu, faimosul pupător de mâini, că s-au și desfăcut, ca într-un
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
într-un stat fundamentalist: mai ales că de curând a descoperit, în "papamobil", virtuțile ecumenismului și pe cele ale "star-system"-ului! Dar există destule forțe care visează la îngemănarea sutanei cu sabia. Iată, unele dintre ele stau tolănite în fotoliile academice! Cel mai simplu lucru care se poate spune despre eliminarea lui H.-R. Patapievici din Colegiul Consiliului Național pentru Studiul Arhivelor Securității (oribilă denumire, între noi fie vorba!) este că asistăm la un act pe cât de cinic, pe atât de
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]